491 matches
-
limane din Regiunea Odesa, având o suprafață de 78.4 km². Lacul are o lungime de 11 km, iar lățimea maximă este de 10 km. Adâncimea maximă este de 2.3 m. Limanul Șagani este separat de Marea Neagră prin același grind tăiat de aceiași portiță, pe care le împarte cu Limanul Alibei vecin. Mulțumită schimbului continuu de apă cu Marea Neagră, salinitatea sa este aceeași cu cea a mării (circa 18 ‰), limanul Șagani constituind în continuare un adăpost și un loc de
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
cele mai mari liman din Regiunea Odesa, având o suprafață de 101.4 km². Are o lungime de 18 km, iar lățimea maximă este de 8 km. Adâncimea maximă este de 2.5 m. Este separat de Marea Neagră printr-un grind nisip de formă oblică, tăiat de o portiță. În partea de nord a limanului Alibei, se află limanul Hagider, care s-a format odată cu separarea gurii de vărsare (estuarului) a râului Hagider de lacul Alibei printr-un grind de nisip
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
printr-un grind nisip de formă oblică, tăiat de o portiță. În partea de nord a limanului Alibei, se află limanul Hagider, care s-a format odată cu separarea gurii de vărsare (estuarului) a râului Hagider de lacul Alibei printr-un grind de nisip. Mulțumită schimbului continuu de apă cu Marea Neagră, și limanul Alibei constituie un adăpost de reproducere al speciilor de pești marini. Limanul Burnas (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Alcalia”), este un
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
speciilor de pești marini. Limanul Burnas (în , în , care apare uneori pe hărțile mai vechi și sub denumirea de „Alcalia”), este un liman maritim situat din punct de vedere administrativ pe teritoriul raionului Tatarbunar, fiind separat de Marea Neagră printr-un grind de nisip de oblic. El comunică, prin intermediul limanului Curughiol, cu limanul Alibei (în partea de sud-vest). Principala sursă de alimentare a lacului este râul Alcalia. Bazinul limanului are o formă alungită cu maluri abrupte, cu excepția grindului. În partea de vest
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
de Marea Neagră printr-un grind de nisip de oblic. El comunică, prin intermediul limanului Curughiol, cu limanul Alibei (în partea de sud-vest). Principala sursă de alimentare a lacului este râul Alcalia. Bazinul limanului are o formă alungită cu maluri abrupte, cu excepția grindului. În partea de vest comunică cu limanul Alibei. În partea de nord, în lac se varsă râul Alcalia. Suprafața este de 26.9 km². Are o lungime de 9.6 km, iar lățimea maximă este de 3.2 km. Adâncimea
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
hărțile mai vechi și sub denumirile de „Codăești”, „Cetății” sau „Budachi”) este cel mai estic liman din seria limanelor basarabene din Regiunea Odesa, fiind situat pe teritoriul Raionului Cetății-Albe, și deși este un liman maritim, nu comunică cu marea deoarece grindul său de 18 km lungime nu are portiță. Se întinde de-a lungul mării pe 17 km, fiind singurul liman basarabean paralel și nu perpendicular cu țărmul. Lățimea medie este de 1.5 km, adâncimea maximă de 2.4 m
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
pe văile dobrogene, cu faleze, plaje, lagune și cordoane de nisip. În dreptul falezelor, marea, în acțiunea ei erodantă, a făcut ca țărmul să se retragă continuu prin abraziunea din dreptul promontoriilor. Falezele, care reprezintă două treimi din lungimea litoralului între grindul Chituc și Bulgaria, au înălțimi ce variază între 20 și 40 m: de la Capul Râpa (în turcește Sin-Göl, lângă punctul „Pescăria”, la intrarea în Mamaia), faleza crește spre sud până la 35 m pentru a scădea apoi la 10-15 m, ca să
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
mare, este format din forme de eroziune fie marină (faleze marine preistorice, insule tectono-abrazive, faleze marine actuale), fie lacustră (falezele actuale, sculptate in depozite loessice, calcare și șisturi verzi), și din forme de acumulare marină și lacustră (cordoane litorale zise grinduri sau perisipuri și trepte joase inundabile). Relieful treptei înalte, la apus de terasă, este constituit în două terase de abraziune marină cu altitudinea de 35-55 m si 55-85 m, cu aspect de poduri ușor ondulate, presărate cu martori de eroziune
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
