2,871 matches
-
Sydney. În primele zile am fost plimbată la mare repezeală prin toate punctele "turistice": muzeul australian, muzeul de artă, catedrala Sfânta Maria... Una din comunitățile românești din Sydney și-a mobilizat pensionarii cu misiunea precisă de a mă distra, ocazie grozavă de a se distra pe ei înșiși. Pensionarii din Australia nu seamănă deloc cu cei din România, sunt veseli, cu poftă de viață. Pensionarii "voluntari" au vrut să mă urce în Central Point, un restaurant plutitor, chiar în centrul orașului
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Îngrozitor. Mi-am amintit că atunci când acuzam astfel de dureri, tanti Rita, sora mamei, Îmi prepara un ceai din plante și migrena era Îngenuncheată. Mi-a plăcut Întotdeauna să culeg plante medicinale. Mergeam cu Milu, prietenul meu deosebit, prietenul meu grozav (fire nebunatică, temerară, ce mă iubea până la sacrificiu). Apreciam la el simțul de orientare (găsea de fiecare dată locuri nebănuite, În care descopeream pâlcuri cu cele mai râvnite plante, adevărate „oaze de sănătate” cum le botezasem noi și deveneam absolut
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
cu George cel pistruiat („Pis-tru-ia-tu-le/U-râ-cio su-le...” - strigam câteodată În urma lui pentru a-l necăji), cu Maria Eliza cea cu mutriță spălăcită (blondă-blondă, cu un păr de zână, lung și auriu, pe care și-l Împletea În două cozi grozave, ce le purta Întinse În lateral ca niște aripi de libelulă - de-aia o și poreclisem Libelula - fapt care-i creiona o alură absolut fantastică) și cu un băiat grăsun, jerpelit Îmbrăcat, vulgar, grețos și cu burta veșnic Înfometată. Lui
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
la ambulanță. Zicea doctorița: "Bre, da' drumu-i invers. Întâi trece pă la noi și după aia ajunge aci. Matale ce-ți veni de le-ncurcași?". Glumeață gagica, nu?" "Avea ceva caterincă în ea", admise Petrică. Râse și el, ținându-i grozav isonul lui nea Tăsică: "Numa' că mă prinz că lui nu i-a prea plăcut dă vrăjeala pă care o avea doctorița, he, he!", apoi se mai domoli și întrebă curios: "Și cu ce l-a găsit pân' la urmă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
și în câteva zile i-a și sărit parnosu-n buzunar. Da' cine a gândit manevra și a transpirat pentru ea? Ă? Cine? Tot Relu, săracu'. Ce însemnează, dom'ne, funcția! Funcția și relațiile... Aia e!". Când deschise ușa, un curent grozav se stârni în biroul impozant. Acest fenomen generat de legile termodinamicii avu asupra lui Relu un efect devastator. Oarecum prin ricoșeu. Pierdu câteva secunde prețioase stând înțepenit în ușă. Asta nu din cauza corpolenței și nici în urma vreunui atac de lumbago
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
prima clipă a întâlnirii. Era fata unei prietene de-a prietenei verișoarei mele care locuia în Zalău. Încă de când îmi vorbise verișoara mea de Mona la telefon:-Vezi că acolo în orașul unde te-au dus valurile, este o fată grozavă, profă suplinitoare de chimie, ai căror părinți stau tare bine...intuisem că ar vrea să mi-o vâre cineva pe gât. Era ca și cum Mona rămăsese, într-un trecut îndepărtat, gravidă cu vreun „ciumete” din Zalău și avortase, iar acuma, ca să
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ca de unul singur, constatând că iarăși nu putuse să se abțină, ca și atunci, de altfel, când mă punea în gardă: Și tu, Pruncule, vei avea de suferit de pe urma noastră, mai ales dacă mai trăncănim multe. Dar cea mai grozavă mișcare a acelor ani, a fost să permită celor veniți din anii de detenție, să povestească pe cuvânt, ce pățiseră în pușcării și să așeze într-o lumină inconvenabilă primii ani ai republicii comuniste, perioada întunecată. În timp ce mulți prozatori puneau
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
de către Karin-tante și la vioară de către nenea Epa când îi venea, după un pahar de vin în plus, pofta de a cânta. De neuitat erau pentru mine anumite obiecte de mobilier din sufragerie care îmi stârneau când și când, amintiri grozave, cum erau transmisiunile concertului de Anul Nou de la Viena, pe care Karin-tante și nenea Epa țineau neapărat să le urmărească împreună cu părinții mei în cea mai profundă liniște. Dacă îndrăzneai cumva să scoți vreo vorbă pe parcursul spectacolului, oricare ar fi
