904 matches
-
iar i se făcu somn... Timpul se înăsprise. Corcodușii avau o povară de frunze, rară și foșnitoare. Tot câmpul Dudeștiului pălise. Pământul se întărise. Către 62 București treceau căruțe pline cu pepeni, minate de țărani. În grădini, cădea puful de pe gutui. Soarele mai mult lumina decât încălzea. Cocîrță umblase pe la primărie, într-o comună apropiată, dăduse șpagă oamenilor lui și se înființase cu acte în regulă pentru iepele furate. Mîfțoagele se puseseră pe picioare, nu le mai^cunoșteai. Pe spinările arse
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
-l mai avea. Atriul era pardosit cu lespezi, printre muchiile cărora răzbăteau smocuri de iarbă și câte o floricică gal benă, răsă rită în primăvara timpurie. În vreo două-trei locuri, Petrache dăduse lespezile deoparte, sădind, în mormintele revene, puieți de gutui. Crescuseră, aveau coroană rotundă și frunze cărnoase, așa că, până spre toamnă, când gutuile căpătau strălucirea luminii primite peste an, nici nu știai dacă pomii aceia, pe jumătate pitulați, nu sunt cumva smochini sau rodii. Pereții erau goi, dar pe sub zugrăveală
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
primit din partea luminii. Înciudat încă de nepăsarea corbului în fața strădaniilor lui de a-l alunga, se hotărî să găsească el însuși o soluție. Căută lădița cu unelte, pe care o păstra ascunsă într-un colț, sub ramurile joase ale unui gutui. O deschise și scoase un colac de sârmă subțire, tăie o bucată mai lungă, o împleti și o adună într-un cerc, făcând din ea un fel de cunună. Alese niște cuie mărișoare, le înfipse în ochiurile împletiturii și strânse
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
asta nu-l mai goni, pasărea se dădu mai aproape, țopăind, dar, în cele din urmă, rămase nemișcată, cu aripile strânse, privind odată cu omul. Când umbrele lor se lungiră până în curtea interioară, flăcăul coborî, iar corbul își luă zborul. Cum gutuii urmau să înflorească mai târziu, dimineața în care înflorea caisul era vremea cea mai potrivită pentru a observa mugurii ce stăteau să plesnească. Petrache scoase din lada cu scule ferăstrăul de mână și foarfecele de grădinărit. Cercetă cu atenție crengile
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lumea nu se schimbase. Și nici alte semne nu mai văzu, nici măcar resturi de măr. Timpul și spațiul se bifurcaseră și fiecare alesese o altă cale. Lipsit de călărețul de bronz, atriul părea acum mai larg. Lecuiți de crengile uscate, gutuii se pregăteau să înflorească. Lespezile străluceau, ca după maslu. Abia atunci văzu, la doi pași, cununa din care ieșeau cuiele, ca niște spini. Se simțea plin de bunătate, dar și de tristețe în lumea cea nouă. Totul în jur părea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
agita nicio frunză. Gustul ei era răcoros, nici n-ar fi putut fi altfel pentru cineva ca el, care nu ieșea din casă decât după căderea nopții. Acum o adulmeca, liniștea avea un miros anume, aducând cu mireasma florilor de gutui. Nu poți ști din ce parte vine tăcerea. Uneori se iscă din senin, ca o adiere. Alteori crește din crăpăturile pământului sau coboară, ca o funie uleioasă, din cer. Unii se tem când e prea multă tăcere. Au impresia că
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
gumă și idropica - Gălbinarea și oftica - Mana - Încolăcirea și pătarea frunzelor - Putrezirea lemnului - Nerodirea. C) Alte neajunsuri: Mușchiul - Bureții și rugina - Bruma și gerul - Seceta și ploile - Grindina, neaua și vijeliile. Capitul XI. Cultura diverselor specii de pomi: Mărul - Parul - Gutuiul, scorușul și sorbul, migdalul și cornul - Nucul, căstanul și alunul - Frăgarul și smochinul - Strugurelul și agrișul - Zmeura, murele și măceșul - Vița de vie. - Partea a III-a. Culesul, conservarea și întrebuințarea poamelor. Capitul XII. Culesul și conservarea poamelor. A) Culesul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
proaspăt măcinat. Sosul poate fi turnat peste salată sau se poate servi într-un vas separat. Știați că... Brânza provolone dulce este potrivită atât pentru desert, cât și pentru a fi servită ca aperitiv, asezonată cu muștar sau gem de gutui ori însoțită de ananas, fructe de moșmon și fructe de nopal. Poate fi servită și ca fel principal, cu o garnitură de anghinare înăbușită în unt sau de ciuperci cu trufe. Varietatea picantă de brânză provolone se potrivește foarte bine
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
