1,000 matches
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,48%). Pentru 3,52% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,94%), dar există și minorități de greco-catolici (8,24%), penticostali (7,94%), adventiști de ziua a șaptea (1,27%) și martori ai lui Iehova (1,06%). Pentru 4,46% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Cămărzana, Satu Mare () [Corola-website/Science/310725_a_312054]
-
și maghiari (2,94%). Pentru 3,5% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,77%), dar există și minorități de baptiști (4,93%), romano-catolici (4,71%), penticostali (4,21%) și greco-catolici (1,46%). Pentru 3,6% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala.
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
33%) și maghiari (2,44%). Pentru 5,22% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,36%), dar există și minorități de martori ai lui Iehova (4,89%), penticostali (2,96%), greco-catolici (1,54%) și romano-catolici (1,08%). Pentru 5,61% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Recensământul populației, structura etnică : Evoluția populației de-a lungul timpului:
Comuna Iara, Cluj () [Corola-website/Science/310367_a_311696]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,3%), cu o minoritate de romi (8,61%). Pentru 5,02% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,26%), dar există și minorități de greco-catolici (4,89%), creștini după evanghelie (2,3%) și penticostali (2,27%). Pentru 5,31% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Pe teritoriul actualei așezări s-a aflat localitatea daco-romană Germisara , denumită mai apoi "Thermae Dodonae". Localitatea Geoagiu este atestată
Geoagiu () [Corola-website/Science/297205_a_298534]
-
minorități sunt cele de maghiari (3,94%) și romi (2,79%). Pentru 3,3% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,25%), dar există și minorități de romano-catolici (10,91%), greco-catolici (3,87%) și baptiști (2,56%). Pentru 3,3% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Jamu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/301332_a_302661]
-
Szabolcs-Szatmár-Bereg, Ungaria, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul Nyírmeggyes avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau reformați, existând și minorități de greco-catolici (%), romano-catolici (%) și persoane fără religie (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Nyírmeggyes, Szabolcs-Szatmár-Bereg () [Corola-website/Science/332319_a_333648]
-
lună o slujbă este realizată și în limba germană. Una dintre cele mai vechi biserici a românilor din Târgu Mureș este Biserica Bob, cunoscut și sub denumirea "Biserica de Piatră", ridicată la sfârșitul secolului al XVIII-lea pe cheltuiala episcopului greco-catolic Ioan Bob de la Blaj. De această biserică se leagă activitatea protopopului și istoricului Petru Maior. Planul lăcașului cult are o formă simplă, cu un turn pătrat pe latura vestică, un naos dreptunghiular spațios și absida semicirculară a altarului. Naosul este
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
În 1750 românii catolici au primit o parcelă de la oraș în urma intervenției călugărului iezuit József Balogh. Cu ajutorul economic al unui comerciant român a fost ridicată aici o biserică de lemn. În 1792, după ce vechea biserică arsese într-un incendiu, episcopul greco-catolic Ioan Bob a acordat sprijinul material necesar pentru ridicarea unui lăcaș de cult din cărămidă în stil baroc, devenind astfel ctitorul bisericii, așa cum o demonstrează și inscripția aflată deasupra ușii. Lucrările au fost conduse de János Topler. Reprezentanții Școlii Ardelenești
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
2011). Conform recensământului din 2011, satul Szentistvánbaksa avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de romi (%) și germani (%). Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (%), romano-catolici (%), persoane fără religie (%), atei (%) și greco-catolici (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Szentistvánbaksa, Borsod-Abaúj-Zemplén () [Corola-website/Science/332144_a_333473]
-
și a împărătesei, de la 1 octombrie 1857 orașul maghiar se contopește cu cel german, formând orașul Gyula. 1910 - conform datelor recensământului efectuat de autoritățile austro-ungare, din cei 24.284 de locuitori ai orașului Giula (Jula), 3.391 erau ortodocși, 101 greco-catolici, 12.094 romano-catolici, 6.975 reformați ș.a. Din punct de vedere etnic, 2.540 s-au declarat români, 19.808 unguri, 1.581 germani, 313 slovaci ș.a. În mijlocul orașului se află cetatea veche (secolul XIII), acum centru comercial și o
Jula () [Corola-website/Science/297723_a_299052]
-
români (75,38%), cu o minoritate de romi (18,6%). Pentru 5,92% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,5%), dar există și minorități de penticostali (2,76%) și greco-catolici (1,65%). Pentru 5,99% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Râul Olt, desparte comuna în „Ardeal” si „Țara Făgărașului”, satele de pe malul drept al Oltului, Crihama și Ticușu Nou, făcând parte în perioada interbelică din Județul Târnava Mare
Comuna Comăna, Brașov () [Corola-website/Science/300937_a_302266]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,32%). Pentru 4,65% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (70,36%), cu o minoritate de greco-catolici (24,62%). Pentru 4,65% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Ieud, Maramureș () [Corola-website/Science/310639_a_311968]
-
de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari. Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), reformați (%), greco-catolici (%) și persoane fără religie (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Bodrogolaszi () [Corola-website/Science/313932_a_315261]
-
