623 matches
-
(n. 3/15 martie 1871, Tereblecea, Austro-Ungaria, azi Ucraina - d. 23 decembrie 1964, București) a fost un zoolog român. Contribuții în domeniul organelor de simț. A descoperit organele gustative la păsări. Membru corespondent al Academiei Române (1913), exclus în 1948, repus în drepturi în 1990. S-a născut în comuna Tereblecea din Bucovina de Nord, Imperiul Austro-Ungar (azi în Ucraina) într-o familie de învățători. Face liceul la Cernăuți și
Eugen C. Botezat () [Corola-website/Science/307121_a_308450]
-
al Republicii Socialiste România. Studii privind terminațiile nervoase la perii tactili ai mamiferelor, anatomia și histologia organelor de simț la animalele vertebrate, dubla inervație a organelor tactile de la păsări și mamifere, filogenia perilor la mamifere etc. În 1904 descoperă organele gustative la păsări, descoperire epocală. El pune în evidență dubla inervație a mușchilor striați și a epidermei, precum și activitatea glandulară legată de celulele senzoriale. Rezultatele cercetărilor lui Botezat sunt menționate în tratate de zoologie ca și în tratatul de histologie a
Eugen C. Botezat () [Corola-website/Science/307121_a_308450]
-
centrul ființei sale în chipul lui Dumnezeu pe care-l poartă în sine, ci în funcțiile sexuale. Într-un anume fel, el se reduce la acestea, tot așa cum cel care este stăpânit de patima lăcomiei se reduce la funcțiile sale gustative si digestive. Astfel, omul se descentrează și viețuiește înstrăinat de sine. Nefiind, așa cum se cuvine, supusă iubirii spirituale, funcția sexuală ajunge să ocupe în om un loc nespus de mare, poate chiar exclusiv, și înlocuiește iubirea cu pofta animalică și
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
comanzi un mic-dejun englezesc cu, să zicem, un cârnat în plus. Nici să gătești acasă două porții de ochiuri cu bacon și să le mănânci în pat cu ultimul reprezentant al sexului opus cu care ai ajuns la orizontală. Conformismul gustativ al cărnii de porc cu ouă, considerat de mulți drept esența micului dejun englezesc din ziua de azi, atrage luminile rampei mai mult decât o merită. Față în față cu unele dintre extravaganțele istoriei micului-dejun (mistreți în Egiptul antic, cacao
O antologie a decadenței () [Corola-journal/Journalistic/7771_a_9096]
-
Împotrivă, anunță Dwight. Să ținem atunci Încă un toast: pentru Birmania! Cina fu servită, „o degustare de delicatese iernatice“, conținând feluri pe care le Încercasem cu ocazia unei excursii precedente și le alesesem deoarece constituiau o experiență senzuală pentru papilele gustative. Din păcate, proprietarul restaurantului a făcut câteva modificări cu care eu nu aș fi fost de acord. Wendy a fost prima care a recunoscut că bodega de pe marginea drumului În care mâncaseră În acea după-amiază „fusese o greșeală“. De-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Mâncați acum, slăbiți mai Încolo, i-aș fi sfătuit pe prietenii mei. Mâncarea din Myanmar se poate dovedi extrem de nediversificată, oricât ar fi de apetisante peisajele. Mi s-a spus Însă că părerea mea ar fi subiectivă din cauza papilelor mele gustative obișnuite cu mâncarea chinezească. Proprietarul restaurantului se apropie de Lulu și Bennie. Ce bine că ați venit În seara asta, spuse el În chineză. După cum vedeți, suntem destul de liberi acum. Nu se vedea nici picior de client. Așa că vă putem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
c. mentenabilitate; d. biodegradabilitatea. 3. Conținutul total de apă al unui produs higroscopic reprezintă: a. higroscopicitatea; b. umiditatea; c. masa comercială; d. densitatea absolută. Subiectul II (1p) Notați cu adevărat (A) sau fals (F): a. Aroma este o caracteristică complexă gustativ olfactivă, specifică produselor alimentare . b. Lungimea fibrei de bumbac este o proprietate ce se exprimă noțional. Subiectul III (2p) Completați spațiile libere cu cuvintele potrivite: După modalitatea de apreciere și măsurare sunt: proprietăți....... a......................apreci ate cu........................... ..b....., proprietăți....... c
