892 matches
-
ușoară de fluture, în apa de sub limba poftei de cireașă năzdrăvană, în grăuntele de pe ciocălăul dulce de cucuruz, la marea desfătare a mușcăturii din mărul discordiei, la miracolul gurii căscate în așteptarea unei pere mălăiețe, în contemplarea nobleței din aurul gutuii și, o!, da!, în dulcea amețeală din boabele de struguri ce saltă arcușul pe coarda întinsă și trezește dorul flăcăului de-o hârjoană printr-o claie de fân cu o Ileană bălaie a cărei singură zestre sunt cei mai minunați
MIROASE A TOAMNĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355014_a_356343]
-
din mizeria în care era”, mai auzeam când și când, comentariile neputincioase și supărate ale unora și ale altora, care pricepeau că n-aveau încotro - era mai bine să ia lucrurile așa cum se prezentau. O sticlă de lapte și două gutui Într-o zi, Daniela bătu la ușa mea, ca de obicei. I-am deschis și am văzut că târa după ea, pe lângă ghiozdanul plin cu cărți și caiete de școală, o sacoșă de rafie. După ce m-a salutat, aceasta a
DANIELA (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355041_a_356370]
-
deschis și am văzut că târa după ea, pe lângă ghiozdanul plin cu cărți și caiete de școală, o sacoșă de rafie. După ce m-a salutat, aceasta a scos din sacoșă o sticlă de un kilogram, plină cu lapte și două gutui mari și frumoase, pe care mi le-a întins cu un gest de dăruire totală, cu ochii sclipind de fericire. - Uitați, domnișoara profesoară, ce vă adusei, mi-a spus ea, sunt un dar de la mine. Am rămas încremenită. Știam că
DANIELA (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355041_a_356370]
-
glas de liră Ce mă-ncânți și mă descânți! Din a nopții feerie Numai tu mă mai încânți! Tu îmi ești acum colinda, Darul inimii râvnit! În parfum de levănțică Și de mirt, eu te-am primit! Ți-ntind galbena gutuie, Te alint cu busuioc, Dulce dar și amăruie Să-mi fii viață în noroc! Mă-nsoțești, mă iei de mână Și îmi aperi al meu pas Când, cu dulcea ta cântare, Dar de suflet, mi-ai rămas! Fir de lună Noapte
BINE AI VENIT! de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355439_a_356768]
-
lumină și nucul își aruncă tristețea-ngălbenită; gutuile-aurii și calde tufănele scânteie printre frunze ca parfumate stele. Grădina, în somn adânc, sub verdele de aur, de toamnă-i prăbușită, arar și-aprinde tufănica o lampă pe tulpină și cade-o galbenă gutuie din creanga obosită. În sufletul misterios al Toamnei, e cald și bine... ascunsă în semințe adormite, se plămădește dalba Primăvară. Referință Bibliografică: Toamna / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 285, Anul I, 12 octombrie 2011. Drepturi de Autor
TOAMNA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355449_a_356778]
-
L-am văzut după ochii amândoi și sprânceana un pic încruntată, după cuvântul din gură și, mai ales, după Dreapta cu care-mi făcea semn să trag mai aproape de El, spre zid și ... să-I cânt ,,Leru-i ler, flori de gutui”, așa ca în Țară la noi. Nu, nu să-L plâng cum aveam întruna în gând . Eu cred că, pentru a-L vedea pe Iisus, îți trebuie ochi de privit. Pentru a-L auzi, îți trebuie urechi de auzit. Iar
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
îl vom asculta la iarnă de pe divan cântat la pian e toamnă ei da uneori și toamna ne-ajunge când frunza copacilor plânge n-ar vrea dar se duce își poartă ca și noi o cruce miroase a mere, a gutui stă în cămară sfoara de ceapă pusă în cui alături împreună doi câte doi stau fără să latre căței de usturoi e toamnă și plouă pe drumuri de smoală copiii mărunti aleargă spre școală vrăbii pe garduri în curte lătrat
TOAMNA... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356638_a_357967]
-
lumină, și nucul își aruncă tristețea-ngălbenită, gutuile-aurii și calde tufănele scânteie printre frunze ca parfumate stele. Grădina, în somn adânc, sub verdele de aur de toamnă-i prăbușită, arar și-aprinde tufănica o lampă pe tulpină și cade-o galbenă gutuie din creanga obosită. În sufletul misterios al Toamnei e cald și bine... ascunsă în semințe adormite se plămădește dalba Primăvară. Referință Bibliografică: Toamna / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 283, Anul I, 10 octombrie 2011. Drepturi de Autor
TOAMNA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356655_a_357984]
-
așezată chiar la marginea pădurii, s-a pierdut repede printre copaci. Nu a reușit să prindă fluturele dar nu i-a părut rău fiindcă prin iarbă mișunau fel de fel de gâze cu aripi fine și delicate, aerul mirosea a gutuie coaptă și a pământ mustind a sevă, a lan de grâu care dă în pârgă și a mere domnești, a busuioc și a strugure tămâioasă. Ciripitul păsărilor, bâzâitul albinelor, zborul bondarilor și cărăbușilor, țârâitul greierilor, cântecul cosașilor îl vrăjeau ca
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
prezentă în antologiile de haiku Primele viziuni și Primele viziuni II. Adresa blog personal: http://liviaciupav.blogspot.com/ În spatele Porților zăvorâte Doar un greiere. Cuibul părăsit. Rândunica - o pată Neagră-n zăpada. Cămara goală - În pânza de păianjen Uitat-o gutuie. Muzică nouă: Zumzetul albinelor Printre păpădii. Ascult ploaia - Mirosul zambilelor Și mai puternic. La malul mării O barcă părăsită - Cuib pentru rațe. Niciun trecător - Înmiresmând pustiul Regina nopții. Sub luna plină - Lungul cârd al rațelor Sălbatice. Salcâmii tăiați - Albine dând
LIVIA CIUPAV de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355161_a_356490]
-
în comunicare. Robert încearcă drumul către vis: un pas, un zbor și apoi infinitul atins în doi. A meditat o secundă, s-a uitat la ceas, era timpul să plece la serviciu, razele soarelui străluceau în căderea lor peste auriul gutuilor din grădină. *** (va urma) Referință Bibliografică: Sunt lacrimă din lacrimile tale (include un nou capitol) / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 598, Anul II, 20 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
oglinda de la casa noastră, Deși e gol, neputincios e vede verde Făt-Frumos. Dor de toamnă Mi-e dor de fumul serii, de luna coaptă în lumină, De râsetul meu de copilă și dansul frunzelor, puzderii! