1,396 matches
-
Ce faci la ora când mi-e dor de tine?''12 Mai 2017MI-E DOR ...... V. CIREȘELE DE MAI, de Maria Ileana Tănase , publicat în Ediția nr. 2320 din 08 mai 2017. Dintre frunze, delicioasele cireșe zâmbesc, iar în preajmă, doi grauri gureși pândesc, cireșele rubinii ispitesc, prin regala-culoare și privirea vrăjită degustă aromata savoare. S-au copt cireșele de mai și simt bucurie, dar gândul mă poartă la cele din copilărie; mândră le prindeam la ureche ca pe cercei, și de
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
au copt cireșele de mai și simt bucurie, dar gândul mă poartă la cele din copilărie; mândră le prindeam la ureche ca pe cercei, și de atunci am păstrat acest nostim obicei. Privesc cireșele zemoase, ce fac cu ochiul, iar graurii ciripesc... parcă i-a prins deochiul, privirea devine, din ce în ce mai, flămândă și nerăbdarea scade cu fiecare secundă. Dintre frunze, cireșele roșii se-alintă la soare, dar parcă s-au rușinat... de atâta culoare; dincolo de deliciul oferit, când sunt gustate, au ajuns
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
la soare, dar parcă s-au rușinat... de atâta culoare; dincolo de deliciul oferit, când sunt gustate, au ajuns prin poezii și chiar pe pânză pictate. 7 Mai 2017 ... Citește mai mult Dintre frunze, delicioasele cireșe zâmbesc,iar în preajmă, doi grauri gureși pândesc,cireșele rubinii ispitesc, prin regala-culoareși privirea vrăjită degustă aromata savoare.S-au copt cireșele de mai și simt bucurie,dar gândul mă poartă la cele din copilărie;mândră le prindeam la ureche ca pe cercei,și de atunci
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
au copt cireșele de mai și simt bucurie,dar gândul mă poartă la cele din copilărie;mândră le prindeam la ureche ca pe cercei,și de atunci am păstrat acest nostim obicei.Privesc cireșele zemoase, ce fac cu ochiul,iar graurii ciripesc... parcă i-a prins deochiul,privirea devine, din ce în ce mai, flămândăși nerăbdarea scade cu fiecare secundă.Dintre frunze, cireșele roșii se-alintă la soare,dar parcă s-au rușinat... de atâta culoare;dincolo de deliciul oferit, când sunt gustate,au ajuns prin
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
Acasa > Literatura > Copii > ȚAPUL Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1979 din 01 iunie 2016 Toate Articolele Autorului ȚAPUL E soare. Nu văd niciun nor. S-au copt harbujii pe ogor. Sub cerul nesfârșit și gol Se-adună graurii în stol. Vin și brotacii săltăreți Sub florile de castraveți, Se pregătesc de festival C-un cântec nou, original. Se-aleargă razele pe jos; În umbra teiului stufos Pășește-un țap cu ochi de drac, În frac și în bocanci
ŢAPUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385264_a_386593]
-
Începe cu sănii, dantelele iernii, rostindu-i Domniței din land de călină, că brazii-mi s-apleacă sub dar de lumină. Ba nu! Primăvară din sâmburul lunii! Ca arcul sprâncenei să zboare lăstunii, dar schimbă-ți penița că firu-i de graur când buchea-și râvnește cârcel tors din aur. Aleanul de fluier tristeți când îndoaie, dă vorbei nu frâul, ci-aripi de văpaie. Zi-i: Turnul de fildeș, dorinței semețe, pe soare-l apune cu-atâta frumsețe.” „Dar ea îți ceruse, nu
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
critic acerb al politicii staliniste față de intelectualitatea și cultura română. Semnalase, firește, în jurnal, încă din 1952, ofensiva contra limbii române pe care "specialiștii" sovietici o voiau de origine slavă și luase apărarea lui Iorgu Iordan, Al. Rosetti și Al. Graur, pentru atitudinea lor corectă, respectând adevărul istoric. Aceștia refuzaseră să-și însușească principiile lingvistice staliniste, drept care au și fost scoși temporar de la catedră. O altă enormitate care-l revoltă pe G. T. K. este blamarea permanentă și interzicerea lui Titu
