388 matches
-
selecția cazurilor se face judicios, nu există nici o diferență în intervalul liber de amputație și supraviețuirea globală la 2 ani între cele două tipuri de tratament (endovascular/ chirurgical). În ce privește tratamentul chirurgical, rezultate mai bune au fost obținute în cazul utilizării grefonului venos față de cel protetic. APTL cu balon este preferabilă protezării chirugicale cu grefon sintetic. Factorii care influențează supraviețuirea la 2 ani postintervenție sunt: vârsta, leziunile tisulare, fumatul, antecedentele patologice precum angina pectorală, infarctul miocardic acut (IMA), AVC ischemic tranzitor, infarctul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
amputație și supraviețuirea globală la 2 ani între cele două tipuri de tratament (endovascular/ chirurgical). În ce privește tratamentul chirurgical, rezultate mai bune au fost obținute în cazul utilizării grefonului venos față de cel protetic. APTL cu balon este preferabilă protezării chirugicale cu grefon sintetic. Factorii care influențează supraviețuirea la 2 ani postintervenție sunt: vârsta, leziunile tisulare, fumatul, antecedentele patologice precum angina pectorală, infarctul miocardic acut (IMA), AVC ischemic tranzitor, infarctul cerebral. O altă concluzie a trialului a fost că amputația de primă intenție
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
în funcție de speranța de viață, s-a propus ca APTL cu balon să fie adoptată ca primă intenție de tratament, dacă speranța de viață este mai mică de 2 ani; dacă aceasta este mai mare de 2 ani, revascularizarea chirugicală cu grefon venos să fie terapia de primă intenție în ischemia critică prin leziuni infrainghinale (73). De câte ori este posibil, vena ar trebui utilizată ca un conduct autolog pentru bypass ul infrainghinal. La pacienții diabetici cu ischemie critică a membrelor inferioare, permeabilitatea primară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
fost de 56,8%, 62,7% și, respectiv, 78,2%. La pacienții cu conduct autolog limitat, artera femurală superficială sau artera poplitee poate fi folosită ca inflow fără compromiterea rezultatelor. Rata de salvare a piciorului pentru bypass-ul femuro-tibial cu grefon sintetic a fost de 72,5% la 1 an și 61,9% la 5 ani (74). O meta-analiză ce compară rezultatele bypass-ului infrainghinal la pacienții cu ischemie critică a arătat că vena supra- și infrageniculată s-au comportat mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
fost de 72,5% la 1 an și 61,9% la 5 ani (74). O meta-analiză ce compară rezultatele bypass-ului infrainghinal la pacienții cu ischemie critică a arătat că vena supra- și infrageniculată s-au comportat mai bine decât grefonul sintetic suprageniculat. Permeabilitatea primară la un an a fost de 83,4% pentru vena suprageniculată, 84,3% pentru vena infrageniculată și 76,3% pentru grefonul sintetic suprageniculat. Permeabilitatea secundară a urmat modele similare. La 5 ani, diferența în permeabilitate dintre
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
ischemie critică a arătat că vena supra- și infrageniculată s-au comportat mai bine decât grefonul sintetic suprageniculat. Permeabilitatea primară la un an a fost de 83,4% pentru vena suprageniculată, 84,3% pentru vena infrageniculată și 76,3% pentru grefonul sintetic suprageniculat. Permeabilitatea secundară a urmat modele similare. La 5 ani, diferența în permeabilitate dintre venă și grefon sintetic a fost chiar mai pronunțată. Marea venă safenă este deci conductul optim pentru reconstrucția infrapopliteală. În cele mai severe cazuri, pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
Permeabilitatea primară la un an a fost de 83,4% pentru vena suprageniculată, 84,3% pentru vena infrageniculată și 76,3% pentru grefonul sintetic suprageniculat. Permeabilitatea secundară a urmat modele similare. La 5 ani, diferența în permeabilitate dintre venă și grefon sintetic a fost chiar mai pronunțată. Marea venă safenă este deci conductul optim pentru reconstrucția infrapopliteală. În cele mai severe cazuri, pacienții cu ischemie critică pot fi lipsiți de vase patente de outflow pentru anastomozele distale. În această situație, poate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
