354 matches
-
țara păgînă. Cultura în timpul monarhiilor barbare Așa cum nu au putut modifica, de pe o zi pe alta, activitatea economică și societatea Apusului roman, marile migrații nici nu au putut pune capăt, în mod brutal, unui mileniu și mai bine de civilizație greco-latină. Dacă, pe de o parte, dialectele germanice au cîștigat ceva teren la vest de vechiul limes roman, barbarii erau, pe de altă parte, prea puțin numeroși pentru a împiedica presupunînd că și-ar fi dorit-o ca latina și limbile
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de Nicolae Liu. Iași: Junimea, 1981, 359 p. (Eminesciana; 25) * TODORAN, Eugen. M. Eminescu: epopeea română. Iași: Junimea, 1981, 400 p. (Eminesciana; 26) * DRĂGAN, Mihai. Mihai Eminescu. Interpretări: vol. 1. Iași: Junimea, 1982, 264 p. (Eminesciana; 27) * Eminescu și clasicismul greco-latin. Studii și articole. Ediție îngrijită, prefață, note, bibliografie, indice de Traian Diaconescu. Iași: Junimea, 1982, 293 p. (Eminesciana; 28) * AVĂDANEI, Ștefan. Eminescu și literatura engleză. Iași: Junimea, 1982, 184 p. (Eminesciana; 29) * POPA, George. Spațiul poetic eminescian. Iași: Junimea, 1982
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
uităm nici de ruinele cabaretelor din Antichitatea romană, de antrepozitele de vin din Ostia, de mozaicurile bizantine, de mențiunile biblice ale "sângelui strugurelui" (sanguis uvae) și rolul său în cadrul simbolisticii creștine, de opera ordinelor monastice din Evul Mediu, de autorii greco-latini (de la versurile lui Homer la scrierile lui Tacit, trecând prin poezia bahică a lui Horațiu) sau de odele chinezului Li T'ai-Po (sau Li Po), de poemele anatolianului Mowlana Rumi sau cele ale persanilor Omar Khayyâm, Omar ibn Al-Farid și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
mari direcții autonome, dar și integrative: lectura, gramatica, compunerea și noțiuni generale de stilistică. Referindu-se la statutul disciplinei limba română în învățământul secundar, Fl. Ilioasa consemnează că „în școala noastră de pe la jumătatea veacului al XIX-lea, cu clasicismul ei greco-latin atotstăpînitor, limba română nu exista ca obiect de sine stătător, ci se studia, aproape numai sub raport gramatical, ca materie auxiliară a limbii latine”, (1939: 7), și faptul că „în reforma învățământului secundar, dela 1898, cu liceul trifurcat, limba română
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în Familia, 24, nr. 3, 1988. [176] TUDOSE, PETREC, însușirea de către elevii din gimnaziu a unor elemente ale vocabularului științific, RPed, 37, nr. l, 1988, 49-52 [cu 4 tab. și l sch.]. [177] ȚEGHIU, LIVIU, Elemente de compunere de origine greco-latină în terminologia medicală, DMod, 3, 1988, 124-129. [178] URDĂ, GABRIELA, Metodă activă de învățare, Tribșc, 17, nr. 309, 1988, 4 [jocul didactic pentru dezvoltarea vorbirii la clasa I.] [179] VAIDA, ȘARLOTA, Modalități de însușire a sistemului gramatical al limbii române
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Academiei. Mîrzea Vasile, C. 2015. "The Position of the Light Adverbials si, cam, mai, prea, and tot in the Verbal Cluster: Synchronic Variation and Diachronic Observations", în: Pană Dindelegan et al. (eds) 2015: 385-416. Moldovanu, D. 1969. "Influențe ale manierismului greco-latin în sintaxa lui Dimitrie Cantemir: hiperbatul", în: I. Gheție (coord.), Studii de limbă literară și filologie. București: Editura Academiei, 25-50. Müller, G. 1998. Incomplete Category Fronting: A Derivational Approach to Remnant Movement in German. Dordrecht: Kluwer. Müller, G. 2004. "Verb-Second
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
urbane, era încîntat de splendidele perioade de timp petrecute la Veneția, săptămîni la rînd fără să audă un claxon de automobil și celelalte "vulgarități pline de pretenții ale ultramodernismului", cum le spunea el. Bizantinologul Iorga nu putea ignora îndîrjita controversă greco-latină din perioada Evului Mediu, mai ales asupra zonei balcanice, pentru că era în primul rînd medievist. Poate că tocmai la Veneția a descoperit el cea mai bună sinteză a celor două culturi. De la Veneția au plecat la Padova, unde Iorga și-