alcătuită din nisip cu granulometrie fina pe o întindere impresionantă. La vărsare se formează insula Sacalin, un spit bariera transgresiv ce migreaza spre tarmul deltei cu 30 m/an. Așezarea este recentă (sec. XVII) deoarece, anterior, zona era încă submersă, grindurile nefiind încă formate. În perioada turcească, înainte de 1878, apare pe hărți sub denumirile de „"Cedîrlez"” sau „"Aghios Georgios"”. Ciotica este o pescărie la mare a comunei Murighiol, accesibilă numai cu vaporul, și situată la jumătate drum între Sfântu Gheorghe și
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
apare pe hărți sub denumirile de „"Cedîrlez"” sau „"Aghios Georgios"”. Ciotica este o pescărie la mare a comunei Murighiol, accesibilă numai cu vaporul, și situată la jumătate drum între Sfântu Gheorghe și Gura Portiței. Ținutul Cioticei este o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone mlăștinoase, ape fluviale și salmastre, bălți nisipoase, traversate de dune paralele, stuf. Lacurile din zonă, în special, sunt locuri de pasaj, de popas și de clocit pentru lebede, stârcii albi, roșii și galbeni, țigănuși, lopătari. Inițial
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
spații de agrement. Este un sat situat pe malul mării, la sud de municipiul Mangalia și de lacul cu același nume. Lacul Mangalia a fost inițial liman fluvio-marin și s-a transformat într-un golf prin tăierea, în 1979, a grindului de nisip (cordon litoral) ce îl separa de mare. Are o suprafață de 260 ha și a fost separat în partea interioară în două lacuri: Limanu și Hagieni. Satul a fost înființat în 1887 de către Mihail Kogălniceanu, prin aducerea câtorva
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și este inclus în Parcul Național Delta Dunării (rezervație a biosferei), parc național aflat pe lista patrimoniului mondial al UNESCO. Aria naturală reprezintă o zonă depresionară umedă (lacuri cu apă dulce, grinduri marine, ghioluri, depresiuni cu apă temporară și pajiști cu vegetație de stepă) ce adăpostește și asigură condiții de hrană și reproducere pentru mai multe specii de pești din ihtiofauna României, printre care: lin ("Tinca tinca"), somn ("Silurus glanis"), crap ("Cyprinus
Grindul și Lacul Răducu () [Corola-website/Science/329861_a_331190]
-
iar în antichitate Halmyris, ca golf), Gargalîc (altădată Bulboaca), Tașaul (altădată Pietroasa), Siutghiol (altădată Canara), Agigea, Tuzla, Techirghiol, Mangea (altădată Bivolu), Schitu, Tatlageac (altădată Glica), Comorova și Mangalia, formate prin închiderea parțială a unui fost golf maritim printr-un cordon (grind) litoral (perisip) și comunicând cu marea printr-o ""portiță"" sau printr-o gârlă de revărsare. În general, limanele se formează la gura de vărsare a unui râu. Unele limane pot avea dimensiuni mari (Razelm : 394,30 km² ; ansamblul lagunar înconjurător
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
național în taxonomia internațională a IUCN. Aceste patru limane s-au format într-o zonă depresionară, inundată acum circa 7000 sau 8000 de ani de apele maritime în decursul topirii ghețarilor din perioada post-Würmiană și separată treptat de mare de către grindurile litorale. Aceste grinduri s-au format prin depuneri de aluviuni dunărene și cochilifere care, dată fiind deplasarea treptată spre est a traseului curenților litorali, pe măsura acumulării sedimentelor, au delimitat pe rând cele patru limane, cele de la nord formându-se
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
internațională a IUCN. Aceste patru limane s-au format într-o zonă depresionară, inundată acum circa 7000 sau 8000 de ani de apele maritime în decursul topirii ghețarilor din perioada post-Würmiană și separată treptat de mare de către grindurile litorale. Aceste grinduri s-au format prin depuneri de aluviuni dunărene și cochilifere care, dată fiind deplasarea treptată spre est a traseului curenților litorali, pe măsura acumulării sedimentelor, au delimitat pe rând cele patru limane, cele de la nord formându-se înaintea celor de
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
a traseului curenților litorali, pe măsura acumulării sedimentelor, au delimitat pe rând cele patru limane, cele de la nord formându-se înaintea celor de sud. Aceste procese au îndepărtat marea de țărmul vechiului golf Halmyris formând limanele Zmeica si Golovița prin grindul Lupilor si lacurile Tuzla și Nuntași prin grindul Săcele. Abia în evul mediu târziu s-au format și grindurile Chituc și Perișor prin care s-a constituit limanul Sinoe și s-a lărgit peninsula dintre Razim și mare. În perioada
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
