283 matches
-
structuri pentru a asigura respectarea configurației politice a celor două Camere și raportul dintre numărul deputaților și numărul senatorilor. ... Articolul 5 (1) La începutul fiecărei legislaturi, Camera Deputaților și Senatul constituie Grupul Român al Uniunii Interparlamentare (GRUI), denumit în continuare GRUI, care este condus de un comitet director. Din GRUI fac parte toți deputații și senatorii. (2) Plenul celor două Camere alege comitetul director și președintele GRUI, iar comitetul director alege biroul executiv al GRUI, compus din președinte, 2 vicepreședinți, 2
REGULAMENT din 3 martie 1992 (**republicat**)(*actualizat*) activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269266_a_270595]
-
două Camere și raportul dintre numărul deputaților și numărul senatorilor. ... Articolul 5 (1) La începutul fiecărei legislaturi, Camera Deputaților și Senatul constituie Grupul Român al Uniunii Interparlamentare (GRUI), denumit în continuare GRUI, care este condus de un comitet director. Din GRUI fac parte toți deputații și senatorii. (2) Plenul celor două Camere alege comitetul director și președintele GRUI, iar comitetul director alege biroul executiv al GRUI, compus din președinte, 2 vicepreședinți, 2 secretari și un trezorier. ... (3) Comitetul director al GRUI
REGULAMENT din 3 martie 1992 (**republicat**)(*actualizat*) activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269266_a_270595]
-
Camera Deputaților și Senatul constituie Grupul Român al Uniunii Interparlamentare (GRUI), denumit în continuare GRUI, care este condus de un comitet director. Din GRUI fac parte toți deputații și senatorii. (2) Plenul celor două Camere alege comitetul director și președintele GRUI, iar comitetul director alege biroul executiv al GRUI, compus din președinte, 2 vicepreședinți, 2 secretari și un trezorier. ... (3) Comitetul director al GRUI propune plenului celor două Camere constituirea, pe bază de reciprocitate, a grupurilor de prietenie cu alte parlamente
REGULAMENT din 3 martie 1992 (**republicat**)(*actualizat*) activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269266_a_270595]
-
Uniunii Interparlamentare (GRUI), denumit în continuare GRUI, care este condus de un comitet director. Din GRUI fac parte toți deputații și senatorii. (2) Plenul celor două Camere alege comitetul director și președintele GRUI, iar comitetul director alege biroul executiv al GRUI, compus din președinte, 2 vicepreședinți, 2 secretari și un trezorier. ... (3) Comitetul director al GRUI propune plenului celor două Camere constituirea, pe bază de reciprocitate, a grupurilor de prietenie cu alte parlamente, asigură coordonarea activității acestor grupuri și propune delegațiile
REGULAMENT din 3 martie 1992 (**republicat**)(*actualizat*) activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269266_a_270595]
-
GRUI fac parte toți deputații și senatorii. (2) Plenul celor două Camere alege comitetul director și președintele GRUI, iar comitetul director alege biroul executiv al GRUI, compus din președinte, 2 vicepreședinți, 2 secretari și un trezorier. ... (3) Comitetul director al GRUI propune plenului celor două Camere constituirea, pe bază de reciprocitate, a grupurilor de prietenie cu alte parlamente, asigură coordonarea activității acestor grupuri și propune delegațiile care participă la activitățile Uniunii Interparlamentare. ... (4) Fiecare deputat și senator face parte din două
REGULAMENT din 3 martie 1992 (**republicat**)(*actualizat*) activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269266_a_270595]
-