Jurnalul unui cărturar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12133_a_13458]
-
în care vânătoarea este admisă. Prezentăm în cele ce urmează speciile respective, precum și cuantumul amenzilor aferente, care se vor achita pentru fiecare exemplar afectat în parte: l mamifere - mistrețul - 500 de lei; viezurele - 50 de lei l păsări - gaița și graurul - 1 leu; stăncuța, varietățile de sturzi (de vâsc, cântător, de vii, de iarnă) și stârcul cenușiu - 2,5 lei; ciocârlia - 5 lei; guguștiucul, varietățile de porumbei (gulerat, de scorbură), prepelița și turturica - 10 lei. M. Horescu Crosul Loteriei Române l
Agenda2005-30-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283984_a_285313]
-
la fel de tineri și entuziaști. Felicitări întregului colectiv redacțional în frunte cu neobositul redactor-șef, Kovacs Zoltan. Pentru succesul domniei sale suntem și noi mândri, deoarece anii de ucenicie ziaristică i-a petrecut și pe la noi. În numele colectivului redacțional „HETI ÚJ SZÓ“, GRAUR JÁNOS, redactor-șef În primul an de democrație, printre ruinele unei societăți în plină transformare, apărea în Timișoara, timid, ca un ghiocel printre nămeți, un ziar nou: „Agenda“. Anii au trecut ca un vis, iar mica „Agendă“ din 1990 a
Agenda2005-07-05-agenda 15 ani () [Corola-journal/Journalistic/283376_a_284705]
-
reviste de lingvistică. A fost director al Editurii „Cultura Națională“ (1930-1935) și al Editurii Fundațiilor Regale (1933-1945). În 1928, a inaugurat la Universitatea din București cursuri de fonetică și a înființat un laborator de fonetică experimentală. A scris împreună cu Alexandru Graur prima prezentare sistematică a fonologiei limbii române (1938). Opera sa fundamentală este „Istoria limbii române“ (6 volume, 1938-1966). A scris studii despre folclor. A fost membru a numeroase organizații și societăți internaționale, iar din 1948, membru titular al Academiei Române. LUNI
Agenda2005-09-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283440_a_284769]
-
aparține și lor. - Transmițând urările de bine din partea colectivului ziarului „HETI ÚJ SZÓ“ colegului Zoltán Kovács și colaboratorilor săi, le dorim și pe această cale succese în continuare în această muncă dificilă, dar minunată, aducătoare de satisfacții în fiecare zi. Graur János Articol apărut în săptămânalul „HETI ÚJ SZÓ“ din 11 februarie 2005 - O rețetă de succes de 15 ani la săptămânalul „Agenda“ În 11 februarie 1990, pe piața media locală apărea un săptămânal care avea să revoluționeze, într-un fel
Agenda2005-09-05-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/283426_a_284755]
-
pentru fiecare exemplar vătămat în parte, fiind următoarele: l mamifere - dihor, hermelină, veveriță și viezure - 400 000 de lei; enot și nevăstuică - 1000000 de lei; jder - 2 400 000 de lei; râs - 10000 000 de lei l păsări - gaiță și graur - 20 000 de lei; stăncuță, sturzi, stârc cenușiu - 50000 de lei; bătăuș, becațină comună și ciocârlie - 100 000 de lei; cormoran, găinușă de baltă, guguștiuc, nagâț, varietățile de porumbei, turturică - 200 000 de lei; varietățile de ferestrași, cele de rață
Agenda2005-13-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283530_a_284859]
-
vârful unui munte impozant Se-așază un cocor de diamant, Cu aripi translucide, de oglindă, Și ciocul gata-gata să mă prindă. Sub fagul care doar ce-a desfrunzit M-adun lângă o frunză de granit, Din palmă ciugulește câte-un graur, Cu pene rubinii și cioc de aur. Prin iarbă, de sub lemn și rumeguș, Se-agită câte-un cărăbuș de pluș, Iar luna se aprinde-n colț de cer Și cerul își desprinde-o stea de fier. Privesc la melci sticloși
