1,058 matches
-
Morților este o sărbătoare de origine celtică adusă de catolici în regiunile din Nord-Vest-ul și Sud-Vestul teritoriului românesc. În bisericile occidentale, cea Romano-Catolică, cea Anglicană și cele Protestante, sărbătoarea Tuturor Sfinților se ține în ziua de 1 noiembrie, după calendarul gregorian. În bisericile orientale, anume cele Ortodoxe și cele Greco-Catolice, prima duminică după Rusalii este Duminica Tuturor Sfinților, echivalentul sărbătorii Tuturor Sfinților din calendarul apusean. În zonele de interferență apuseană credincioșii ortodocși și greco-catolici sărbătoresc Luminația în seara zilei de 1
MORŢII CU MORŢII, VII CU VII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374590_a_375919]
-
cca 470 - m. cca 545) a fost originar din Scyția Minor (Dobrogea de azi), care este cunoscut pentru propunerea numărării anilor începând cu anul 1 de la nașterea lui Hristos, sistem de numărare utilizat și în prezent în calendarele iulian și gregorian. Operele lor sunt scrise în limba latină. limbă despre care literatul și criticul literaturii de limbi romanice Ernst Robert Curtius (n.14 aprilie 1886 Alsacia, m.19 aprilie 1956 Roma) atunci când vorbea de evul mediu latin sublinia în mod special
ANTOLOGIE -POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346914_a_348243]
-
făcu o reverența acompaniendu-se de chitară începu să cânte cu o voce sonoră, melodioasa, puternică am ramas surprins de talentul său muzical de asemenea am observat că oamenii din metrou erau surprinși de vocea acelui tânăr, îmi amintea de muzică gregoriana iar fata să era serioasă, concentrată în timp ce cânta, ochii săi îi străluceau de plăcerea ce el o simțea atunci când cântă, termină în câteva minute apoi făcu o reverența și porni să strângă bani de la cei ce voiau să-i dea
PORTRETE DE EMIGRANTI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376767_a_378096]
-
un prieten al lui Pătrășcanu: el a creat un institut de folclor, după 23 august. Condamnat la 12 ani de detenție, el devine în închisoare un mare compozitor. Se cîntă aici pe versuri de Nichifor Crainic, se cîntă în stil gregorian sau pe ritmuri îndrăcite de muzică populară sau chiar pe melodii turcești. În închisoarea din Pitești, Brauner cînta Béla Bartok. Asupra modului ales pentru eliminarea lui Pătrășcanu, Zilber se exprimă dur dar simplu, afirmînd că Gheorghiu-Dej era lipsit de repere
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în conflictul dintre biserica ortodoxă și cea greco-catolică. Revista apare la Wiesbaden și, cu mici excepții, toate cele zece numere câte înregistrează până la sfârșitul anului 1954 sunt scrise în întregime de A. Între ceilalți sporadici colaboratori este de amintit Al. Gregorian (cu versuri). În 1973, A. participă cu un remarcabil studiu de etnologie, bazat de asemenea pe cercetări de folclor comparat, Rânduiala la români, la volumul colectiv, Rânduiala. Perspective românești, tipărit, în 1973, de Editura Ioan Cușa, la Paris. Ceilalți colaboratori
AMZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285329_a_286658]
-
lucrătura strânsă a scrisului lui A. - consecințe ale unei elaborări meticuloase, programate la rece - se întrevăd cu ochiul liber, de la debut. Autorul va admite ulterior că prozele din această perioadă au fost lucrate migălos, urmând un canon muzical anumit (cântul gregorian), în care monodia alternează calculat cu contrapunctul. În această primă vârstă a scrisului său, prozatorul consacră o formulă și totodată o epuizează prin iterație manieristă. O turnantă vizibilă marchează O zi spre sfârșitul secolului (1983), volum de proze scurte, urmat
ANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285363_a_286692]
-
memoriilor lui Radu Popescu și întregirea lor de un anonim, SDIR, III, 22-29; Istoria Țării Românești de la octombrie 1688 până la martie 1717, îngr. și introd. Constantin Grecescu, pref. Dan Simonescu, București, 1959, reed. fragm. în Cronicari munteni, II, îngr. Mihail Gregorian, introd. Eugen Stănescu, București, 1961, 273-352, în Cronici brâncovenești, îngr. și postfață Dan Horia Mazilu, București, 1988, 238-307, 351-377, 401-404. Repere bibliografice: I. G. Sbiera, Mișcări culturale și literare la românii din stânga Dunării în răstimpul de la 1504-1714, Cernăuți, 1897, 206-207
ANONIMUL BRANCOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285377_a_286706]
-
CUVÂNTUL NOSTRU, revistă literară apărută la București lunar, de la 15 decembrie 1912 până la 25 ianuarie 1913. Este o publicație de factură modernistă, aflată în sfera de influență a „Literatorului”. Colaborează cu poezie Sandu Teleajen, George Gregorian, Șerban Bascovici, Emil Maur, Ion Al-George, George Stratulat. Alți colaboratori: C. Z. Siliștea, Șt. Oprișanu. I.H.
CUVANTUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286623_a_287952]
-
bal), Al. Macedonski (Ziua unei fete vrednice de lumea nouă, Ziua unui funcționar mijlociu), Mihail Sorbul (un fragment din drama istorică Letopiseți), N. N. Beldiceanu (O dragoste platonică), I. Chiru-Nanov (Fala Oprișenilor, fragment de roman). Alți colaboratori: Ion Al George, George Gregorian, Ion Dragoslav. I.H.
COMEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286345_a_287674]
-
1484 de colinde cu text și melodie, I-II, Cluj-Napoca, 1999; Iosif Herțea, Colinde românești, București, 2000. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Noțiuni despre colindele române, București, 1879; S. Mangiuca, Colinda. Originea și însemnătatea ei astronomică și călendarică, „Calendar julian, gregorian și poporal român”, 1882, 1-44; S. F. Marian, Sărbătorile la români, I, București, 1897; Tudor Pamfile, Sărbătorile la români. Crăciunul, București, 1914; Al. Rosetti, Colindele religioase la români, București, 1920; Constantin Brăiloiu, Colindele d-lui G. Breazul, București, 1938; G.
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
într-un act Săracul popă (10/1909) și comedia tragică Paznicul calicilor (12/1909). În paginile revistei, colaborează cu versuri Al. T. Stamatiad, Cincinat Pavelescu, A. Mândru, Mihail Săulescu, Ana Codreanu, Ion Minulescu (Triptic banal, 12/1909), Petre Dulfu, G. Gregorian, proză semnează Emil Gârleanu (Petrecere, 10/1909, Din lumea celor care nu cuvântă, 6/1910), I. Dragoslav, iar teatru, Artur Gorovei (Fire ne-nțeleasă, 6/1910 ș.u.) și însemnări, Corneliu Moldovanu. I. L. Caragiale trimite de la Berlin basmul Făt-Frumos cu moț
CONVORBIRI CRITICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286402_a_287731]
-
al Bisericii Ortodoxe era sub controlul legionarilor. RFE, Item nr. 6684/53. România Muncitoare, II, iulie 1952. RFE, Item nr. 118/56. La Roma, a fost publicată Țara. Tribună a românilor liberi, Încă din aprilie 1949, sub direcția lui Alexandru Gregorian. În februarie 1949, tot la Roma apăreau Suflet românesc, avînd o orientare religioasă-creștină, și Vatra. Foaie românească de opinie și informație. La Buenos Aires apăreau Curentul românesc, după 24 iulie 1949, Curierul creștin. Buletinul Bisericii Române Unite și Chemarea, cu apariție
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1951 sub direcția lui George Uscătescu. În Anglia apărea Tribuna, din inițiativa lui Ion Rațiu. Printre cei care publicau În aceste reviste răspîndite În Întreaga lume se numărau Gheorghe Cosma, D. Găzdaru, Aron Cotruș, Ion V. Elimilan, Sever Pop, Al. Gregorian, Petre Sergescu, Al. Mircea, Ion Gheorghe, Basil Munteanu, Petre Iroaie, Dragoș Măgureanu, Petre Vălimăreanu, Nicolae Iliescu, Adrian Popa, Vasile Posteucă, Teodor Ioraș, Vintilă Horia, Al. Busuioceanu, Claudiu Isopescu, Victor Buescu, Constantin Ghidel, Ștefan Teodorescu, Anghel Rugină, Virgil Mihăilescu, Mircea Eliade
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Huyghe, codirector al revistei „Metapolitica” (Roma), fondator și director al colecției universitare „Punto Omega” (Madrid, 1966-1969), în care îi editează, alături de alți autori importanți, pe Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Ștefan Lupașcu, fondator, în 1983, împreună cu Alexandru Mircea, Aureliu Răuță, Alexandru Gregorian, Radu Enescu, al Fundației Culturale Române, cu sediul la Madrid. Se impune, de asemenea, și ca istoric literar: e profesor de literatură universală și comparată la Universidad Complutense din Madrid, de literatură contemporană la Universitatea Catolică din Paris, apoi la
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
și „a siluirii gândirii în creațiunea actuală - străină de sufletele noastre”. Versurile și proza nu fac dovada aplicării principiilor anunțate, cu excepția paginilor datorate lui Virgil Carianopol, Ovid Caledoniu și Al. T. Stamatiad. Colaboratori: Ion Calboreanu, Ion Molea, Paul Lahovari, G. Gregorian, I.U. Soricu, Traian Dobreanu, Octav Dessila. Rubricile obișnuite sunt „Scriitorul de mâine”, „Cartea de mâine”, „Cronica literară”, „Note și polemici”. Cronicile literare sunt semnate de Dan Smântânescu și de Matei Alexandrescu. I.H.
INDREPTAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287546_a_288875]
-
apariției unei reviste literare la Cluj sau despre congresul studențesc etc. În numerele speciale de Paști sau de Crăciun sunt reproduse pagini din scrierile lui A.I. Odobescu, G. Coșbuc, Al. Vlahuță, Aron Cotruș, I.U. Soricu, St. O. Iosif, G. Gregorian, Demostene Botez ș.a. Se publică dări de seamă despre conferințele ținute de personalități culturale: Gh. Bogdan- Duică despre Maiorescu, Al. Lapedatu despre întâiul curs de istorie națională, H. Focillon despre momente ale artei europene, Victor Papilian despre „istoria omului”, N.
INFRAŢIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287552_a_288881]
-
Între membrii Institutului figurau, în 1922, Gheorghe Adamescu, George Baiculescu, A. Bădăuță, Al. Bogdan, Victor Brătulescu, Emilian I. Constantinescu, G. Murnu, D. Panaitescu, Scarlat Struțeanu, precum și studenții G. Călinescu, Gheorghe Cardaș, Șerban Cioculescu, D. Ciurezu, Ion Colan, Pompiliu Constantinescu, Mihail Gregorian, Teodora Ioachimescu, Alexandrina Istrătescu, Avram Todor. În anul întemeierii consiliul universitar de conducere era constituit din Mihail Dragomirescu - președinte, Constanța Marinescu - casier, Scarlat Struțeanu - redactor, N. Russu - secretar, Emilian I. Constantinescu - bibliograf, Gh. Adamescu, N.N. Condeescu, Aurelia Simian, Al. Bogdan
INSTITUTUL DE LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287564_a_288893]
-
și D. Ciurezu (1926-1944), V. Voiculescu (1927-1944). Prezent în fiecare număr cu eseuri, articole și note, Nichifor Crainic tipărește sporadic și poezii. Versuri mai semnează, între alții, D. Gherghinescu-Vania, Virgil Carianopol, N. Crevedia, Zaharia Stancu, Sandu Tudor, Paul Sterian, George Gregorian, George Dumitrescu, Ștefan Nenițescu, Marcel Romanescu, Donar Munteanu, Dragoș Protopopescu, Ștefan Baciu, Aurel Marin, Traian Chelariu, Vlaicu Bârna. Proza aparține, în cea mai mare parte, unor autori de frunte: Cezar Petrescu (sub pseudonimul C. Robul), cu texte din Scrisorile unui
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
sunt, de prin 1925 până către sfârșitul deceniului al patrulea, unii chiar până în 1944, când publicația își încetează apariția, Lucian Blaga (poezie, teatru, filosofie, eseu), Adrian Maniu, Ion Pillat, V. Voiculescu, Aron Cotruș, Radu Gyr, D. Ciurezu, Donar Munteanu, George Gregorian, George Dumitrescu, N. Crevedia, Virgil Carianopol, Ștefan Baciu, Zaharia Stancu, Sandu Tudor, Vlaicu Bârna ș.a. (poezie), Mateiu I. Caragiale, Cezar Petrescu, Gib I. Mihăescu, Emanoil Bucuța, Victor Ion Popa, N. M. Condiescu, Victor Papilian, Damian Stănoiu, Vintilă Horia, Olga Caba
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
metoda „criticii active”. Când vine de la Berlin, I.L. Caragiale „își face o plăcere de patriarh venerat să viziteze seratele noii «școale»” (De la misticism la raționalism). Ca exemple de colaborare dintre critic și autor se citează poemul Pe Golgota de George Gregorian, diverse poezii de Panait Cerna și Corneliu Moldovanu, nuvele de Emil Gârleanu și alții. În aplicațiile la obiect, judecățile de valoare din cele două volume de Critică - publicate în anii 1927 și 1928 - nu lipsite de aprecieri exacte, sunt fie
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
omului nou”. Orientarea este pronunțat de dreapta, revista dorindu-și a fi „un bici de foc [ce] va lovi fără cruțare” (I. Mateescu-Matei, Trezește-te, frate muncitor) și acordând un loc important elogiului legionarismului. Colaborează cu poezii Virgil Carianopol, Mircea Gregorian, Radu Gyr, Ion Caraion, Petre Paulescu, Aurel Chirescu, Șerban Bascovici, Ion Frunzetti, Constantin Scrima, Ion Barbu (Tinda bisericii din Jupănești, 23/1940), Vasile Posteuca, Petre Bucșa, Coca Farago, Ion Apostol Popescu, Const. Milea, Al. Lungu, Dragoș Vicol, Victor Săhleanu. M.Pp.
FALANGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286941_a_288270]
-
la împlinirea a șaizeci de ani. Literatura susținută de revistă este ilustrată în rubrica „Antologia «Falangei»”, în care sunt prezentați și publicați poeții St. O. Iosif, D. Anghel, Ion Pillat, Al.T. Stamatiad, Mihai Codreanu, Victor Eftimiu, Radu Gyr, George Gregorian, prozatorii Mihail Sadoveanu, I.Al. Brătescu-Voinești, Ion Popovici-Bănățeanul, I.A. Bassarabescu, Calistrat Hogaș, Liviu Rebreanu (cu un fragment din Ion), dramaturgii Mihail Sorbul, Al. Davila. Au mai colaborat cu versuri Radu Bucov (cu fabule), George Voevidca, Ion Gane, Gh. Tuleș
FALANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271]
-
Cronica literară”, „Cronica plastică” și „Cronica cinematografică”, „Faptul artistic”, „Fapte în război”, „Fapte și jertfe”, „Nuvela «Faptei»”, „Reportajul «Faptei»”. Semnăturile importante, extrem de numeroase, predomină până la 1945. Colaborează cu versuri Virgil Gheorghiu, Marin Radu Voinea, Ion Th. Ilea, Ion Pogan, Al. Gregorian, Octav Sargețiu, C.I. Șiclovanu, Matei Alexandrescu, Dimitrie Stelaru, Ion Caraion, Al. Lungu, Traian Coșovei, Ben Corlaciu, Radu Teculescu ș.a., iar cu proză, Mircea Damian, Radu Tudoran (Meeting de toamnă), Marin Preda (Merticul, 2/1943), Lucia Demetrius, Petru Dumitriu ș.a. Aici
FAPTA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286954_a_288283]
-
kert [Grădina iubirilor] a publicat în 1924 o antologie din poezia românească modernă, tălmăcind din lirica lui Dimitrie Anghel, Tudor Arghezi, G. Bacovia, Demostene Botez, Lucian Blaga, Nichifor Crainic, Mihai Codreanu, N. Davidescu, Victor Eftimiu, Elena Farago, O. Goga, G. Gregorian, Emil Isac, D. Iacobescu, St. O. Iosif, Al. Macedonski, Adrian Maniu, I. Minulescu, Corneliu Moldovanu, Cincinat Pavelescu, Șt. Petică, Al. A. Philippide, Perpessicius, Ion Pillat, Mihail Săulescu, Al.T. Stamatiad, I.C. Săvescu, G. Topîrceanu, Ion Vinea. Antologia este urmată, în
FEKETE Tivadar (2.XI.1894. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286976_a_288305]
-
al II-lea, când Grigorie mai era încă în viață; la sfârșitul secolului al nouălea, regele Alfred a tradus-o personal în saxonă. Ca om al Bisericii, conștient de importanța liturghiei, i se atribuie două texte la fel de celebre: un Sacramentariu Gregorian (Sacramentarium Gregorianum), adică un liturghier, și un Antifonar pentru slujbă (Antiphonarius Missae), adică o culegere de cântece corale, textul de bază al viitorului cânt gregorian. Cercetări mai recente au stabilit totuși că nu tot ansamblul format din aceste opere i
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]