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
apă cu mediu l exterior; b. proprietatea mărfurilor de a lăsa să treacă prin ele apa; c. proprietatea mărfurilor de a prelua vaporii de apă din mediul exterior; d. conținutul de apă al unui produs exprimat în procente. 3. Proprietățile gustative sunt : a. fizice; b. chimice; c. organoleptice; d. funcționale. 4. Caracteristicile economice se referă la : a. cheltuieli de mentenanță ; b. consum de combustibil ; c. influența produselor asupra mediului înconjurător. d. influența produselor asupra sănătății oamenilor. Subiectul II (1p) Notați cu
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
cârciumă. Mai bine, uite, am văzut că s-a deschis În centru o cofetărie turcească. Nu te-ar tenta nici un pic să sorbim o cafeluță de la mama ei, să ne răcorim cerul gurii cu bragă și să ne răsfățăm papilele gustative cu un cataif? Eu fac cinste! La prima chenzină o să-ți Înapoiez totul, până la ultimul bănuț, chiar și bacșișul. Până atunci, Însă, am să te rog să mă mai creditezi un pic...” Intrară În cofetăria pustie și se așezară la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Cum până la apariția limbajului articulat al copilului este necesar un interval de timp, intră "în scenă" limbajul neverbal, care face posibilă comunicarea dintre mama și copil, în primele luni de viață, prin intermediul simțurilor tactil, olfactiv, auditiv, vizual și mai ales gustativ. Odată depășită perioadă în discuție, limbajul neverbal nu dispare pur și simplu, fiind înlocuit de cel verbal. El dobândește valente noi, devine mai specializat, adecvarea relației părinte-copil derulându-se determinant sub semnul acestui tip de transmitere a semnificațiilor. Dimpotrivă, daca
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
alterărilor mai marcate de la membrele inferioare, în jumătatea superioară a corpului se înregistrează o transpirație excesivă (hiperhidroză). Diagnosticul pozitiv al hiperhidrozei se poate realiza prin pulverizarea unui talc special, care își schimbă culoarea în contact cu transpirația (38). Transpirațiile postprandiale, "gustative" (57, 58), sunt explicate prin creșterea termogenezei după ingestia alimentară, care stimulează pierderile calorice prin creșterea activității sudorale. Ele sunt diferite de congestia facială care apare după consumul de alcool la diabeticii aflați pe tratament cu Clorpropamid. Temperatura cutanată poate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
10 mm. Mirosul și gustul se apreciază prin mirosirea și degustarea probei. La mierea monofloră se indică flora predominantă. Mirosul și gustul se exprimă în plăcut, dulce, caracteristic mierii de albine, slab aromat. Se urmăresc și se indică eventualele particularități gustative (acrișor, amărui, astringent, alcoolic și altele). Consistența se apreciază după modul de curgere al mierii de pe o lopețică de lemn. La mierea cristalizată se apreciază caracterul cristalelor (fine, unctuoase, nisipoase, grosolane). Aspectul se apreciază după gradul de transparență pe care
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
până la această vârstă. Dacă ne raportăm la prezența sau absența reprezentărilor vizuale, putem identifica următoarele tipuri de deficiențe: a) orbire congenitală - fără nici o reprezentare vizuală (reprezentările sunt elaborate pe baza informațiilor primite de la ceilalți analizatori funcționali - auditiv, tactil‑kinestezic, olfactiv, gustativ); b) orbire survenită până la vârsta de 3 ani - fără reprezentări vizuale; c) orbire survenită după vârsta de 3 ani - cu reprezentări vizuale. Observație În general, mai întâi își pierd semnificația reprezentările asupra culorilor, iar abia mai târziu reprezentările vizuale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sunetelor (intensitatea, timbrul, tonalitatea); - identificarea vocii umane și a sunetelor din natură; - identificarea, discriminarea și localizarea sunetelor; - determinarea direcției și aprecierea distanței față de sursa de la care provin sunetele și elemente de orientare spațială; - identificarea și reproducerea ritmului. 