528 matches
-
Țigănușul cel mic sufla din toți plămânii într-o trompetă obosită, își dădea capul pe spate, mai să-i cadă jos pălăria stil melon, apoi își rotea ochii, spunând parcă în transă: "O Magdalena, Magdalena mea / Pupa-ți-aș acum gurița, oa, oa" și altele asemenea. Efectul garantat, ploaie de monezi și fotografii digitale. Despre inadecvare: un camion imens, marca DAF, efectua manevre delicate în fața Universității. Era condus de o tânără fată, cu chip angelic, de maxim 24-25 de ani. Blondă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
era tare drag. Îmi petreceam clipe-n șir privindu-l, urmărindu-l. Când ieșeam din casă în ogradă, venea tot o fuguță la mine. Mi se împleticea printre picioare. Se rotea înjur, îmi aținea calea, mârâia ori mă prindea cu gurița de pantaloni, se oprea înaintea mea, lătra scurt și dădea din coadă și parcă-mi zicea: "Lasă dracului latina! Hai să ne jucăm oleacă! Numai oleacă!" Uneori legam o cârpă ori un ghemușor la capătul unei sfori și-o trăgeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
parcă-mi zicea: "Lasă dracului latina! Hai să ne jucăm oleacă! Numai oleacă!" Uneori legam o cârpă ori un ghemușor la capătul unei sfori și-o trăgeam încet înaintea lui. El îi aținea calea. O prindea cu lăbuțele și cu gurița, o scutura și-o juca în dreapta și-n stânga, se oprea și bătea la dânsa scurt și apăsat, ca la o vietate pe care voia să pună stăpânire. Când intram în casă și-l urmăream adesea pe geam își căuta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
tata... Numai astfel devine cățelușul câine bun, adică își înțelege misiunea, pe care-o are pe lângă casă... Grivei s-a "revoltat" din prima clipă. A scheunat și a plâns îndelung împotriva mutilării, a scurtării codiței sale. Și-a prins cu gurița și și-a lins îndelung ciotul rămas. Și-a prins cu dințișorii verigile de metal ale lanțului. Și-a scuturat și a încercat să scape și de curelușa din jurul gâtului. După mai multe încercări neizbutite, s-a retras și-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
dimineață. Mai mult de două ore n-au făcut. Dar poate nu conta chiar atît de mult, că oricum și-a atins scopul, plecînd de-acolo și punîndu-l în dificultate pe prof, cu toată panarama creată. Cornel sorbea cîte o guriță, încercînd să se stăpînească, să nu arate că nu-i place lichidul ăsta care-l frige prin interior. Dar poate ar trebui să se obișnuiască, auzise că în el zac puteri supraomenești. Oboseala îi alungase somnul. 13 Dimineața au mîncat
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
știe, se cunoaște! E istorie. Iată, sunt șapte ani de-atuncea? Sunt! Păi, bravo! Bravo lui! Bravo repetentului! Cinste și onoare, la recapitulare! Oare cum o fi reușit, măi, Fratele meu, să se-abțină cu desăvărșire să-și mai pună gurița? Habar nu am! Pledez nevinovat. Mă depășește. Cazul lui este la fel de inedit, ca un roman scris la persoana-doua plural. Mai ales că, înainte vreme, hârbarul era capabil să sugă și parfumul din prin flacoane, de i se rupea filmul cu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cât am fost eu dusă la Poștă, după pensie. L-au sfeterisit, l-au șparlit mișelește, numai și numai ca să se răzbune evazionistul și handicapatul de Ghiță-tapirul, pe mine! Ghiță-mamelucul! Venalul! Vaaai..., dar se poate să nu serviți și-o guriță de bitter? Rețeta mea proprie! Insist! Vă rooog! se pisicește Domnișoara. Revenind cu privirile în direcția gazdei, cei doi prieteni înregistrează îndată alăturarea, ca prin magie, la ceșcuțele cu cafea, a încă două cupe miniaturale, din cristal Fabergé, pline pe
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
a ălora ca el, beția nu se prenumără și ea, printre cele șapte virtuți unanim consacrate. Detestabil! Cât despre dumnealui, Fratele nostru, se pare că a avut o sincopă. O cădere de calciu. O să-i treacă imediat ce va pompa o guriță de tratament ecologic de-al tău. De aldămaș. T'aves bahtalo! À votre santé! Sus inima, anti-post moderniștilor! Hai, noroc să fie...! Ca mai întotdeauna, Dănuț are perfectă dreptate. După cel dintâi pahar dat pe gâtlej, Avocatul tușește, se trezește
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