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
gust în albume de zile mari, cu coperți vernil și cănaci roșii ca de mărțișor sau roz fără cănaci, sau mov și cu dungi albe, toate în piele catifelată, iar fotografiile aranjate separat pe epoci și însoțite de un scris grozav de frumos: căsătoria la Viena, voiajul de nuntă la Balcic, excursia la Florența, casa de pe Ana Ipătescu din București, unde locuiseră o vreme, apoi Sighișoara, undeva pe Vârtej, unde locuiseră părinții ei, etc. Cel mai interesant album era cel mai
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
eu mă bucur, chiar dacă la capătul iubirii nu ne poate aștepta nimic altceva decât moartea, doamnă contesă. Nu există iubire fără moarte, domnule Mihai. Nu dumneata o spuneai? Și moartea, la urma urmei e o iubire...Și încă ce iubire... Grozavă trebuie să fie sceneta asta a voastră, dragilor - remarcă Roji de la masa aflată în sediul bibliotecii. Bufnind în râs, ne trezim cu Roji dincolo de raftul cu cărți, ce desparte așa-zisul separeu (mai mult un interval) de sediul propriu-zis al
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
în mizeria asta? În porcăria asta? Măi Valy, până la urmă tot mă confunzi tu cu femeile ușoare? Te bat, Valy! Valy luă desuurile în mână și le mirosi de câteva ori făcând Ah, ce mireasmă! Când mă gândesc ce forme grozave, ce rotunjimi cuprind chiloții ăștia mici cât un petic și sutienul acesta ca două cuiburi de mierlă, nu m-aș mai gândi deloc la moarte și le aranjă din nou pe hârtia de împachetat de pe căpătâiul dormezei. Se observa clar
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
merg cu toate secretele familiei mele în groapă. Am de gând s-o spun pe șleau. Altfel simt că înnebunesc. Nu, nu. Nu mai am ce pierde. Ce-o să-mi ia? Caii de la bicicletă? Asta-i vorba voastră. Dar e grozavă foc vorba asta: să-mi ia caii de la bicicletă! O spun deschis: nu-mi mai pasă de nimica, așa cum nu-mi păsa, (indirect !) când adunam ostentativ, vecinii și, obosită crunt cum eram, după o zi de muncă (la început, până
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
pe piept, dacă nu se stingea cumva țigara sau dacă nu se aprindea ca un furnal mai, mai să le ardă novicilor nasul, și să zică expirând: Hi! Caii popii! Hi! Caii popii! - fără să tușească și mai ales cu grozava frică de a nu fi picați de profesori. “ *** Cu alte cuvinte, cred că în sfârșit, te-am convins să revizuiești, Gerard, tot ce-ai scris în așa-zisele jurnale provizorii (E bine totuși că sunt provizorii și că deocamdată sunt
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
și am răspuns cu mare însuflețire: „Merg, mamaie! Doar știu drumul!” „Acum o viscolit și drumul nu se prea vede, dar te uiți după copacii de pe margine și”... „Știu fiecare copoac, fiecare tufă de pe lângă drum” - am făcut-o eu pe grozavul... După ce am băut laptele fierbinte, mama mi-a pus într-o legăturică niște turte coapte pe plită „Să ai la drum când ți-a fi foame”. În scurtă vreme, încotoșmănat ca un urs, eram gata de plecare. „Să fii cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
drum bun, băiete și ai grijă pe unde mergi” Am ieșit din casă. De pe prispă, am privit șleaul... Nici zbor de pasăre nu tulbura zarea, d-apoi picior de om! Doar vântul sufla neostoit. Măi Pâcule, tu o făceai pe grozavul de pe când îți ștergeai nasul cu mâneca. Ce să mai spun acum? - l-a tachinat moș Dumitru. Cine n-o face pe zmeul la vârsta ceea, Dumitre? Poate tu te-i fi ținut de fusta mamei până ce te-o luat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
nu-i pasă că troienele îs de două-trei ori mai înalte ca el”. Nu mai aud și nu mai văd nimic altceva decât mogâldeața care se zbate să ajungă la mine! Nici nu mai pot răsufla de frică. Un tremur grozav mi-a cuprins tot trupul. Îmi clănțănesc dinții în gură...Nu mai pot face nici un pas și uite dihania se apropie de mine!!! În năuceala mea mi s-a părut că am auzit un lătrat ... Cine a făcut-o, că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