soiurile „Cardinal’’, „LOLO’’ și „AMSED’’. Cultura nucului ocupă 20% din totalul pomilor fructiferi din comună. Nucul este un pom foarte sensibil la brumele de primăvară și are la noi în comună reprezentanți din soiurile „Fălticeni’’, „Cotnari’’, „Tomești’’ și „Buzău’’. Cultura gutuiului este înlesnită de solurile joase (aluvionare) și cuprinde cam 2% din totalul pomilor fructiferi pe comună. Ca soiuri de gutui amintim „Campion’’, „De Huși’’, „De Moșna’’ și „De Ploiești’’. Pe suprafețe mici se cultivă zmeurul și căpșunul. Fructele proaspete ale
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
băute după eforturi mari și alergătură. Se mai tratează prin: Ceaiuri de barba ursului, ace de brad, busuioc, căline, cătina (fructe), cimbrișor de câmp, coji de cireșe, flori de coada șoricelului, fructe și rădăcini de fragi, mlădițe sau fructe de gutui, iarbă dulce, iarbă mare, bobițe de jneapăn, leuștean, liliac, flori și rădăcini de lumânărică, măceșe, mentă, mierea ursului, flori și rădăcini de nalbă de grădină, coji de nuci uscate, odolean, ovăz, pătlagină, sunătoare, mătase de porumb fiartă cu tot cu boabe și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu frunze și flori de piciorul cocoșului (gălbenele de munte), săpun și sare de bucătărie, cu pâine muiată În vin roșu, cu hârtie albastră unsă cu miere de albine, cu frunze de tutun sau cu pământ luat de pe lângă rădăcini de gutui. Oblojeli cu argilă, balegă de cal sau de oaie; cu boz crescut la rădăcina unui nuc; bureți plămădiți cu multă sare; cu cetină plămădită cu gunoi de cal; cu "dubală"cu care se tăbăcesc pieile de oi; cu fasolea ciorii
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și Basarabia, contra reumatismului se folosesc ceaiurile din frunze de mesteacăn și leuștean, de crețușcă Înflorită, din rădăcini de pir, din splinuță, precum și consumul de oțet de mere cu piper iute roșu, pisat și sare; fierturi de merișor, funze de gutui, coada șoricelului, nalbă mare, angelică. DURERI DE ȘALE (lumbago, sciatică) Se caută locul dureros cu ajutorul unui ou proaspăt, care se pune pe spatele bolnavului și se poartă În sus și În jos, până se sparge: În acel loc este junghiul
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și frunze de mentă neagră și smântână proaspătă; cu smântână proaspătă amestecată cu cenușă din coadă de dovleac; din coji de nuci arse și amestecate cu smântână proaspătă; din piatră acră, albuș de ou proaspăt și cenușă de nuia de gutui, din mentă neagră prăjită În puțin untdelemn, din fasole neagră pisată și cenușă de coadă de bostan, amestecată cu smântână. Oblojeli cu frunze și muguri de măr dulce, coajă de mere dulci, muguri de măr dulce și lapte dulce, cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de buruiana de blânde, de arsenică, de rădăcină de brusture fierte În apă și tărâțe de grâu, cu saramură În care s-au pus frunze, flori și tulpini de busuioc, cu ceai concentrat de cimbrișor de câmp, cu zeamă de gutui sau de măr dulce. Benefice sunt și ceaiurile de pătlagină, păpădie, de brâncuță, năsturel, din frunze de pătrunjel verde sau uscat, din plescăiță, sunătoare, șovârv, urzică vie sau moartă, din coajă sau frunze de stejar. În multe zone ale țării
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
CEL PIERIT Afecțiune care se manifestă prin apariția În jurul gurii și nasului a unor bășici mici și roșii asemănătoare urzicării, cu mâncărimi. Se tratează prin: Spălări cu fierturi din planta "cel pierit", cu dumbăț de pădure, cu faptnică, crenguțe de gutui sau de măr dulce, cu zeamă de pălămidă, păpădie, pasatul vrabiei, pelinul calului, coajă de sudoarea calului, cu ștevie sălbatică, frunze și ramuri de trandafir negru, cu urzică vie și volovatic. Oblojeli cu frunze și scoarță de arin, fierte și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
frunze și rămurele verzi de salcie, cu oțet, ceapă pisată și sare. După spălare, pielea capului era frecționată cu zeamă de ceapă sau cu usturoi. Băi cu fiertură de desfăcătoare, duminicuțe, dumbrăvnic, stroh de fân, cu faptnică, ferigă, feriguță, gătișoară, gutui (frunze și/sau fructe), iarbă mare, tătăneasă, iederă, lemnul Domnului, lumânărică, rădăcină de leuștean, de crengi de măr dulce, de menta broaștei, mentă neagră, crenguțe de mesteacăn, frunze și coajă de nuc, odolean, ovăz (paie și/sau semințe), frunze și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
somn agitat i se pune pe cap o bucată de pânză curată sau un pansament de tifon, Îmbibat cu roua dimineții de la flori de câmp. Băi de flori de fân, seara, la culcare. Înainte de culcare, beți ceai din frunze de gutui. Frecționarea capului cu un prosop muiat În apă cu oțet. Se vor frecționa bine și tălpile, care nu vor fi șterese după aceea, până a doua zi. Se afumă și se spală capul cu fiertură de cățușnică ori de zmeiuță
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