albaaastru! Trei culooori...! Sută-n sută adevărat! Fără miștouri! Pe legea lu' bunică-miu! Ce maica mă-sii? Să pice haremu' pe mine, dac'oi exagera! Nu c-aș face io, nemotivat, apologia căpșunicii. Da' tot e bună și-o guriță de catalizator..., ăă..., de pelin. Țucsuiți și picurați, cu Dumnezeu, fraților și pentru ăi repauzați! Bogdaproste! Să fie primit! glăsuiește Poetul și apleacă paharul, umezind parcimonios asfaltul drumului: Timp pentru toți și vin pentru morți! Fiți îngăduitori cu morții, prieteni
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
marele jurist Pipulea! Bleah...! Nu ține fenta! N-ai tu față să mă prostești și să-mi dai mie lecții, când ai plecat cum ai plecat, din Parchet! Băi, Croco, mai zii o vorbuliță, și mă jur că-ți plombez gurița spurcată, cu asta! și Apostatul îi arată nevricosului de Crocodil, sticla de vin, golită. Nu glumesc! Ai întrecut măsura! Domolește-te! Nu mai trăncăni! Cu domn' Dan, n-ai tu nici în clin, nici în mânecă! Cu domnu' Avocat, nici atât
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
da ție toată moștenirea lumii, toată stăpânirea vetrelor și a regatelor, până la marginea Pământului! Ce vorbești...?! Nu, zău?! Hai-da-de'...! Zii-le asta și morților! Ei, lua-m-ar să mă ia, odată! aproape că plânge Vierme. Fir-ar să-ți fie gurița, de capac! Arunc-o-n groapă, cu totu'! Cutia, cap de lemn...! geme Dănuț cu ultima suflare, zbuciumându-se, cronțănit și jupuit de viu. Nu! Nu... Așteaptă! Nu încă! Nu încă! Avocatul nu mai zărește lansarea poverii sfinte, în prăpastie
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Simțea chiar o durere, ca un pumn În stomac. Ne vedem diseară, puișor. Dacă pentru cină Îți fac cotlet și cartofei, de la unu la zece, cât...? — Ze-zece cu fe-felicitări, bâigui Kevin. Emma se aplecă, Îl Îmbrățișă și Îl sărută pe guriță. Maja consideră sărutul prea lung, cu siguranță erotic. Dar blonda Încă nu sfârșise, Îi Îndreptă ochelarii și Îi dădu un pupic și pe frunte, și altul peste plasturele murdar. Kevin se agăță de blana ei, cu toată puterea. Încerca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
al meu): nu numai că spuse ce spusese și muerușca, ba încă mai încarcă pe bietul bărbat, făcându-1 mai negru ca dracul. Deși hotărât a da dreptate fetei (și cum era să nu-i dau, cu ochii aceia frumoși, cu gurița aia și cu dinții în gură de parcă erau mărgele de hurmuz!) totuși, în interesul justiției, am cerut primarului să-mi aducă și pe pârât. Pârâtul era la ușă, și pe loc intră. Eu nici nu m-am mai uitat la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o românizam și o iubeam oarecum și pe de altă parte. Ce-i dreptul, era frumoasă! Era frumoasă ca o româncă! Avea niște ochi... culoarea și mărimea nu îmi aduc bine aminte. Avea un păr... de seama ochilor. Avea o guriță... Dar de atunci au trecut mulți ani, și-n mulți ani am uitat multe feluri de gurițe! N-am uitat numai că Micuța mea mi se părea a fi foarte frumoasă, neînchipuit de frumoasă, frumoasă strașnic!" Așa începe Duduca Mamuca
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
frumoasă ca o româncă! Avea niște ochi... culoarea și mărimea nu îmi aduc bine aminte. Avea un păr... de seama ochilor. Avea o guriță... Dar de atunci au trecut mulți ani, și-n mulți ani am uitat multe feluri de gurițe! N-am uitat numai că Micuța mea mi se părea a fi foarte frumoasă, neînchipuit de frumoasă, frumoasă strașnic!" Așa începe Duduca Mamuca (Micuța) lui B.P. Hașdeu. E prima operă din literatura română, datată 1862, în care am descoperit surprinsă
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și te duce! Tătuțâcă, vorbă bună La mata lumea s-adună Plângeți flori, plângeți păreți Fără stăpân rămâneți.” ”Scoală, scoală mămuță, scoală Că ți-o fi destul de-aseară Și deschide ochișorii Și ți-i vide toți feciorii Și deschide gurița Și-i vorbi cu noi ceva Măcar două-trei cuvinte Să le ținem și noi minte.” Sau în cazul surorilor sau fraților: „Ie-ți Marie, ziua bună De la soare, de la lună Săracă Marie, dragă Astăzi în pământ te bagă Și te