2 Rezoluția OMI A 689 (17) x x 17 Bărci de salvare gonflabile Regulamentul III/4 și III, 30 Regulamentul III/47 Rezoluția OMI A 689 (17) x x 18 Dispozitive de lansare care utilizează curentul de palanc și vinciul (grui) Regulamentul III/4 și III, 30 Regulamentul III/48.1 și 2 Rezoluția OMI A 689 (17) x x x x 19 Dispozitive de lansare flotante Regulamentul III/4 și III, 30 Regulamentul III/48.1 și 3 Rezoluția OMI
jrc3050as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88206_a_88993]
-
prevăzută în regulile II-1/D/3 și II-1/ D/4. .4 În bărcile de salvare trebuie să se poată urca fie direct din poziția stivat, fie de pe puntea de îmbarcare, dar nu din ambele. .5 Bărcile de salvare lansate de pe gruie trebuie să poată fi urcate dintr-o poziție imediat adiacentă la poziția de stivare sau dintr-o poziție în care pluta este transferată înainte de lansare. .6 Dacă este necesar, se prevăd mijloace de aducere a ambarcațiunii de salvare lansate de pe
jrc3655as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88815_a_89602]
-
trebuie să poată fi urcate dintr-o poziție imediat adiacentă la poziția de stivare sau dintr-o poziție în care pluta este transferată înainte de lansare. .6 Dacă este necesar, se prevăd mijloace de aducere a ambarcațiunii de salvare lansate de pe gruie pe latura navei și de menținere în această poziție, astfel încât persoanele să se poată îmbarca. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D: .7 Dacă sistemul de lansare a unei ambarcațiuni de salvare nu permite îmbarcarea în ambarcațiunea de salvare
jrc3655as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88815_a_89602]
-
ambarcațiunile de salvare, nici sistemele lor de arimaj să nu interfereze cu operațiile de lansare a altei ambarcațiuni de salvare: (b) cât mai aproape posibil de suprafața apei, cu păstrarea condițiilor de siguranță; pentru o ambarcațiune de salvare lansată de pe gruie, înălțimea capului de gruie, cu ambarcațiunea de salvare în poziție îmbarcată, nu trebuie să depășească, pe cât posibil, 15 metri până la linia de plutire cu nava neîncărcată, și poziția unei ambarcațiuni de salvare lansată de pe gruie în poziție îmbarcată trebuie să
jrc3655as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88815_a_89602]
-
ambarcațiune de salvare lansată de pe gruie, înălțimea capului de gruie, cu ambarcațiunea de salvare în poziție îmbarcată, nu trebuie să depășească, pe cât posibil, 15 metri până la linia de plutire cu nava neîncărcată, și poziția unei ambarcațiuni de salvare lansată de pe gruie în poziție îmbarcată trebuie să fie astfel încât să se afle la distanță de linia de plutire cu nava în stare de încărcare totală în condiții de asietă de până la 10° și de canarisire de până la 20° pe oricare parte a
jrc3655as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88815_a_89602]
-
mai multe plute de salvare dacă sistemul de parcurs liber este suficient pentru a se respecta cerințele din regula Solas III/38.6. (c) astfel încât să permită eliberarea manuală din sistemele care o asigură. .4 Plutele de salvare lansate de pe gruie se arimează în apropierea ganciurilor, dacă nu există un mijloc de transfer care să nu fie nefuncțional în caz de limite de asietă de până la 10° și de canarisire de până la 20° pe oricare parte a navei, respectiv de cel
jrc3655as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88815_a_89602]
-
clasa B, care transportă mai mult de 36 de pasageri. .4 În bărcile de salvare trebuie să se poată urca fie direct din poziția stivat, fie de pe puntea de îmbarcare, dar nu din ambele. .5 Bărcile de salvare lansate de pe gruie trebuie să poată fi urcate dintr-o poziție imediat adiacentă la poziția de stivare sau dintr-o poziție în care pluta este transferată înainte de lansare. .6 Dacă este necesar, trebuie prevăzute mijloace de aducere a ambarcațiunii de salvare lansate de pe
jrc5606as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90776_a_91563]
-