este de așteptat în curând. 55. Teritoriul Autonom Lichiorul Klump Familia Klump a fost cunoscută vreme de generații datorită celebrului lichior ce-i poartă numele: un produs dulce-acrișor și totodată ușor amărui obținut printr-o rețetă secretă din sfeclă roșie, gutui și țelină (plus un anumit număr de ingrediente). Lichiorul Klump, atât de îndrăgit peste tot, se remarcă nu numai prin gustul său inconfundabil, ci și pentru numeroasele beneficii pentru sănătate: este recomandat pentru bolile de stomac, pentru combaterea stărilor febrile
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
este de așteptat în curând. 55. Teritoriul Autonom Lichiorul Klump Familia Klump a fost cunoscută vreme de generații datorită celebrului lichior ce-i poartă numele: un produs dulce-acrișor și totodată ușor amărui obținut printr-o rețetă secretă din sfeclă roșie, gutui și țelină (plus un anumit număr de ingrediente). Lichiorul Klump, atât de îndrăgit peste tot, se remarcă nu numai prin gustul său inconfundabil, ci și pentru numeroasele beneficii pentru sănătate: este recomandat pentru bolile de stomac, pentru combaterea stărilor febrile
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
ban; banane; bani; bej; blîndețe; blond; blugi; boboc; bobocel; bobocică; bogăție; calm; căldură; călduros; cer; ca ceara; China; chinez; cioară; comoară; cremă de gălbenele; curat; dungi; enervant; evidențiere; extravagant; fals; fanta; la față; fructe; gălbănuș; gălbenele; gură de sac plin; gutui; halat; hoț; închis; japonez; ca lamîia; laș; lene; liniștit; maiou; melancolie; mereu; miere; minge; moarte; monedă; neinteresant; neon; nisip; nu; oboseală; te oprește; ouă; pal; pară; pățanie; pere; perete; pix; plictisit; PNL; portocală; portocaliu; porumb; posomorît; puișor; puiul; pur; purpuriu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frunzelor; călduroasă; cărămiziu; cenușiu; cireșe; cîmp; colorat; colorată; copac; copac cu frunze vestejite; covor de frunze; cules; culoare (roșu, galben); da; decor; depresiv; dovleac; este; facultate; frunze căzute; frunze galbene; frunze moarte; frunze ofilite; frunze, anotimp; fulger; glod; greutate, suspin; gutui; înțelept; întunecos; jale; Lavinia; liniște; mere; minunată; miracol; miroase a ars; mîhnire; monotonie; multicoloră; musafiri; nașpa; noi; noroi; nuci; octombrie; ofilire; paradis; pastel de culori; perfect; ploios; plouă; portocalie; posomorîtă; primăvara; pustiu; putrefacție; răcoroasă; răscumpără; răsfăț; recolta; roșcată; roditor; romanță
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în fața porții, lîngă făraș, cu fărmături de pîne și untdelemn, că vrajba tot în capul celui ce ți-a dat se duce. Blîndă Ca să-ți treacă blînda de pe trup, să iei de dimineață, pînă nu răsare soarele, pămîntul de la rădăcina gutuiului și să te freci pe piele. Boală Să aibă tot omul la casa lui cîne negru sau pisică neagră, că nu se prea lipesc boalele. Ca să te aperi de orice boală, poartă în deget un inel făcut dintr-o monedă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nasturi are de fiecare fel, dacă cei mici sunt cu 36 mai mulți decât cei mari? 2. O gospodină a făcut dulceață de prune și gutui. Cantitatea de dulceață de prune este cu 9 kg mai mare decât cea de gutui, iar cantitatea de dulceață de gutui este de 4 ori mai mică decât cealaltă. Câte kg de dulceață a făcut de fiecare fel? 3. Suma a patru numere naturale este 960. Știind că al doilea număr este de 3 ori
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
cei mici sunt cu 36 mai mulți decât cei mari? 2. O gospodină a făcut dulceață de prune și gutui. Cantitatea de dulceață de prune este cu 9 kg mai mare decât cea de gutui, iar cantitatea de dulceață de gutui este de 4 ori mai mică decât cealaltă. Câte kg de dulceață a făcut de fiecare fel? 3. Suma a patru numere naturale este 960. Știind că al doilea număr este de 3 ori mai mic decât primul, al treilea
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
aurul, rebutul" (între). Orice detracare în sensul supralicitării angoasei ori sentimentalismului fad, orice diluție expresivă este exclusă. Suferința transpare, însă, chiar și din interstițiile descriptive, acolo unde poeta plasează noduri întunecat expresioniste: "în grădina spitalului, verde,/ caii pasc liniștiți/ printre gutui.// lucerna le înfășoară/ gleznele tremurânde,/ soarele îi orbește...// ah, fioroasă melancolie,/ cu ziduri de cărămidă./ înăuntrul tău/ țipătul/ s-a oprit în gâtlej/ și sângerează" (amiază cuminte). Titlul următoarei cărți, Existență acută (Cartea Românească, București, 1994) comprimă într-o expresie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]