la vederea cărăușilor. Degeaba îmi mai bat eu capul cu jocul: „Au să vină, n-au să vină”, că ei dau buzna peste tine când te aștepți mai puțin! Acum să nu vi se urce fumul la cap că sunteți grozavi. Cu toate că tocmai pentru că sunteți oameni de ispravă n-am avut niciun bănat din partea celor care primesc grâul de la mine. Îmi făceam ultimele socoteli și pentru că au ieșit după cum mă așteptam eu m-am gândit să vă fac eu...să vă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Simona Vasilache N-aș fi scris despre ele dacă n-aș fi avut, recent (e drept, fără grozavele efecte din basmul fraților Grimm), o întîlnire cu o casă de turtă dulce. Se întâmpla la Tübingen, aproape de Stuttgart, și căsuța, vă dați seama, nu era chiar din prăjitură, dar arăta întocmai ca și cum ar fi fost. Un roz- acadea, cu
Case din cărți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9220_a_10545]
-
cu soldații din corpul de pază. Somațiile și focurile de avertisment nu reușeau să-i sperie prea tare; a-i Împușca pur și simplu ar fi Însemnat noi conflicte cu guvernul local, cu care relațiile nu erau nici așa prea grozave. Ori de cîte ori doreau o majorare a chiriei, autoritățile rolande făceau aluzie la nemulțumirea populației față de prezența bazelor militare pe insulă - deși majoritatea rolanzilor trăia din veniturile provenite pe o cale sau alta de la aceste baze. Sau poate tocmai
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
la fel de clare și distincte. Iar una din afirmațiile care Îi plăceau cel mai mult, provenind pe căi ocolite de la Descartes, era că: În măsura În care ideile noastre sunt clare și distincte, ele coincid cu ale lui Dumnezeu. Desigur, pentru a face pe grozavul, doctorul era oricînd În stare să flecărească vrute și nevrute despre Dumnezeu, clonare, eugenie, telepatie și orice altceva, idei preluate din lecturi vagi sau numai din auzite. Dar, de această dată, nu dorința de a epata Îi susținuse apetitul polemic, ci intuiția
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
mari proporții. Dacă Între timp doctorului i se Întîmplase ceva rău - și, judecînd după ultima lui discuție cu Nut și Feder, i s-ar fi putut Întîmpla orice - maiorul Smith ar fi trebuit să-l aibă pe conștiință. Oricît de grozavă ar fi o știre de presă, după cel mult trei zile ea nu mai valorează nimic. Pentru orice ziarist care se ia În serios, moartea tragică nu numai a doamnei Agneta, ci și a oricărei alte persoane, nu Înseamnă decît
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Întrebat de ce plînge - nimic, nimic, dar nici nu plîng, nu-ți face probleme, sunt doar un pic răcit - apoi, nemaiputîndu-se stăpîni, izbucni În hohote, Își ceru scuze, mărturisind că mi-l „furase“ pe Pablo și, Împreună cu el, subiectul romanului aceluia grozav pe care avea de gînd să-l scrie... Și Închise brusc, fără să mai salute. Complet gol, cu părul În sfîrșit pieptănat și mîinile cuminți pe lîngă corp, Întins În sertarul de zinc al frigiderului. Cu nasul lui arogant aruncat
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Îi porunci: — Pufi, să stai cuminte, să nu pleci departe! Pufi nu prea o luă În seamă. Se lupta cu o rădăcină sau cine știe ce altceva găsise acolo, mîrÎia, se retrăgea cîțiva pași, apoi sărea Înainte și lătra scurt, făcînd pe grozavul. — Dar celălalt prieten al tău, Vasile?... Parcă ziceai că și el scrie o carte. — Ah, săracul Bazil a murit, Dumnezeu să-l ierte, răspunse Pablo grăbit, de parcă s-ar fi temut că ea Îi va cere și alte detalii. Vestea
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Klein și mi-am amintit de momentul când am intrat împreună în salon și ea a dat ochi pentru prima dată cu cei doi, ca un căpitan tânăr și nemilos. Am pus jumătatea de șervet pe masă și am spus: — Grozavă scamatorie. — Asta n-a fost scamatorie, a răspuns Honor. Stătea în fața mea ținând încă în ambele mâini mânerul sabiei și uitându-se la șervetul tăiat. Am observat că respiră greu. Apoi își apropie din nou scaunul de masă și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
cumpăr, știți că nu se găsesc totdeauna. Sunt puțin necoapte, dar vânzătorul mi-a spus că în două-trei zile o să fie numai bune de mâncat, dacă stau la cald. M-am întors spre Rosemary. — Am să-ți dau o veste grozavă, surioară. Soția mea se mărită cu fratele meu, am spus. Nu găsești că-i minunat? — Iubitule! rosti Antonia. — Nu mai rămâne decât un singur lucru de făcut: ca eu să mă îndrăgostesc de Rosemary și-apoi să mergem să trăim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]