3) Educația olfactiv‑gustativă urmărește formarea capacității de identificare și discriminare a senzațiilor olfactive și gustative, utilizarea diferitelor tipuri de semnale olfactive în orientare, identificarea calității alimentelor pe baza mirosului și gustului, localizarea pe baza mirosului a eventualelor surse de pericol. Tipuri de exerciții
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
identificarea, discriminarea și localizarea sunetelor; - determinarea direcției și aprecierea distanței față de sursa de la care provin sunetele și elemente de orientare spațială; - identificarea și reproducerea ritmului. 3) Educația olfactiv‑gustativă urmărește formarea capacității de identificare și discriminare a senzațiilor olfactive și gustative, utilizarea diferitelor tipuri de semnale olfactive în orientare, identificarea calității alimentelor pe baza mirosului și gustului, localizarea pe baza mirosului a eventualelor surse de pericol. Tipuri de exerciții în acet scop ar fi următoarele: - identificarea, localizarea și discriminarea mirosurilor; - identificarea
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
structurat pe patru arii de dezvoltare: a) aria de dezvoltare fizică, având ca obiectiv central mișcarea corpului, motricitatea grosieră, imaginea corporală, manualitatea, fizioterapia; b) aria de dezvoltare perceptivă, având ca obiectiv central percepția motorie și conștientizarea aferențelor senzoriale (vizuale, auditive, gustative, olfactive, proprioceptive); c) aria de dezvoltare intelectuală, având ca obiectiv central formarea abilităților cognitive (abilitățile logico‑matematice, formarea conceptelor, înțelegerea situațiilor, formarea proceselor cognitive) și a comunicării (receptive și expresive); d) aria de dezvoltare personală și socială, având ca obiectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
fi, de exemplu, mișcările de prehensiune și manipulare implicate în acțiunile de scriere, tăiat, colorat etc.; b) nivelul de dezvoltare a percepției mișcărilor - se referă în principal la recepția și decodificarea stimulilor prin toate categoriile de analizatori (vizual, auditiv, olfactiv, gustativ, proprioceptiv) și la coordonarea mișcărilor; c) nivelul de dezvoltare a aptitudinilor sociale și de comunicare - se referă la caracteristicile interacțiunilor subiectului cu persoanele din jur în diferite situații, la modul de înțelegere a mesajului verbal; d) caracteristicile activităților de viață
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în vedere diversitatea și particularitățile aferențelor senzoriale, se pot proiecta o multitudine de strategii sau structuri de activități destinate cunoașterii senzoriale. Astfel, putem desfășura activități pentru: - cunoașterea și dezvoltarea sensibilității tactile; - cunoașterea și dezvoltarea sensibilității vizuale; - cunoașterea și dezvoltarea sensibilității gustative; - cunoașterea și dezvoltarea sensibilității olfactive; - cunoașterea și dezvoltarea sensibilității auditive; - corelații dintre sensibilitatea vizuală și sensibilitatea tactilă; - corelații dintre sensibilitatea gustativă și sensibilitatea olfactivă. Formarea abilităților vizual‑perceptive include mai multe elemente, dintre care cele mai importante ar fi: a
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Astfel, putem desfășura activități pentru: - cunoașterea și dezvoltarea sensibilității tactile; - cunoașterea și dezvoltarea sensibilității vizuale; - cunoașterea și dezvoltarea sensibilității gustative; - cunoașterea și dezvoltarea sensibilității olfactive; - cunoașterea și dezvoltarea sensibilității auditive; - corelații dintre sensibilitatea vizuală și sensibilitatea tactilă; - corelații dintre sensibilitatea gustativă și sensibilitatea olfactivă. Formarea abilităților vizual‑perceptive include mai multe elemente, dintre care cele mai importante ar fi: a) coordonarea vizual‑motorie reprezintă capacitatea de a coordona vizualul cu mișcările corpului sau cu ale unei părți a corpului; de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