trebuie să poată fi urcate dintr-o poziție imediat adiacentă la poziția de stivare sau dintr-o poziție în care pluta este transferată înainte de lansare. .6 Dacă este necesar, trebuie prevăzute mijloace de aducere a ambarcațiunii de salvare lansate de pe gruie pe latura navei și de menținere în această poziție, astfel încât persoanele să se poată îmbarca. NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D: .7 Dacă sistemul de lansare a unei ambarcațiuni de salvare nu permite îmbarcarea în ambarcațiunea de salvare
jrc5606as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90776_a_91563]
-
ambarcațiunile de salvare, nici sistemele lor de arimaj să nu interfereze cu operațiile de lansare a altei ambarcațiuni de salvare: (b) cât mai aproape posibil de suprafața apei, cu păstrarea condițiilor de siguranță; pentru o ambarcațiune de salvare lansată de pe gruie, înălțimea capului de gruie, cu ambarcațiunea de salvare în poziție îmbarcată, trebuie, pe cât posibil, să nu depășească 15 metri până la linia de plutire cu nava neîncărcată, și poziția unei ambarcațiuni de salvare lansată de pe gruie în poziție îmbarcată trebuie să
jrc5606as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90776_a_91563]
-
ambarcațiune de salvare lansată de pe gruie, înălțimea capului de gruie, cu ambarcațiunea de salvare în poziție îmbarcată, trebuie, pe cât posibil, să nu depășească 15 metri până la linia de plutire cu nava neîncărcată, și poziția unei ambarcațiuni de salvare lansată de pe gruie în poziție îmbarcată trebuie să fie astfel încât să se afle la distanță de linia de plutire cu nava în stare de încărcare totală în condiții de asietă de până la 10° și de canarisire de până la 20° pe oricare parte a
jrc5606as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90776_a_91563]
-
multe plute de salvare dacă sistemul de parcurs liber este suficient pentru a se respecta cerințele pct. 4.1.6 din Codul LSA; (c) astfel încât să permită eliberarea manuală din sistemele care o asigură. .4 Plutele de salvare lansate de pe gruie trebuie arimate în apropierea ganciurilor, dacă nu există un mijloc de transfer care să nu fie nefuncțional în caz de limite de asietă de până la 10° și de canarisire de până la 20° pe oricare parte a navei, respectiv de cel
jrc5606as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90776_a_91563]
-
26.3 și III/34, Rezoluția OMI MSC.48 (66), Rezoluția OMI MSC.97(73) 8.1 (Codul HSC din 2000), Circulara OMI MSC 8091 A.1/1.21 Instalații de lansare la apă care folosesc palane și un vinci (gruie) Regula III/4, Regula X/3 Regula III/23, III/33 și III/34, Rezoluția OMI MSC.48 (66), Rezoluția OMI MSC.36(63) 8.1, 8.5, 8.6 și 8.7 (Codul HSC din 1994) Rezoluția OMI MSC
jrc5642as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90812_a_91599]
-
munților joși din Banat. El constituie un podiș carpatic jos. Relieful de ansamblu și microrelieful este diferit de la o regiune la alta. Astfel, sunt prezente culmi deluroase prelungi, uneori conforme cu structura (ex. Muscelele Năsăudului), culmi de confluență de tipul gruiurilor/dealurilor (în Podișul Getic), dealuri de tip bloc/horst cristalin (în Dealurile de Vest), dealuri scunde, domoale (ex. Câmpia Moldovei), suprafețe interfluviale, aproape cvasiorizontale cu mici forme negative de tipul crovurilor (în Podișul Dobrogei de Sud), munți joși, tociți, înconjurați
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
Lăpușului și Țibleșului; comunică cu alte sate românești din regiune în principal prin drumul județean 109F (Târgu-Lăpuș-Ocna-Șugatag, care face legătura cu Maramureșul istoric prin pasul Cavnic), dar e legat și prin poteci și drumuri neasfaltate de satele vecine: prin șeaua Gruiului de satul Libotin; peste dealul Obreja, de localitatea Suciu de Jos, iar prin Plaiul Moroșenilor de satul Botiza și Maramureșul istoric. Numele vechi a localității este "Lăpușul Românesc". Prima atestare documentară, sub numele "Dragosfálva" ("satul lui Dragoș"), datează de la sfârșitul