În ceea ce privește stabilizarea peretelui în poziția dorită, se realizează cu ajutorul unei lame sau broșe metalice trecute retrosternal și fixate la arcurile costale bilateral [16]. Pentru a obține o stabilizare mai bună și un efect mai estetic, unii autori asociază autotransplantul de grefoane cartilaginoase (preparate din fragmentele cartilaginoase excizate) [6]. În aceste tehnici se recomandă două tipuri de incizii (fie două incizii parasternale, fie o incizie largă submamară), care au dezavantajul unor cicatrici inestetice (fig. 4.3). În ultimii ani au fost descrise
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
IRC, dar și prin apariția unor anomalii clinico-biologice ce țin de medicația imunosupresoare cronică a pacientului transplantat. Astfel, pacienții transplanți renal sunt expuși unor factori de risc cardiovascular multipli: hipertensiunea arterială (indusă de medicație și/sau asociată disfuncției cronice a grefonului), dislipidemie, hiperhomocisteinemie, fumat etc. Acești factori vor fi detaliați la capitolele corespunzătoare din prezentul volum. Mortalitatea cardiovasculară a pacientului transplantat renal este atribuită în principal cardiopatiei ischemice. Un studiu condus de Kasiske și col. [1996] pe 675 de pacienți cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
de risc identificați în acest studiu au fost vârsta înaintată (riscul coronarian, cum era de așteptat, crește cu fiecare decadă de vârstă), sexul masculin, nivelul seric al colesterolului total și hipertensiunea arterială sistolică. O dată cu deteriorarea cvasi-inevitabilă în timp a funcției grefonului, riscul cardiovascular al pacientului transplantat crește similar cu acela al pacientului cu disfuncție cronică a rinichilor nativi. Într-o investigație recentă, Meier-Kriesche și col. [2003], utilizând datele celui mai mare registru renal pe plan mondial (US Renal Data System), au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
a funcției grefei renale. Transplantul ameliorează profilul de risc cardiovascular al pacientului cu insuficiență renală cronică terminală. Totuși, pacientul transplantat renal prezintă un risc de morbi-mortalitate cardiovasculară cel puțin dublu față de populația generală. Acest risc crește progresiv o dată cu deteriorarea funcției grefonului. Cardiopatia ischemică prezintă principala complicație cardiovasculară cu impact asupra mortalității CV la pacienții transplantați. Ca urmare, identificarea riguroasă și completă a factorilor de risc cardiovascular și combaterea adecvată a acestora reprezintă priorități, cu atât mai mult cu cât activitatea de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
infiltrații anestezice periarteriale. Persistența sindromului de ischemie arterială acută devine o urgență chirurgicală care necesită arteriografie și explorarea chirurgicală a arterei urmată de decizia terapeutică - restabilirea fluxului arterial de urgență - rezecție și sutură, rezecție și înlocuire cu proteză arterială sau grefon venos, depinzând de sediul leziunii. Procedeul de by-pass își poate de asemenea găsi indicația. În cazul plăgilor arteriale, după hemostaza adecvată se procedează de urgență la sutura arterială sau reconstrucția arterială în funcție de leziune. În cazul leziunilor cronice de ischemie sunt
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
flux sangvin anterograd adecvat de la nivel aorto-iliac către anastomoza proximală de la nivel femural, permeabilitatea arterei destinată anastomozei distale, „run-off” (permeabilitatea arterelor periferice) distal adecvat pentru a menține permeabilitatea grefei vasculare. Materialul folosit pentru aceasta intervenție chirurgicală este ca prima opțiune grefonul venos safen autolog inversat ca „standard de aur” sau proteze vasculare (Dacron, Gore-Tex) cu permeabilitate limitată. By-pass-ul la nivel popliteal este indicat la pacienții cu claudicație intermitentă, la nivel infrapopliteal se adresează pacienților cu acuze algice prezente și în repaus
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
de arteră permeabilă pe traiectul axului nativ, ocluzia trifurcației popliteale sau pentru revascularizarea a cel puțin a unei artere a gambei în cadrul revascularizării complexe distale a membrului inferior (adițional by-pass-ului femuro-popliteu), cele mai bune rezultate fiind cele obținute fiind cu grefon venos safen autolog. În teritoriul distal (artere tibiale, peronieră sau chiar pedioasă) by-pass-ul distal are caracter „de salvare” al segmentului de membru compromis de leziuni trofice, în pericol de amputație și se poate efectua exclusiv cu material venos autolog pentru
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
din ostiile coronare nu poate fi mobilizat până la nivelul conductului valvulat. Este mai frecvent cazul cu ostiul coronarei stângi. În această situație ostiul coronarei drept poste fi implantat „în pastilă” în conductul valvulat, în timp ce coronara stângă este revascularizată prin intermediul unui grefon protetic. Ca prim pas se realizează anastomoza dintre o proteză vasculară de 8 mm și ostiul coronarei stângi. Apoi se inseră conductul valvulat protetic prin tehnica obișnuită. Se realizează apoi anastomoza distală a conductului valvulat. Urmează realizarea anastomozei dintre pastila
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
ADA care irigă un teritoriu cu motilitate păstrată, în special în absența unei circulații colaterale bine dezvoltate provenind de la alte trunchiuri coronare. Indicații de reoperație Reapariția anginei păstrează aceleași criterii clinice și angiografice ca și angina de efort. Evidențierea obstrucției grefonului necesită aplicarea acelorași criterii angiografice privind indicațiile de operație. Existența unui debit ridicat în grefon la prima intervenție demonstrează un pat distal adecvat și sugerează succesul reintervenției. Studiul patului vascular distal prin coronarografie, trebuie efectuat cu mare atenție, acesta trebuind
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
bine dezvoltate provenind de la alte trunchiuri coronare. Indicații de reoperație Reapariția anginei păstrează aceleași criterii clinice și angiografice ca și angina de efort. Evidențierea obstrucției grefonului necesită aplicarea acelorași criterii angiografice privind indicațiile de operație. Existența unui debit ridicat în grefon la prima intervenție demonstrează un pat distal adecvat și sugerează succesul reintervenției. Studiul patului vascular distal prin coronarografie, trebuie efectuat cu mare atenție, acesta trebuind să fie bogat și lipsit de leziuni ateroscleroase. Succesul reoperației depinde, de asemenea, de realizarea
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
constituie pentru majoritatea cardiologilor și chirurgilor o contraindicație operatorie. Evidențierea unei rețele coronare distale puțin dezvoltate și/sau existența unor leziuni difuze, mai ales dacă teritoriul miocardic corespondent este hipokinetic, trebuie să excludă intervenția chirurgicală, datorită riscului trombozei precoce a grefonului. Deciziile în favoarea sau împotriva tratamentului chirurgical trebuie să fie efectuate pentru fiecare bolnav individual, după luarea în considerare a situației sale speciale. Evaluarea oricărui factor de risc pentru un rezultat slab, precoce sau tardiv, este o parte importantă a acestor
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
cea a HD (Mendelsohn, 1988). Rinichii de dimensiuni mari nu constituie o problemă tehnică majoră (10% din pacienți necesită nefrectomie pentru crearea de spațiu); chiștii au tendința la involuție după TR. Care este rata de supraviețuire individuală și cea a grefonului? După TR, pacienții cu ADPKD prezintă aceeași supraviețuire individuală și a grefei ca și subiecții non-ADPKD (Fitzpatrick, 1990; Florijn, 1994; Goffin, 1995; Hadimeri, 1997). Rata de supraviețuire la 5 ani este: individual 81%, a grefonului 62%. Prevalența episoadelor de rejet