au delimitat pe rând cele patru limane, cele de la nord formându-se înaintea celor de sud. Aceste procese au îndepărtat marea de țărmul vechiului golf Halmyris formând limanele Zmeica si Golovița prin grindul Lupilor si lacurile Tuzla și Nuntași prin grindul Săcele. Abia în evul mediu târziu s-au format și grindurile Chituc și Perișor prin care s-a constituit limanul Sinoe și s-a lărgit peninsula dintre Razim și mare. În perioada comunistă limanele Dobrogene au suferit mari transformări artificiale
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
-se înaintea celor de sud. Aceste procese au îndepărtat marea de țărmul vechiului golf Halmyris formând limanele Zmeica si Golovița prin grindul Lupilor si lacurile Tuzla și Nuntași prin grindul Săcele. Abia în evul mediu târziu s-au format și grindurile Chituc și Perișor prin care s-a constituit limanul Sinoe și s-a lărgit peninsula dintre Razim și mare. În perioada comunistă limanele Dobrogene au suferit mari transformări artificiale, nu totdeauna bine chibzuite, de exmplu prin închiderea portițelor și îndiguirea
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
o puternică incintă din calcar, avea apă proaspătă mulțumită unui apeduct, în parte subteran, de peste 20 km lungime ; străzile erau pavate cu piatră. Dar în antichitatea tardivă, în secolul al VI-lea, golful Halmyris a început să se împotmolească, noul grind Săcele închizând ieșirea la Marea Neagră. În final, Avarii și Slavii distrug aproape în întregime cetatea, iar locuitorii o părăsesc definitiv fugind pe mare spre Tomis sau Constantinopol. Histria, cea mai veche așezare urbană din România, a fost cercetată din 1914
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
a fost cercetată din 1914, de către arheologul Vasile Pârvan. Din 13 Februarie 2007 figurează pe Lista Patrimoniului European. Limanele Gargalîc, Tașaul, Siutghiol, Tatlageac, Mangea și Comorova au acum apă dulce și gârlele care le leagă de mare sunt intermitente ; pe grindul litoral care desparte Siutghiolul de mare, se ridică faimoasa stațiune turistică Mamaia, iar pe grindul despărțind limanul Comorova de mare, se înșiruie stațiunile Olimp, Neptun și Saturn, din raza orașului Mangalia. În jurul limanului Comorova mai dăinuiește pădurea cu același nume
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
Lista Patrimoniului European. Limanele Gargalîc, Tașaul, Siutghiol, Tatlageac, Mangea și Comorova au acum apă dulce și gârlele care le leagă de mare sunt intermitente ; pe grindul litoral care desparte Siutghiolul de mare, se ridică faimoasa stațiune turistică Mamaia, iar pe grindul despărțind limanul Comorova de mare, se înșiruie stațiunile Olimp, Neptun și Saturn, din raza orașului Mangalia. În jurul limanului Comorova mai dăinuiește pădurea cu același nume. Plăjile tuturor acestor stațiuni, reputate pentru finețea nisipului lor, sunt de origine cochiliferă. În limanul
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
În această calitate a condus pe munți mai ales turiști străini. În afară de ocupația de ghid, Carl Lehmann a lucrat la realizări de drumuri montane (a construit, între altele, drumul de legătură între Prepeleag și noua cabană Mălăești), la construcția cabanelor Grind, Bunloc, Mălăești, Curmătura, Poiana Teslei, Pasul Predeluș, Valea Rece, a refugiilor Grind, Peștera de gheață, 7 Noiembrie și la Scări - în Piatra Mare. Frumusețile alpine i-au deschis lui Carl Lehmann gustul pentru arta fotografică, așa că a imprimat pe peliculă
Carol Lehmann () [Corola-website/Science/337462_a_338791]
-
ocupația de ghid, Carl Lehmann a lucrat la realizări de drumuri montane (a construit, între altele, drumul de legătură între Prepeleag și noua cabană Mălăești), la construcția cabanelor Grind, Bunloc, Mălăești, Curmătura, Poiana Teslei, Pasul Predeluș, Valea Rece, a refugiilor Grind, Peștera de gheață, 7 Noiembrie și la Scări - în Piatra Mare. Frumusețile alpine i-au deschis lui Carl Lehmann gustul pentru arta fotografică, așa că a imprimat pe peliculă mii de imagini cu peisaje din munții cutreierați de el. Carl Lehmann
Carol Lehmann () [Corola-website/Science/337462_a_338791]
-
ai unui munte, poartă numele de avalanșă, similar cu avalanșele de zăpadă sau gheață. Prin împrăștierea grohotișurilor la gura torenților ia naștere o formă de relief semiconică denumită con de grohotiș. Acumulările de grohotișuri, fixate prin vegetație, poartă denumirea de grind, ca de exemplu "Grindul Pietrei Craiului".
Grohotiș () [Corola-website/Science/313735_a_315064]
-
numele de avalanșă, similar cu avalanșele de zăpadă sau gheață. Prin împrăștierea grohotișurilor la gura torenților ia naștere o formă de relief semiconică denumită con de grohotiș. Acumulările de grohotișuri, fixate prin vegetație, poartă denumirea de grind, ca de exemplu "Grindul Pietrei Craiului".
Grohotiș () [Corola-website/Science/313735_a_315064]