Lăpuș, Maramureș () [Corola-website/Science/301580_a_302909]
-
Vărzăroaia este un sat în comuna Pietroșani din județul Argeș, Muntenia, România. Satul Vărzăroaia este așezat între Gruiurile Argeșului și Muscelele Argeșului, pe malul drept al râului Doamnei, la 5km sud de localitatea Domnești (situată la jumătatea distanței între orașele Câmpulung Muscel și Curtea de Argeș). În imediata vecinătate a satului Vărzăroaia, spre vest, se află dealul Goila, cu altitudinea
Vărzăroaia, Argeș () [Corola-website/Science/300647_a_301976]
-
și satul. Din orice direcție ar fi privită, așezarea pare a fi o microdepresiune pe 3 axe cu deschidere spre: Berzunți-Onești, Poduri-Moinești și Tescani-Bacău. Transversal, pește deal, în partea nordică: Bucșesti-Măgirești-șoseaua natională-Bacău. Colinele din jur au denumiri, cum ar fi: Grui, Furnicuș, Frența, Sopa, Cheșchea, Săcătura, Răzeșie, Frența, Stratieru (de la Efstatiade- fost proprietar), Pârâul Ursului, Târna, Groapă lui Bălan, Oacheșă, Pârâul Teiului, etc. Din cercetarea documentelor istorice, privind comunitatea în care trăim, am descoperit unele izvoare cu privire la localitatea Cernu. În toamna
Cernu, Bacău () [Corola-website/Science/300663_a_301992]
-
revoluția din 1848 și războiul din 1916, așa cum se arătă în monografia mai sus menționată. Legenda spune că o crăiasa care domnea în regiunea aceasta și-a clădit o cetate cu ajutorul uriașilor din slujba să, pe vârful Dealului Crăiței sau Gruiul lui Crai. Crăiasa s-a măritat cu un prinț frumos, amândoi trăiau fericiți, pana cand odată, uriașii, revoltați i-au ucis pe amândoi și le-au mutat cetatea , luând-o pe umeri, în Cohalm ( Rupea). Și azi se mai găsesc
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
pe umeri, în Cohalm ( Rupea). Și azi se mai găsesc ruinele unei cetăți pe vârful Dealului Crăiței. Legendă este întărită și de existență denumirii anumitor locuri: Fântânița Crăiesei - un izvor cu apă cristalina , unde probabil domnită și-a potolit setea, Gruiului lui Crai sau dealul Crăiței, Valea Crăiței ( valea care curge prin sat). Chiar și numele satului - Crihalma, care se trage de la ungurescul Kiralyhalma ( Kiraly - împărat; halma - deal), iar în nemțește Konigsberg (dealul regelui). În limba latină satul purta numele „Măgura
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
d. 29 aprilie 1975, București, pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu) a fost un poet, dramaturg, eseist și gazetar român. O bună perioadă a fost asistent universitar la catedră de estetică a profesorului Mihail Dragomirescu. S-a născut la poalele Gruiului din Câmpulung, de unde și pseudonimul literar "Gyr", prin derivație. A fost fiul actorului craiovean Coco Demetrescu. A fost membru de seamă al Mișcării Legionare, comandant legionar și șef al regiunii Oltenia. Conferențiar la Facultatea de Litere și Filosofie din București
Radu Gyr () [Corola-website/Science/298578_a_299907]
-
Situată în zona de depresiuni și culoare depresionare de la poalele Munților Cindrel, zona localității Apoldu de Jos formează o depresiune largă, numită Depresiunea Apold, după numele localității. Această zonă se caracterizează printr-o zonă de dealuri joase sub formă de gruiuri prelungi și suprafețe netezite, zonă care face trecerea de la dealurile sculptate pe formațiunile cristaline de la poalele Munților Cindrelului la Podișul Secașelor și lunca aluvionară a Secașului. Urmele arheologice descoperite pe teritoriul Apoldului de Jos atestă un fapt de necontestat: oamenii
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]