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
supraviețuire individuală și cea a grefonului? După TR, pacienții cu ADPKD prezintă aceeași supraviețuire individuală și a grefei ca și subiecții non-ADPKD (Fitzpatrick, 1990; Florijn, 1994; Goffin, 1995; Hadimeri, 1997). Rata de supraviețuire la 5 ani este: individual 81%, a grefonului 62%. Prevalența episoadelor de rejet și particularitățile acestora sunt similare cu populația non-ADPKD. Din 114 cazuri consecutive transplantate în perioada 1985-1993, 25 au decedat 21,9%. în prezent, nefrectomia nu mai este practicată decât în cazul în care nefromegalia excesivă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
o creștere lentă în următorii trei ani, datorată apariției unor chiști noi, câștigați (degenerarea chistică a rinchiului la pacienții hemodializați). Totuși, uneori, rinichii pot deveni gigantici, impunând nefrectomia. Posttransplant, volumul renal se reduce progresiv, fără ca să se dezvolte la nivelul grefonului. Durerea renală, hematuria macroscopică, infecțiile recurente Aceste complicații survin la 36%, 30% și respectiv 46% din pacienți (Cristophe, 1996; Jungers, 1983). Subiecții cu infecții urinare frecvente în stadiul preuremic vor avea o rată semnificativ mai crescută a infecțiilor după inițierea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cu succes chirurgia vasculară periferică, obținând rezultate nesperat de bune, cu toate că avea la dispoziție o dotare materială precară. Prof. dr. Mihai Stoian a fost primul chirurg care a efectuat, la Iași, cura anevrismului de aortă abdominală prin by-pass aortobifemural cu grefon sintetic. Ca o recunoaștere a meritelor sale științifice, prof. dr. Mihai Stoian a fost membru al Societății Internaționale de Chirurgie Cardiovasculară „Michael E. de Bakey“ (1977) , al Societății Internaționale de Chirurgie (1985), în diferite societăți științifice medicale de specialitate și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
28 de ori mai mare de boală vasculară periferică, comparativ cu subiecții non-diabetici. Riscul este egal pentru diabetul de tip 1 și cel de tip 2, dar este mai mare la femei decât la bărbați. Supraviețuirea la 12 ani a grefonului renal este mai redusă la diabetici (40%) față de non-diabetici (70%), iar riscul de pierdere a grefonului este de 3,7 ori mai mare la diabetici [Miles et al., 1998]. Diabetul zaharat posttransplant renal Incidența diabetului zaharat posttransplant renal variază între
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
pentru diabetul de tip 1 și cel de tip 2, dar este mai mare la femei decât la bărbați. Supraviețuirea la 12 ani a grefonului renal este mai redusă la diabetici (40%) față de non-diabetici (70%), iar riscul de pierdere a grefonului este de 3,7 ori mai mare la diabetici [Miles et al., 1998]. Diabetul zaharat posttransplant renal Incidența diabetului zaharat posttransplant renal variază între 3,6 [i 18%, după diferite studii [Kasiske et al., 2000]. Acesta survine adesea în prima
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
cel puțin o dată în primele 6 luni post-TR și apoi anual. Factori favorizanți Hiperlipidemia la pacienții cu TR este asociată cu [Dairou et al., 1998]: (1) factori fiziologici: vârsta înaintată, sexul masculin; (2) factori patologici: obezitatea, diabetul zaharat, proteinuria, disfuncția grefonului renal; (3) medicamente: medicația antihipertensivă diuretice, beta-blocante; terapia imunosupresoare corticoterapia, ciclosporina A, sirolimus [Kasiske et al., 1991; Wanner et al., 1995; Hillbrands et al., 1995; Murgia et al., 1996; Quaschning et al., 1999]. Corticosteroizii induc frecvent insulinorezistență, care stimulează sinteza
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]