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a pus, Dacă le punea mai jos, Nu păreai așa frumos.” „Săracii boii cornuți Cum însoară niște muți. Săracele sutele Cum mărită slutele.” „Lele, nu te legăna Că rochița nu-i a ta; Nici polcuța, nici rochița Numai ochii și gurița” „Hai mamă, la iarmaroc! Și mi-i cumpăra cojoc Dragul mamei, fi cuminte Că norocul nu se vinde”! „ Fetele ce se ridică Nu știu face mămăligă. Cele ce s-au ridicat, Nu plătesc tot ce-au mâncat.” „Cine joacă legănat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Să nu credeți c-a mâncat". „Câte fete sunt în joc Toate-s strâmbe la mijloc; Numai mândrulița mea îi dreaptă ca secera.” „Tot pe loc, pe loc, pe loc Să răsară busuioc, Busuioc de la fetiță, Să le sărut pe guriță.” „Bată-vă picioare moi, Că nu pot juca cu voi Că eu dau să vă-ndreptați, Voi mai tare vă strâmbați.” „Haida,fată, la ogor! -Ba, mamă, ochii mă dor! Hai, copilă, la jucat! -Stai, mamă, c-amuș mă gat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în Dumnezeu. Credința care-ți dă curaj, rugăciunile insistente și slujbele care pot contracara răul oricât ar fi el de puternic. Dumnezeu este atotputernic și prin rugăciune putem învinge totul. „ Și mi-i spune-atunci povești Și minciuni cu-a ta guriță, Eu pe-un fir de romaniță Voi cerca de mă iubești... (Mihai Eminescu) 6. Nunta tradițional-țărănească de la Hudești Horele din satele comunei, clăcile, șezătorile, hramurile, balurile și în ultimul timp discoteca la care participau și participă flăcăii și fetele mari
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ascuns În sân, un alt puiuț, o pisicuță vărgată care, când Își ițea căpșorul isteț, când lansa un SOS sonor... semn că era, desigur, flămândă. Și ea. El ducea acasă - și sunt convins că acum mai are o „surioară“ - o guriță În plus, cu care urma să Împartă un cultuc de pâine și atât. Paguba e evidentă, dar câștigul/compensația pare Învăluită În mister. Deși e cât se poate de firească: mica pisicuță Îi va acoperi, cu sfârâitul torsului ei, alte
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vor participa la activitate și care apoi îi vor povesti tot ce a auzit în grupă. Povestina, se spune, se supără foarte tare când copiii nu sunt atenți și de aceea uneori le face vrăji îngrozitoare: le pune mustăcioare la guriță, pene pe nas, sau... îi poate transforma chiar în niște soricei! Nu se știe dacă e adevărat, dar la noi nu se vor întâmpla lucrurile acestea pentru că toți preșcolarii sunt foarte atenți, cunosc poveștile, răspund corect la întrebările care li
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
cât am putut, cât să faci un câine să chelălăie până varsă sânge. Zbură de pe scaun și căzu grămadă măturând două sticle de bere și farfuria cu varză și futu-ți morții mă-tii, vere, că nu se mai oprește gurița aia a ta deloc deloc deloc... Mă linișteam pe măsură ce-mi defilau prin fața ochilor și se pierdea Într-o zare fumegândă tot șirul morților intrați În locul de veci prăduit de Motănica și-n care n-am fost În stare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
să nu se mai scoale de-acolo până mâine dimineață. Străbăteam agale Piața Operei, iar Laur țopăia din nou În fața noastră cu geanta, sătul de-acum și voios ca un fluture și din cale-afară de gureș. Nu-i mai stătea gurița aia a lui deloc, deloc... — Ce impresie-ți faci, vere, că dacă chema bufnița aia miliția nu eram În regulă? Io unu’ niciodată nu m-am Încurcat cu ei și nici ei cu mine. Oriunde mă duc ne se leagă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de presimțiri frământate laolaltă cu atâta vorbărie, mi se părea că nu se mai termină, că nu mai ajungem odată la Pepino ăla. Nu mai pridideam tălmăcind și răstălmăcind și punând la cale istoria vieților noastre, nu se mai linișteau gurițele noastre deloc deloc deloc, iar după ce am coborât din tramvaiul ăla am mai avut destule de povestit cât am mers printre niște blocuri În construcție din marginea unui pâlc de case de paiantă. Am trecut de ele și am ieșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
lent și precis și imprevizibil din tot trupul, Într-un ritm străbătut de propria-mi erecție crescând până-n pragul leșinului. Tremuram, țiuitul din urechi pornise cu avânt sporit, și-mi bubuiau tâmplele de râsul lui ? și nu se mai oprea gurița aia a lui deloc deloc deloc. — ... și ce m-aș mai râde, vere, să cadă-mbârligați pe cratița aia clocotită... Ba să nu se fută peste mâncare, că să fiu dacă nu-l chem pe gândacu’ ăla de băligar ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]