276 matches
-
Cerul era senin. Cel puțin, părea senin, întrucât avea acel albastru închis al nopții de demult, în care stelele scânteiau și luna domnea în împărăția ce a fost cândva a soarelui. Acum, erau nori. Nori toxici, subțiri, dar îndeajuns de groși pentru a nu lăsa să se vadă luna. Păreau o pătură ce învelea orașul adormit, care mai tresărea din când în când, în momentul în care o mașină târzie străbătea în grabă străzile, lăsând în urma ei ecoul curbelor luate cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
acasă. Când pleci dintre ai tăi, dragii mei, În tinerețe, rămâi să te lupți pe viață cu nostalgia! De când am plecat, am continuat, În toți acești ani, să mă visez noaptea În orașul acela patriarhal cu duzi, uite cât de groși. Duzii sunt prea puțin băgați În seamă aici, dar acolo mergi pe stradă și dudele, niște fructe sămânțoase, cu mare trecere În copilăria mea săracă, umpleau tot caldarâmul, cădeau În pălăriile domnilor ce coborau, puși la punct, din mașină. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
trezeai că ieșeau din codru câțiva lotri cu pistoale la chimirul ghintuit, care te întrebau unde ți este punga cu parale. Și să te fi ferit Sfântul să n-o fi scos la vreme!... Codrii Buciumului, cu goruni nemăsurat de groși, se întindeau până în mahalalele Iașilor. Și în cuprinsul lor Dumnezeu a lăsat doar o poiană, anume parcă pentru a fi un ochi de lumină în întunecimea codrilor; poiană care s-a numit „Poiana Vlădicii”. ― De ce i-au pus numele Poiana
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
stânci imense, prăvălite în calea lor. Niciodată nu mai văzuse copaci cu trunchiurile atât de mari, ba la un moment dat, își pusese întrebarea dacă nu cumva are halucinații, pentru că nu-și imaginase că niște arbori pot crește atât de groși. Chiar dacă mai mult alunecau pe deasupra ajutați de toiagul lui Moș Calistrat, când se opreau să scruteze cotloanele pădurii, trebuiau să coboare la pământ. Din cauza stratului gros de frunziș umed, Cristian avea încălțările ude iar pantalonii îi erau leoarcă până aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
plisate și musai până la genunchi și aveai deja o întreagă cohortă de pinguine asexuate și în creștere. Asta când nu eram în uniformă, iar pe sub uniformă, cinci luni din nouă, cu pantaloni (pentru că mă încăpățânam să port ciorapi, oricât de groși, dar ciorapi, îi ofeream deseori doamnei M. delicioasa plăcere a unor antologice sesiuni de pedepsire publică a cumplitului delict de cochetărie; să zicem că mă dau mare, de fapt nu era mare scofală, aveam fixuri de adolescentină prost îmbrăcată, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
efectul conflictului mortal latent ce trena, destul de evident, între cele două personaje de pe culoar. - De ce m-ai adus aici? își rosti Clossettino întrebarea, atât de dur și de corect gramatical, încât biata fată făcu pipi pe ea, udându-și ciorăpeii groși de lână. Eliminase și ultima picătură de energie care ar fi putut-o ajuta să nu moară de frică în fața satanicului director al Liceului de Reparat Garnituri de Tren. Cu o ultimă sforțare, icnind, nevinovata elevă reuși totuși să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
Culae al său avusese iarăși niște purtări mai ciudate decât de obicei... Pe la sfârșitul iernii parcă nu mai avusese răbdare să stea locului, umbla de colo până colo bălmăjind în legea lui, iar uneori se apuca să îndruge moși pe groși pe bulgărește, pomenindu-l mereu pe deadul Vasile, dar înșiruind și o grămadă de nume vechi și ciudate, pe care le purtaseră, poate, cine știe pe ce timpuri, rubedenii de-ale lor, care de mult erau oale și ulcele. Diminețile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
sale cu înfățișare de han și de crâșmă, Picior de Lemn îl poftea la masă și-l cinstea cu covrigi înșirați pe sfoară și cu țuică de prune fiartă, apoi se apuca să-i istorisească tot felul de moși pe groși, făcând grimase grotești, gesticulând ca un scamator de bâlci și manifestându-se în general într-un fel atât de original și de pitoresc, încât Virgil îl asculta cu gura căscată, atent să nu-i scape nimic. Omul se arăta extrem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