LEBĂDA NEAGRĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385218_a_386547]
-
rece de metal.Pe vârful unui munte impozantSe-așază un cocor de diamant,Cu aripi translucide, de oglindă,Si ciocul gata-gata să mă prindă.Sub fagul care doar ce-a desfrunzitM-adun lângă o frunză de granit,Din palmă ciugulește câte-un graur,Cu pene rubinii și cioc de aur.Prin iarbă, de sub lemn și rumeguș,Se-agită câte-un cărăbuș de pluș,Iar luna se aprinde-n colț de cerși cerul își desprinde-o stea de fier.Privesc la melci sticloși și
LEBĂDA NEAGRĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385218_a_386547]
-
borșu' pentru că în aer vibrează petrecerea zacerii. PRIMUL COȘMAR AL PRIVITORULUI Femeia cu aripi puternică, mare, i-a furat bărbatului pătratul de aur, s-a încojurat apoi de pești cu ochii de sare lăsând pe mascul gol, ciripind ca un graur. Inima i-a smuls-o din piept făcând să curgă din ea sângele ca la ciclu. Of Doamne, femeia asta s-a dezbrăcat de orice moral concept lăsând universul rece și întunecat ca un iglu. Bărbatul fără inimă, negru de
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
ani climatologii ne sperie cu bau-bau-ul numit „încălzirea globală”. La auzul căreia noi cântăm ca ăia micuți: nu ne pasă, nu ne pasă de bau-bau! Însă ăia mici sunt deștepți. Ei au aflat că „bau-bau” este o sperietoare de fugărit graurii din vie. Or, încălzirea globală nu mai este de mult o glumă. Cel puțin, pentru țara noastră s-a concretizat într-un șir de ani blestemați, cu inundații catastrofale, vijelii și furtuni „tropicale”, grindină, ploi diluviene, toate având consecințele cunoscute
SECETĂ ŞI INUNDAŢII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383048_a_384377]
-
vârful unui munte impozant Se-așază un cocor de diamant, Cu aripi translucide, de oglindă, Și ciocul gata-gata să mă prindă. Sub fagul care doar ce-a desfrunzit M-adun lângă o frunză de granit, Din palmă ciugulește câte-un graur, Cu pene rubinii și cioc de aur. Prin iarbă, de sub lemn și rumeguș, Se-agită câte-un cărăbuș de pluș, Iar luna se aprinde-n colț de cer Și cerul își desprinde-o stea de fier. Privesc la melci sticloși
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
rece de metal.Pe vârful unui munte impozantSe-așază un cocor de diamant,Cu aripi translucide, de oglindă,Și ciocul gata-gata să mă prindă.Sub fagul care doar ce-a desfrunzitM-adun lângă o frunză de granit,Din palmă ciugulește câte-un graur,Cu pene rubinii și cioc de aur.Prin iarbă, de sub lemn și rumeguș,Se-agită câte-un cărăbuș de pluș,Iar luna se aprinde-n colț de cerși cerul își desprinde-o stea de fier.Privesc la melci sticloși și
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
mai moare? Și din boare De răcoare, Și rumoare, Și splendoare, Și candoare, Iese-un flutur Și mi-l scutur Peste-un țurțur Din pridvorul casei mele, Părăsit de rândunele. Oare-n aur De balaur Șade-un faur Cât un graur, Pe tezaur? Oare vine, Cu mâini pline, Pentru mâine Și poimâine, O mireasmă, O fantasmă, O idee, O femeie, O atee - Alizee, Pentru iarnă, Să mă cearnă ... Citește mai mult OareEste soarePeste floareDe cicoare?Oare doareCând mai moare?Și din
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
mai mult OareEste soarePeste floareDe cicoare?Oare doareCând mai moare?Și din boareDe răcoare,Și rumoare,Și splendoare,Și candoare,Iese-un fluturși mi-l scuturPeste-un țurțurDin pridvorul casei mele,Părăsit de rândunele.Oare-n aurDe balaurșade-un faurCât un graur,Pe tezaur?Oare vine,Cu mâini pline,Pentru mâineși poimâine,O mireasmă,O fantasmă,O idee,O femeie,O atee -Alizee,Pentru iarnă,Să mă cearnă... XXIX. ÎN MIEZ DE LUNĂ PLINĂ, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr.