plimbă/stă în apropierea limitelor mediului ambiant clipește frecvent c. Olfactiv : își acoperă nasul/se retrage de la parfumuri etc. evită oamenii/spune că „miros” miroase picioarele/oamenii/obiectele întinde materiile fecale insensibil la/caută în mod activ mirosuri puternice d. Gustativ : folosește vârful limbii pentru a gusta refuză gusturi noi mofturos la mâncare, preferă doar mâncarea moale îi plac gusturile puternice sau felurile de mâncare combinate precum dulce și acru linge/mănâncă lucruri necomestibile e. Tactil : nu îi plac cusăturile/etichetele
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
EA (mestecând): Nu are un gust supranatural de împuțit, iubire? Știi tu, aceste deșeuri culinare de elită și aceste valuri de vin spumos... cu câteva fărâmituri șic. EL (mestecând): Cu siguranță, cu siguranță, până atunci trebuie să fie întăriți mugurii gustativi, e ca o experiență a unui ger de primăvară, un fel de om de zăpadă al cerului gurii, o ultimă și de neocolit disciplinare de sine. KARLI: Probabil că totuși nu sunt om. Că, la sfârșit nu-i rămâne unuia
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
prin care anumiți oameni pot mirosi culori sau vedea sunete, și percepția energiei poate aluneca Într-unul din canalele senzoriale normale. Am cunoscut oameni care pot auzi, mirosi sau gusta anumite energii, altfel decît o pot face eu. Simțul meu gustativ s-a dezvoltat din ce În ce mai mult. Îmi pot da seama prin gust care din cele cinci elemente (elementele se află la baza esenței sistemelor energetice) reprezintă tema dominantă În problemele de sănătate, precum și În cele psihologice prin care trece o persoană
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
care are el nevoie atunci cînd are nevoie de ele. Totuși, pentru a nu fi Întrecută de natură industria alimentară Încearcă să manipuleze dorințele naturale ale trupului dumneavoastră, folosind Îndulcitori artificiali și alte miracole ale chimiei moderne, păcălindu-vă papilele gustative să răspundă la aceste substanțe care și cum ar fi bune pentru dumneavoastră, deși În realitate ele nu sînt. Suplimentar, datorită dezechilibrelor din organism sau din psihicul dumneavoastră - frecvent cauzate de stres, biochimie sau mediu - semnalele care ajung la creierul
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
focul în apă, divinul în uman". (op. cit., p. 22). 239 Jean-Luc Marion, Crucea ..., pp. 26-27. 240 Având un rol fundamental în cadrul cunoașterii, reprezentările au fost clasificate după mai multe criterii. "Astfel, după analizatorul predominant, ele pot fi vizuale, auditive, kinestezice, gustative, vestibulo-vibratoare-viscerale etc.; după tipul de activitate în care sunt implicate, pot fi: artistice, literare, muzicale etc.; după gradul lor de generalitate, se împart în: individuale și generale; după procesul psihic în cadrul căruia se realizează sunt reprezentări ale memoriei și reprezentări
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
simți buchetul vinului pe care îl degustă. Va sorbi din pahar, în același timp apăsând cu limba și mișcându-și fosele nazale. Vinul, odată ajuns în gură, trebuie plimbat și pipăit astfel încât să-i simțim fluiditatea, onctuozitatea și catifelarea. Examinarea gustativă sau gustul vinului reprezintă rezultatul celor patru gusturi de bază - dulce, acru, sărat, amar. Va înghiți jumătate de sorbitură, redeschizând din nou buzele pentru a permite trecerea aerului. La urmă, cu gura inchisă, va mesteca vinul pe care l-a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]