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
care structurează subsistemele limbii latine (lexical, morfologic și sintactic); - să folosească limbile latină și greacă, inclusiv limbile romanice drept instrumente indispensabile unei exprimări în limba română, corecte, nuanțate, neologice; - să utilizeze corect și pertinent informații literare, istorice, științifice din cultura greco-latină; - să stabilească conexiuni între diferite spații culturale pentru a comunica idei, opinii, sentimente; - să stăpânească tehnici specifice muncii intelectuale: tehnică traducerii, a scandării (schemă metrica), a analizei gramaticale, stilistice, a interpretării; - să utilizeze adecvat instrumente de lucru; dicționarul latin-român. CONȚINUTURI
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
începuturi până în 1918 (1969) sunt reprezentative pentru opera sa înscrisă pe linia istorico-filologică. Linia istorică și teoretică în evoluția bibliologiei românești a fost reprezentată de Dan Simonescu (1902 1993), care a situat la baza formației sale de bibliolog, filologia clasică, greco-latină, cercetările paleografice, arhivistice în activitatea desfășurată din 1932, la Serviciul de manuscrise și carte rară al Bibliotecii Academiei. A continuat publicarea materialului privind Bibliografia românească veche, a abordat pluridisciplinar istoria cărții românești, s a preocupat de activitatea tipografică din Muntenia
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
civilizația Harappa se dezvolta în India; - în 750 î. Hr., a fost adoptat alfabetul fenician în Grecia; - în 750 î. Hr. apar celții în Europa centrală; - în 753 î. Hr. a fost fondată Roma; - împăratul Constantin (mort 337 d. Hr.) a exclus cultura greco-latină; Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, nu au existat Jocurile Olimpice. Acestea au luat naștere la inițiativa lui Pierre de Coubertin. Atât olimpismul antic cât și cel modern își au rădăcinile adânc înfipte în credința vechilor greci privind importanța dezvoltării armonioase
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
din [pano]rama, compus din gr. παν "tot, toată" și όραμα "spectacol, viziune, vedere", iar elementul de compunere -tron (vezi rom. betatron, ciclotron, sincrofazotron) a rezultat din [elec]tron (< gr. ήλεκτρον < tema ήλεκτρ+ desinența -ον)58. Faptul că unele compuse greco-latine au fost trunchiate și nu condensate arată că ele erau neanalizabile pentru creatorii noilor cuvinte sau elemente de compunere. c) Prin sincopă și apocopă (germ. Rumpfwort): engl. pram "cărucior pentru copiii mici" < p[e]ram[bulator] "idem"; magh. matek "matematică
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
89 FCLR I, pp. V-XI; Șerban Evseev, pp. 279-281; ELR, s.v. formarea cuvintelor. 90 Numeroase compuse grecești de acest fel au fost împrumutate în latină, apoi și în alte limbi, constituind modele pentru crearea compuselor cu teme de origine greco-latină, astăzi internaționalizate. 91 Toate compusele tematice românești au o structură care, deși nu se supune regulilor proprii de formare a grupurilor de cuvinte, ci unor reguli aplicate în alte limbi (în special în greacă), este, prin definiție, corect construită din
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și informației. Aici se va arpegia mai întîi pe cele trei tipuri principale de scriere, făcînd din corpul de literă capodoperă, asigurîndu-i mesaj cultural, religios, geografic, politic. În terminologie, noi rezonanțe, germanice, galice, anglo-saxone, încep să îmbogățească fondul arhaic, preponderent greco-latin. Contribuția e a unui lung sinaxar de călugări luminați, de meșteri laici, pe care domnul Labarre îi consemnează la locul potrivit. Ei inventează, sau redescoperă, tehnici, experimentează cu temeritate și perseverență de alchimiști, dau uneori brambura prin manuscrise, spre nespusul