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
vice-președinte al AIPS, si Emanuel Fântâneanu, membru al Comitetului Executiv al AIPS, președinte de onoare ale Asociației Presei Sportive, Seminarul ” Sportul, presa sportivă și cooperarea în zona Balcanică” a prilejuit trei zile de fructuoase întâlniri și dezbateri, conduse de Dumitru Graur, președintele Asociației Presei Sportive din România. Sportul în zona balcanică este foarte cunoscut prin valorile sale, iar presa sportivă are o vechime considerabilă - un exemplu: primul ziar de sport în România a apărut în 1881 -, fiind în prezent foarte activă
”Sportul, presa Sportivă și cooperarea în zona Balcanică” [Corola-blog/BlogPost/93376_a_94668]
-
în Balcani. Să cooperăm mai mult, nu numai prin crearea de evenimente, dar și direct între Asociațiile noastre. Fiecare dintre noi avem o experință care poate fi transmisă și colegilor, fiecare avem de învățat unul de la celălalt”, a afirmat Dumitru Graur, presedintele APS., în timp ce Emanuel Fantaneanu s-a referit la prestigiul de care se bucură presă sportivă și Asociațiile Naționale din Balcani în AIPS și AIPS Europa, dovadă că Turcia, Grecia, Croația sau România au membri în Comitetele Executive ale acestor
”Sportul, presa Sportivă și cooperarea în zona Balcanică” [Corola-blog/BlogPost/93376_a_94668]
-
valoarea lor. Eforturile pentru organizare au fost foarte mari. A fost cel mai mare eveniment al anului la nivelul presei sportive din Europa și din Balcani și ne bucurăm că am reușit. Mulțumiri tuturor...”, a declarat, la rândul său, Dumitru Graur, presedintele APS, cel care a fost, indiscutabil, sufletul întregii acțiuni și fără de care nu s-ar fi putut pune în practică această deosebită acțiune. De altfel, Mihail Delev, secretarul general al Asociației Presei Sportive din Bulgaria, ne spunea: ”Vă mulțumesc
”Sportul, presa Sportivă și cooperarea în zona Balcanică” [Corola-blog/BlogPost/93376_a_94668]
-
lansată anul trecut. În numele AIPS Europa vă doresc numai bine...” a transmis Yannis Daras, președinte AIPS Europa și vicepreședinte al AIPS, la finalul acțiunii, completat de colegii din Muntenegru” Mulțumim Bușteni, mulțumim România pentru organizare, în special președintelui Asociației, Dumitru Graur”... „În această perioadă de criză se poate spune că organizarea acestui eveniment a fost un veritabil miracol”, afirmă Dumitru Graur, presedintele A.P.S. De aceea, trebuie sa subliniem faptul că asociația a avut în Primăria Orașului Bușteni un partener deosebit de
”Sportul, presa Sportivă și cooperarea în zona Balcanică” [Corola-blog/BlogPost/93376_a_94668]
-
AIPS, la finalul acțiunii, completat de colegii din Muntenegru” Mulțumim Bușteni, mulțumim România pentru organizare, în special președintelui Asociației, Dumitru Graur”... „În această perioadă de criză se poate spune că organizarea acestui eveniment a fost un veritabil miracol”, afirmă Dumitru Graur, presedintele A.P.S. De aceea, trebuie sa subliniem faptul că asociația a avut în Primăria Orașului Bușteni un partener deosebit de generos și cu o implicare fără cusur. Mulțumiri speciale se cuvin în primul rând d-lui Emanoil Savin, primarul orașului
”Sportul, presa Sportivă și cooperarea în zona Balcanică” [Corola-blog/BlogPost/93376_a_94668]