se înregistrează acțiuni de rezistență armată anticomunistă (grupuri de partizani). Este un străvechi centru ceramic. Evoluția populației comunei Lăpuș, pe ani: <br clear=left> În anul 1857, așezarea avea 2.406 locuitori, distribuția pe confesiuni fiind: 428 romano-catolici, 1.929 greco-catolici, 3 protestanți, 36 de calviniști. Conform datelor recensământului din 1930 Lăpușu Românesc avea 3.016 locuitori, dintre care 2.756 români, 95 evrei, 88 maghiari, 68 țigani și 9 armeni. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.824 greco-catolici
Lăpuș, Maramureș () [Corola-website/Science/301580_a_302909]
-
greco-catolici, 3 protestanți, 36 de calviniști. Conform datelor recensământului din 1930 Lăpușu Românesc avea 3.016 locuitori, dintre care 2.756 români, 95 evrei, 88 maghiari, 68 țigani și 9 armeni. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.824 greco-catolici, 95 mozaici, 85 romano-catolici, 7 reformați (calvini) și 5 ortodocși. Conform datelor recensământului din 2002 Lăpușu Românesc avea 3.828 locuitori, dintre care 3.809 români și 19 maghiari.Sub aspect confesional populația era alcătuită din 3651 ortodocși, 143 greco-catolici
Lăpuș, Maramureș () [Corola-website/Science/301580_a_302909]
-
greco-catolici, 95 mozaici, 85 romano-catolici, 7 reformați (calvini) și 5 ortodocși. Conform datelor recensământului din 2002 Lăpușu Românesc avea 3.828 locuitori, dintre care 3.809 români și 19 maghiari.Sub aspect confesional populația era alcătuită din 3651 ortodocși, 143 greco-catolici, 20 catolici, 9 penticostali și 2 reformați. 3 persoane s-au declarat de altă religie. Structura populației pe sex și vârstă era următoarea: <br clear=left>
Lăpuș, Maramureș () [Corola-website/Science/301580_a_302909]
-
Pentru 17,86% din populație apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (58,62%), dar există și minorități de martori ai lui Iehova (10,21%), penticostali (3,62%), romano-catolici (3,01%), de uniți (greco-catolici) (2,79%) și reformați (1,3%). Pentru 19,08% din populație apartenența religioasă nu este cunoscută. În orașul Negrești Oaș își are sediul Ansamblul folcloric Oașul, cel mai prestigios ansamblu al Țării Oașului. Ansamblul se află în subordinea Casei de
Negrești-Oaș () [Corola-website/Science/300528_a_301857]
-
o populație de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul Léh avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici, existând și minorități de greco-catolici (%), reformați (%) și persoane fără religie (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Léh, Borsod-Abaúj-Zemplén () [Corola-website/Science/332132_a_333461]
-
5% vorbitori de română (ca limbă maternă), 3,9% au declarat germana drept limbă maternă, 2,2% limba idiș, iar 2,1% limba țigănească. Din punct de vedere confesional locuitorii județului Mureș s-au declarat în proporție de 32,4% greco-catolici, 30,3% reformați, 14,5% ortodocși, 12,1% romano-catolici, 3,9% lutherani, 3,6% mozaici, 2,6% unitarieni ș.a. Populația urbană a județului număra 47.807 locuitori, dintre care 54,3% maghiari, 24,3% români, 13,4% evrei, 6,0
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
ca limbă maternă, urmată de limba română, vorbită de 23,6% din populație ca limbă maternă, limba idiș (7,4%) și limba germană (6,2%). Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 32,6% reformați, 20,1% romano-catolici, 14,2% greco-catolici, 14,2% mozaici, 10% ortodocși, 5,9% lutherani, 2,3% unitarieni ș.a.
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
găgăuzi, 1 grec, 1 sârb, croat sau sloven, 7 de alte neamuri și 11 de etnie nedeclarată. După religie, locuitorii orașului erau grupați astfel: 10.314 ortodocși (60,57%), 3.533 mozaici (20,74%), 2.173 romano-catolici (12,76%), 388 greco-catolici (2,27%), 310 evanghelici (luterani) (1,82%), 130 baptiști, 92 armeno-gregorieni, 5 armeno-catolici, 3 reformați (calvini), 2 unitarieni, 2 adventiști, 28 fără religie (liber-cugetători), 19 de alte religii și secte și 29 de religie nedeclarată. În anul 1940, Parohia Suceava
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
de polonezi (0,6%) și una de evrei (3,15%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (93,85%), dar existau și minorități de evanghelici\luterani (0,9%), romano-catolici (1,45%), mozaici (3,4%). Alte persoane au declarat: greco-catolici (6 persoane), adventiști (9 persoane).
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
minorități sunt cele de romi (17,45%) și maghiari (8,73%). Pentru 6,08% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,17%), dar există și minorități de reformați (6,73%), greco-catolici (2,04%), penticostali (1,72%) și romano-catolici (1,66%). Pentru 6,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Descoperirea unei securi de piatră cioplita la Curciu și a unor oase de mamut la Dumbrăveni, aduc ipoteza că în aria
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
județului era de 499.443 de locuitori, dintre care 37,6% români, 34,9% germani, 15,4% maghiari, 5,8% sârbi și croați ș.a. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (48,6%), urmați de ortodocși (41,1%), greco-catolici (2,8%), reformați (2,5%) ș.a. În anul 1930 populația urbană a județului (municipiul Timișoara și orașul Lipova) era de 97.580 locuitori.
Plasa Giulvăz, județul Timiș-Torontal () [Corola-website/Science/333885_a_335214]
-
Țarii Românești. Din registrul recensământului organizat în Ardeal, la cererea episcopului greco-catolic Inocențiu Micu-Klein, în anul 1733, aflăm că în localitatea românească Cuciulata erau recenzate 92 de familii, adică circa 460 de locuitori. În localitate erau recenzați doi preoți, ambii greco-catolici: Iuon și Platon, ale căror nume de familie nu le cunoaștem. În Cuciulata anului 1733 funcționa o biserică (greco-catolică) și exista o casă parohială. Mai aflăm, din aceeași conscripțiune, faptul că de pe fânețele parohiei se strângeau 9 care de fân
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]