3l. DIN BERLIN LA POTSDAM (cca 1875 ) Din Berlin la Potsdam merge Drum de fier, precum se știe, Dară nu se știe încă C-am luat bilet de-a trie, C-am plecat de dimineață Cu un taler și doi groși... Și de gât cu blonda Milly, C-ochi albaștri, buze roși. Zice Brahma, tata Brahma, Cumcă lumea asta nu e De cât arderea-unei jertfe Într-o vecinică cățue. {EminescuOpIV 489} Am aprins și eu luleaua Și jertfesc lui tata Brahma
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
puțin asemănătoare cu cele care asigurau întreprinderilor tehnicienii și administratorii, dar mult mai complexe, dat fiind caracterul perisabil al anumitor produse. Fără a uita spitalele și farmaciile, kilometrii de bandaje, munții de vată, tonele de comprimate, hectolitrii de medicamente injectabile, groșii de prezervative. Și trebuie avută în vedere și benzina și motorina, să fie transportate la benzinării, în afară de cazul în care cuiva din guvern i-ar veni și ideea machiavelică de a-i pedepsi de două ori pe locuitorii capitalei, obligându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
d’astea că se și repezi la noi, slobozind un răcnet ascuțit, care cutremură crângul. Tată care i-ai făcut pe toți cu boașe, m-am rugat cu același glas tunător și mi-am Înfipt mâna cu putere Între pășitorii groși ai uriașului. De-aici Îți pleacă pruncii, de-aici Îți vine și moartea, am rostit cu glasul meu gros, cu cuvintele mele grele, iar uriașul se chirci cât ai clipi din ochi. Enkim Îl mai izbi cu un bolovan În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
În care nu ai Încredere. Nici eu nu Înțeleg, dar ce-mi pasă? Eu Îl știu pe Dogon. Uite. Îmi arătă Câinele Mare, care abia ce se ridicase pe cer, târându-se pe deasupra acelor copaci grozavi de mari și de groși, ca niște uriași bolovani din lemn, cărora Tuni le spunea pâinea-maimuței și din care Dogonii scoteau apă limpede când era seceta mai mare. Eh, printre celelalte stele ale Câinelui Mare, Tuni Îmi arătă una căreia Îi spunea Binu Tolo. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
-său și Încheiară discuția. Și apoi, cînd, după toate cele Întîmplate, ajunseseră Înapoi În siguranță, cu colți cu tot, și aceștia erau proptiți, cu vîrfurile atingîndu-se Între ele, de zidul colibei din nămol și crengifiind atît de mari și de groși Încît oamenilor nu le venea să creadă nici cînd Îi atingeau, și nimeni, nici măcar taică-său, nu putea ajunge la locul În care colții se curbau Înspre vîrfuri, cînd el, Juma și cu taică-său se Întorseseră ca niște eroi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
noii construcții statale, prin dezvoltare economiei și orașelor, organizarea administrației, întărirea apărării, constituirea ierarhiei bisericești superioare. Sub Petru Mușat (1374-1391), urmașul lui Lațcu, de pildă, s-au construit cetăți și mănăstiri de piatră, s-au emis primele monede ale țării (groșii de argint), s-au închegat primele orașe-târguri, a fost organizată cancelaria domnească, s-a instituit prima mitropolie a Moldovei, la Suceava, noua capitală a statului, devenită reședință domnească și mitropolitană. Mitropolia Moldovei Istoriografia noastră de până acum susținea că, după
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
simbolism erotic simplist. Se cunosc divinități mediteraneene, reprezentate ținând un șarpe în mână (Artemis arcadiană, Hecate, Persefona) sau cu părul format din șerpi (Gorgona, Eriniile etc.)" Tatăl unui băiat de-nsurat [Oprișan, II, Frumoasa lumii] îi dă acestuia o sută de groși, ca să se ducă la oraș să muncească, să facă bani și să se căsătorească. În drumurile sale, de la "o întreprindere la alta", flăcăul întâlnea, de fiecare dată, același om cu o ladă de vânzare, care spunea: Cine o s-o cumpere
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o întreprindere la alta", flăcăul întâlnea, de fiecare dată, același om cu o ladă de vânzare, care spunea: Cine o s-o cumpere, o să-i pară rău, cine n-o s-o cumpere, tot o să-i pară rău. Preț - o sută de groși." În cele din urmă, băiatul o cumpără. Desface lada, vede un șarpe mare, gata să-l înghită, îi pune cuțitul în gură, șarpele se transformă într-o zână frumoasă. Era gata s-o ia de soție, dar ea îi mărturisește
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
care i se întâmplă ceva, curge sânge din ele"). "Eu, ce sunt cu lada asta de 5000 de ani, vrăjită de o vrăjitoare, șî singura condiție ca să scap era să cumpere cineva lada șî să aibă numai o sută de groși în buzunar, cât cere acela șî fără să se tocmească. Tu nu te-ai tocmit și m-ai scăpat, că altfel nu puteam scăpa." Într-o legendă, Dragostea. Hulubii [Niculiță-Voronca, I], Sfânta Duminică a avut un fecior, Ioniță, și, pentru că