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
secolul al IV-lea e.n. a înlocuit complet papirusul în realizarea cărților. Prețul pergamentului rămînea ridicat din cauza relativei rarități a materiei prime, dar și datorită costului mîinii de lucru și timpului pe care îl cerea pregătirea sa. CARTEA ÎN ANTICHITATEA GRECO-LATINĂ I. Condițiile generale Pentru a înțelege cartea antică, trebuie să ne eliberăm de concepțiile moderne asupra editării. Fiecare carte era atunci o entitate, deoarece nu exista o metodă pentru a compune după voie exemplare numeroase și identice. Se punea problema
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
a 7-a, nr. 1 000. Martin, G. L'imprimerie, 1993, ediția a 8-a, nr. 1 067. Letouzey, V. La typographie, 1970, ediția a 2-a, nr. 1 101. TABLA DE MATERII PREFAȚĂ ............................................................ INTRODUCERE .................................................. ORIGINILE CĂRȚII ............................................ CARTEA ÎN ANTICHITATEA GRECO-LATINĂ ................................................ I. Condițiile generale .................................... II. Cartea în Grecia clasică ............................ III. Cartea la Roma și în Imperiul Roman ...... CARTEA ÎN EVUL MEDIU ............................... I. Sfîrșitul Antichității și cartea în Bizanț ..... II. Perioada monastică ................................... III. Perioada laică ........................................... IV. Cartea în Extremul Orient și în
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Șamoa Americană (SUA), Tokelau (Nouă Zeelandă), Niue (Nouă Zeelandă), Kiribati, Insulele Marshall, Insulele Mariane de Nord, Palau, Nauru, Timorul de Est, Guam, Mayotte, Madagascar, Filipine, Malaysia 290 (Malaezia), Surinam, Vietnam, Cambodgia, China, Thailanda, Brunei, Myanmar, Insula Paștelui (Chile), Brunei, Tonga. Austronezia este un cuvînt greco-latin compus care înseamnă "insulele sudului". Patria primitivă a acestei familii a fost localizată în sud-estul continentului asiatic, apoi, într-o fază secundă, în Taiwan de unde, cu 5.000 de ani in urma, austronezienii s-ar fi răspîndit, prin expansiune maritimă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Picardia, de remii din Champagne etc. Nu poți decît să fii frapat de multitudinea acestor popoare pe teritoriul Galiei. Care putea fi organizarea lor? Organizarea Galiei celtice Organizarea politică și socială a Galiei celtice este cunoscută aproape exclusiv prin surse greco-latine, în special din relatarea cuceririi Galiei de către Caius Iulius Caesar (Cezar), în De bello Gallico (Războiul Galilor). De aceea nu trebuie să fim surprinși dacă vedem utilizate cel mai adesea cuvinte latine pentru a desemna instituțiile galice. Teritoriul cetății sau
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și un portic din piatră cu alveole în care erau cranii. Este evident că în aceste aspecte se regăsește ponderea elementelor celtice prezente în Galia de Sud, chiar dacă este vorba doar de tradiția capetelor tăiate ale dușmanilor evocate de sursele greco-latine... Dar rolul Marsiliei este foarte important și fără a fi nevoie de a raporta sistematic totul la acest oraș. De fapt, Marsilia este stimulentul care favorizează trecerea de la o economie cu circuit închis, bazată pe subzistență, la o economie de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un element esențial al peisajului agricol din Midi. Astfel, colonia phoceeană accelerează evoluția societăților indigene, favorizează un fenomen de protourbanizare și în același timp accentuează diferențele sociale în sînul grupurilor indigene. Această integrare, mai accentuată în structurile politico-economice ale lumii greco-latine, nu putea decît să faciliteze transformările datorate prezenței romane. DOCUMENT 1 Galia văzută de Cezar "Ansamblul pe care-l formează Galia se compune din trei părți: prima este locuită de belgi, a doua de aquitani, a treia de cei ce
