274 matches
-
pământ”) i se mai spune și „buhaiu”, iar în cimilituri negura sau pâcla e desemnată printr-o „vacă surie” (20, p. 64). Când norul nu este negru, ci cenușiu, ființa demonică își schimbă și ea culoarea : vaca devine „surie” sau „grivă” (cenușie, pes triță), iar apelativul ei nu mai e Murga, ci Griva, ca în recita- tivele magice infantile de alungare a ploii : Ado, moașe, druga, S-omorâm pe Griva. Griva a murit, Coada i-a-nflorit, Copiii s-au veselit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pâcla e desemnată printr-o „vacă surie” (20, p. 64). Când norul nu este negru, ci cenușiu, ființa demonică își schimbă și ea culoarea : vaca devine „surie” sau „grivă” (cenușie, pes triță), iar apelativul ei nu mai e Murga, ci Griva, ca în recita- tivele magice infantile de alungare a ploii : Ado, moașe, druga, S-omorâm pe Griva. Griva a murit, Coada i-a-nflorit, Copiii s-au veselit (12, p. 59). Puținele elemente pe care le oferă recitativele infantile sunt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ființa demonică își schimbă și ea culoarea : vaca devine „surie” sau „grivă” (cenușie, pes triță), iar apelativul ei nu mai e Murga, ci Griva, ca în recita- tivele magice infantile de alungare a ploii : Ado, moașe, druga, S-omorâm pe Griva. Griva a murit, Coada i-a-nflorit, Copiii s-au veselit (12, p. 59). Puținele elemente pe care le oferă recitativele infantile sunt totuși suficiente pentru a mă face să cred că Murga (întunecarea datorată norilor de furtună) este imaginată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
demonică își schimbă și ea culoarea : vaca devine „surie” sau „grivă” (cenușie, pes triță), iar apelativul ei nu mai e Murga, ci Griva, ca în recita- tivele magice infantile de alungare a ploii : Ado, moașe, druga, S-omorâm pe Griva. Griva a murit, Coada i-a-nflorit, Copiii s-au veselit (12, p. 59). Puținele elemente pe care le oferă recitativele infantile sunt totuși suficiente pentru a mă face să cred că Murga (întunecarea datorată norilor de furtună) este imaginată ca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Deși a rămas fără coadă, ursul tot se mai duce la baltă. * De când are mașină, Irimia nu mai dă cu oiștea în gard. * De când a fost restructurat, acarul Păun nu mai trage chiar toate ponoasele. * De când cu Postul Mare, nici Grivei nu mai roade oasele; le mănâncă oamenii. * Drumarii sapă groapa altora. * Nici în car, nici în teleguță, ci în Mercedes. * Indiferent unde dai, tot în capul tău crapă. * Racul dă înapoi mai încet; economia de piață - mai repede. * Melcul merge
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Coronița de păun crescută În creștetul ei cenușiu se mișca Într-o parte și În alta, tresăltând parcă de râs. În sfârșit, ajungând la un pas de brigadier, vedenia Își băgă lăbuța stângă În marsupiu, de unde scoase un teanc de grive noi-nouțe, pe care le desfăcu În evantai, fluturându-le sub nasul proeminent al lui Subotin, care se uita la ea cu fața consternată. „Piei, ispită“, strigă Ippolit, făcându-și semnul crucii. Dar arătarea din fața sa nu dispăru În aer, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
bancnote. Apoi, fără a-i lăsa timp să se dumirească, tot retrăgându-se și scăzând mereu În dimensiuni, șobolănița se făcu nevăzută În aceeași gaură din care ieșise ceva mai Înainte. Ippolit mai bău două borcane de Royal, tot pipăind grivele În mână și așteptând ca animalul să se ivească din nou. Între timp, se lumina de ziuă, portul Începu să se anime și Subotin ieși din depozit să ia un pic de aer, ca să-și revină În simțiri. Răcoarea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
resturile rămase de la petrecerea de seară și apoi se pipăi prin buzunare să vadă dacă bancnotele nu se evaporaseră odată cu aburii de alcool ce Încă-i mai stăruiau În minte. Nu, fișicul de bancnote era la locul lui. Ippolit scoase grivele pe masă și le desfășură În fața sa. Erau fix douăzeci de bancnote de câte o sută. O sumă frumușică, pe care Subotin se gândea să i-o dea consoartei, spunând că a câștigat-o trăgând aiurea un loz-În-plic. Nevasta Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