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
A început să ciripească / Și să-i grăiască gazdei: / Ieși, ieși afară, gospodare, / Și te du până la vite / Că ți-au fătat două vaci, / Doi tăurași ți-au fătat, / Frumușei și buni și harnici, / Și ai să iei pe ei groși buni..."324 În unele colinde ucrainene apare și o altă pasăre prevestitoare, cucul: "Deschideți, boierule, locuința, / Că ți-a venit, boierule, un cuc / Și s-a așezat sus, pe pervazul ferestrei, / A zis cucu, boierule, și a ciripit: / Gospodare, ieși
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prevede pentru români un bir mai mare decît pentru ceilalți locuitori dovedind că aveau o stare materială mai bună. Un hrisov din anul 1552 spune: ,,Așișderea și românii ce sînt locuitori pe locuri pustii sau pe la săliști vor plăti doi groș. Un hrisov din anul 1564 precizează: ,,Satele române vor plăti ca și-n anul trecut, de la plugari sau neavîndu-se ce, de la case, cîte 20 de groși pentru acei care nu au pluguri, vor plăti laolaltă cîte zece groși de la fiece
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și românii ce sînt locuitori pe locuri pustii sau pe la săliști vor plăti doi groș. Un hrisov din anul 1564 precizează: ,,Satele române vor plăti ca și-n anul trecut, de la plugari sau neavîndu-se ce, de la case, cîte 20 de groși pentru acei care nu au pluguri, vor plăti laolaltă cîte zece groși de la fiece sută de berbeci”. Un hrisov din anul 1578 ne lămurește: ,,Satele românilor vor plăti de la plugari sau neavîndu-se ce, de la case cîte 30 groși, acele din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
plăti doi groș. Un hrisov din anul 1564 precizează: ,,Satele române vor plăti ca și-n anul trecut, de la plugari sau neavîndu-se ce, de la case, cîte 20 de groși pentru acei care nu au pluguri, vor plăti laolaltă cîte zece groși de la fiece sută de berbeci”. Un hrisov din anul 1578 ne lămurește: ,,Satele românilor vor plăti de la plugari sau neavîndu-se ce, de la case cîte 30 groși, acele din ele ce n-or avea pluguri, vor plăti laolaltă de la vite; adică
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
20 de groși pentru acei care nu au pluguri, vor plăti laolaltă cîte zece groși de la fiece sută de berbeci”. Un hrisov din anul 1578 ne lămurește: ,,Satele românilor vor plăti de la plugari sau neavîndu-se ce, de la case cîte 30 groși, acele din ele ce n-or avea pluguri, vor plăti laolaltă de la vite; adică cîte 20 de groși de la fiece sută de berbeci și cîte 20 de groși de la fiece zece vaci”. Locuind în Polonia românii se bucurau de protecția
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de berbeci”. Un hrisov din anul 1578 ne lămurește: ,,Satele românilor vor plăti de la plugari sau neavîndu-se ce, de la case cîte 30 groși, acele din ele ce n-or avea pluguri, vor plăti laolaltă de la vite; adică cîte 20 de groși de la fiece sută de berbeci și cîte 20 de groși de la fiece zece vaci”. Locuind în Polonia românii se bucurau de protecția și libertățile garantate de rege dar se conduceau după legile lor străvechi care sînt cunoscute numai parțial din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
românilor vor plăti de la plugari sau neavîndu-se ce, de la case cîte 30 groși, acele din ele ce n-or avea pluguri, vor plăti laolaltă de la vite; adică cîte 20 de groși de la fiece sută de berbeci și cîte 20 de groși de la fiece zece vaci”. Locuind în Polonia românii se bucurau de protecția și libertățile garantate de rege dar se conduceau după legile lor străvechi care sînt cunoscute numai parțial din scrierile poloneze:1. ,,Gloaba cuvenită de la dînșii nu merge în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
23. C.S.V. Dumbrava Dumbrava 27.707 72 0 24. C.S.V. Dragomirești Dragomirești 27.708 243 0 nr. 14 25. C.S.V. Farcasa Farcasa nr. 209 27.709 162 462 26. C.S.V. Giulești Giulești nr. 325 27.711 252 835 27. C.S.V. Groși Groși nr. 729 27.712 220 1.027 28. C.S.V. Lapus Lapus nr. 37 27.713 224 4.086 29. C.S.V. Leordina Leordina nr. 272 27.714 180 353 30. C.S.V. Hideaga Hideaga nr. 201 27.715; 168 320 27
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169432_a_170761]