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
prin propria-i natură. Lumea dinainte de Hristos a gândit în această autonomie; lumea modernă, divorțată de Hristos, s-a întors la ea, reluând păcatul de la capăt. Neoumanismul, care și-a făcut din ea principiul de temelie, crede că reînviază ideile greco-latine când, în realitate, repetă tragica rebeliune adamică. Considerată în rezultatele ei din domeniul culturii, autonomia individuală a rațiunii se înfățișează ca o încurcare a limbilor. Nu se înțelege filosof cu filosof. Ceea ce e lege pentru unul, apare pentru celălalt ca
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a luat nasul la purtare", așa cum își închipuie mulți vorbitori cu o cultură aproximativă), ci doar că "un fapt aparent neînsemnat poate avea consecințe incalculabile". "Nasul Cleopatrei" nu sugerează aroganța, ci frumusețea eroinei, deoarece lungimea nasului era considerată în Antichitatea greco-latină un atribut al frumuseții și tocmai acest nas i-a făcut pe doi conducători ai Romei (Cezar și Marc Antoniu) să se îndrăgostească de regina Egiptului și să acționeze în spiritul pasiunii lor. 4.3. Textemele diatropice sunt unități ale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Cele două surse ale imaginarului ce au început să se dezvolte, cea a societății specifice popoarelor migratoare, care va fi sursa pentru structura socială, și cea a creștinismului pentru componenta culturală și teoretică. La acestea se mai adaugă componentele culturii greco-latine care inițial au fost ocultate pentru ca ulterior, odată cu dezvoltarea imaginarului să fie reactivate și reinterpretate din perspectiva noi imagini. Acesta este începutul simplu necesar oricărei noi construcții de imaginar, început care prin structura sa este într-o oarecare măsură pulsional
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pregătită să le accepte. De aceea putem considera că exista o interrelație între momentul în care au fost traduse anumite texte și dezvoltarea imaginarului specific epocii. În domeniul filosofiei existau pe lângă textele sfinților părinți care integrau o parte a filosofiei greco-latine și câteva dintre lucrările aristotelice, în special părți ale Organon-ului. Astfel secolele VII-IX sunt, din punctul de vedere al legăturilor cu antichitatea, poate fi considerat moment apropiat de o maximă puritate informațională. Ulterior prin recuperarea operei aristotelice, la început
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
etapizare am putea considera că există într-o perioadă doar un număr limitat de filosofi ai antichității care influențează imaginarul epocii, dar numărul acestora este destul de mare. Putem considera perioada Renașterii ca o epocă sincretică care asimilează dincolo de filosofia antichității greco-latine și pe cea ebraică, egipteană sau persană. Când vorbim despre antichitatea descoperită în Renaștere vorbim despre "o lume și de un timp, de un univers: întreaga antichitate, nu doar greacă și romană, ci și egipteană și caldeeană, ebraică și persană
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Magazinului istoric, și nu ale exigențelor științifice, academicianul D.M. Pippidi a preferat să-și dea demisia. Fapt și mai remarcabil: întregul colectiv al acestui volum s-a solidarizat cu șeful său. Acad. Pippidi o autoritate internațional recunoscută în domeniul epigrafiei greco-latine n-a acceptat, și spre onoarea sa, rolul de activist istoric pur propagandistic. Soarta tot mai precară a o serie de valoroase publicații literare și științifice, subminate, dezorganizate, nepopularizate, abia tolerate, dovedește același clivaj existent între cele două culturi: oficială
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]