nu avea el chef. Înainte de-a ieși pe ușă, Subotin tocmai se bucurase În sinea lui că scăpase de „gheișă“. Bucuria i-a fost Însă scurtă... De data aceasta, fișicul de bancnote era ceva mai mic. Ippolit simțea cum grivele Îi ard În palmă și cum tâmplele Îi iau foc. Brigadierul transpiră din cap până-n picioare. Totuși, Într-o oarecare măsură, bancnotele Îl ispiteau. Făcându-și curaj, le numără trecându-le dintr-o palmă-n alta. Grivele nu mai erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Ippolit simțea cum grivele Îi ard În palmă și cum tâmplele Îi iau foc. Brigadierul transpiră din cap până-n picioare. Totuși, Într-o oarecare măsură, bancnotele Îl ispiteau. Făcându-și curaj, le numără trecându-le dintr-o palmă-n alta. Grivele nu mai erau de o sută, ci de douăzeci și cinci, iar numărul bancnotelor scăzuse de la douăzeci la douăsprezece. Totuși, nici această sumă nu era de lepădat. Ippolit opri două bancnote, iar restul le dosi Într-un loc sigur din biroul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
zi, scena din depozit se repetă: Subotin Învățase lecția, astfel că la apariția șobolăniței scoase din geantă bucata de salam și i-o Întinse, iar animalul Îi dădu la rândul său un număr de douăsprezece bancnote de câte douăzeci și cinci de grive noi. Scena aceasta se repeta, cu mici variațiuni, În fiecare zi. Ippolit se obișnuise acum atât de mult cu aceste apariții ale Sophiei, Încât nu-și mai făcea multe probleme din pricina ei. Frica dispăruse, iar banii Îl atrăgeau. În trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ei Întinzându-i batonul de salam. Creatura cenușie Îl cercetă din ochi și, după ce-i luă salamul din mână, dispăru În gaură fără să-i lase pe masă banii cuveniți. La un moment dat, Elizei vru să apuce teancul de grive pe care arătarea din fața sa Îl scosese din marsupiu, dar vedenia Îi smulse hârtiile din palmă, ba chiar bătu cu piciorul În podea, manifestându-și astfel nervozitatea. Gestul ei Îl umili pe salahor, care, având un caracter destul de parșiv, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
avea alte opinii. Auzind despre banii pe care-i aducea șobolănița, cerând În schimbul lor salam, Își aduse aminte că acum câțiva ani, la antrepozit, fusese Înregistrată o delapidare de proporții când din casieria Întreprinderii au dispărut circa zece milioane de grive. Era o sumă impresionantă. Luată la anchetă, casierița s-a sinucis, punându-și În mâncare șoricioiacă. După moartea ei, cercetătorii au scotocit toată casa și grădina, dar n-au dat peste bani. Cazul fusese clasat de mult. Avocatul apărării insista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
S-au făcut investigații. Au fost aduși câini și detectoare de metale. Cimentul a fost spart cu picamăre și Într-un colț al Încăperii s-a descoperit un cufăr doldora de bancnote nou-nouțe, de câte cincizeci și o sută de grive. Din teancul de bancnote lipseau câteva. De asemenea, În apropierea cufărului a fost găsit un cuib de șobolani, unde erau douăsprezece schelete mai mici și unul mai mare. Șobolănița care se atașase de Subotin avusese pui. De aceea și venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
a fost găsit un cuib de șobolani, unde erau douăsprezece schelete mai mici și unul mai mare. Șobolănița care se atașase de Subotin avusese pui. De aceea și venea În fiecare zi În depozitul lui Ippolit cerând salam și aducând grive... Desigur, descoperirea nu schimba prea mult datele problemei. Pentru omor, Subotin avea să primească pedeapsa cuvenită. Instanța avea să țină Însă cont de circumstanțele În care se produsese omorul. Opinia publică fusese sensibilizată. Imaginea celor douăsprezece schelete găsite În cuib
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
vrea. O dată pe lună se culcă cu poștașul: ca să nu uit cum e, zice ea. Nici măcar nu știe cum Îl cheamă. Ea l-a botezat Macavei. Alt nume n-ai găsit? am Întrebat-o eu. Oricum, e mai bine decât Grivei, a zis ea. Pentru ea, de fapt, Macavei Înseamnă Nimeni. Dacă l-ați fi citit pe Homer, ați Înțelege mai ușor, domnule Húsvágó. Vă rog să nu mi-o luați În nume de rău. Nu vreau să vă ofensez. Departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
lumea trecătoare unu naște ș-altu moare lumee, soro lumeee — ... Asta nu-i nouă e opt, să-ți spui eu aia cu supa — Las-o baltă, Sandule, că s-a răsuflat. — Atunci aia cu Bulă: am acasă doi căței, Azorică și Grivei, cine-i pupă-n cur pe ei? Da voi ce complotați aici? Vreți să-l asistați pe Guță cînd o adoarme pe... mai bine căutați caseta aia cu Julio Iglesias. — HÎhîhÎ! PÎnă și venerabila noastră amfitrioană e moartă după Sulio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
privit prin Marele Timp. A văzut cât de neputincioși, împovărați, plini de vicii, suferință, ură, boli, conflicte, războaie au ajuns oamenii ce șiau uitat Tărâmul Primăverii Veșnice de unde au plecat. Auzi glasul unui copil pământean: - Doamne, apără, te rog, Pe Grivei poznașul; Fă pe tata să nu-mi taie Iepurașul! Iartă-l, Doamne, a murit Peste zi rățoiul, Fă să nu-mi calce vre-o roată Mușuroiul! Ei, și ce, dacă găina Vrea să stea pe scară, Fă pe mama să
Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_723]
-
ca mine, ființe, Toți copii ai Tăi!... Doamne, fă să nu se mintă Mama și cu tata! Și alungă de pe lume Ura și cu cearta! Fă pe unchiul să nu vină Beat și-n seara asta... Ai văzut? Și lui Grivei I-a murit nevasta! Doamne, spune-mi într-o noapte Vorbele descântului. N-am caiete! Adu-mi Tu, În trăistuța vântului! Pe la mine Moș Crăciun N-a trecut vreodată... N-a avut cu ce, dar Doamne, Vreau o ciocolată! Scrie
Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_723]
-
dați” se aude o voce groasă, nervoasă: − Plecați de aici, pușlamalelor, că pun bățul pe voi! Fetele pleacă speriate, dar au timp să stropească ușa cu ketchup. La casa următoare se aude vocea unei femei: − Săriți, hoții! Șo pe ei, Grivei! Fug și de aici, vărsând ulei pe prag. La a treia casă, ușa se deschide și iese o babă. La vederea fantomei și a vrăjitoarei, baba cade ca un butuc, leșinată. − Fugi, c-am omorât baba! strigă Lucy speriată. În
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3086]
-
în galop”: Comedianți / Saltimbanci / Baloane / Marțafoane / Cucoane / Galoane / Cârnați - vin / Bani pe șin / Gazete / Rachete / Jachete / Bilete / Brânză, colac / Ni ci un pitac / Lume grămadă / Limonadă / Mare paradă / Bătaie, sfadă / Zgomot, praf / Artiștii, poc, paf / Călușei / Căruței / Mititei / Covrigei/ Țâbă, Grivei / Halviță / Mariță / Cobzari / Ștr engari / Gogoașe / Moașe / Copii,în fașe / Caterincă / Ilincă / Tr ăsură - cai / Loc n‐ ai. / Bezele,/ Chiftele / Belele./ Copii, / băt râni / Evrei, români / Cu ochiul pont / În coaste‐un ghiont / Bărătci/ Bănci, / Panaramă,/ Salon, pastramă, / Văleu mamă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Gheorhe Prundeanu de la Steic. Din 1924 pînă În 1931 preot este Alexandru Mihart din Roșiuța. Urmează preot Virgil Mărășescu pînă În 1959, apoi Aristide Muja pînă În 1963. Urmează Gheorghe Buciu pînă În 1971. Urmează Paul Popescu ajutat de Dorel Grivei. Reparații au fost executate În 1885, 1934, 1967- 1970. L această ultimă reparație biserica a fost pictată de İon Gogan. A fost sfințită la 30 octombrie 1971 de către Prea Sfințitul Episcop Nestor. Cu ocazia sfințirii bisericii, preotul pensionar Virgil Mărășescu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
În 1949 este transferat În Pașcani ( Moldova ). În 1949-1950 funcționează Victoria Brănău din Turnu Severin. În 1950 timp de trei luni Florica Costin, două luni Nicolae Dădălău. În 1952-1953 este numit director al școlii Alexandru Cocîr, necalificat. În 1954 C.Grivei o lună, Bobic Simion trei luni, Forlafu İuliana trei luni. Între 1955-1958 este director al școlii Gheorghe Mazilu-Vipie din Valea MÎnăstirii ( astazi școala cu, clasele I-VIII din Valea MÎnăstirii Îi poartă numele ). Mai funcționează, În 1957-1958: Cleciu İon trei
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Coturnix coturnix), mărăcinarul negru (Saxicola torquata), uliul porumbar (Accipiter gentilis), uliul păsărar (Accipiter nissus), drepneaua neagră (Apus apus), șorecarul comun (Buteo buteo), șorecarul încălțat (Buteo lagopus), sticletele (Carduelis carduelis), florintele (Carduelis chloris), eretele vânăt (Circus cyaneus), corbul (Corvus corax), cioara grivă (Corvus corone cornix), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), presura galbenă (Emberiza citrinella), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), vânturelul de seară (Falco vespertinus), ciocârlanul (Galerida cristata), sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), gaia neagră
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Păsările sunt prezente aici într-un număr destul de mare: ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), fâsa de pădure (Anthus trivialis), ciuful de pădure (Asio otus), buha (Bubo bubo), caprimulgul (Caprimulgus europaeus), sticletele (Carduelis carduelis), florintele (Carduelis chloris), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes), cioara grivă (Corvus corone cornix), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), lăstunul de casă (Delichon urbica), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea de grădini (Dendrocopos syriacus), presura galbenă (Emberiza citrinella), măcăleandrul (Erithacus rubecula), cinteza (Fringilla coelebs), ciocârlanul (Galerida
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]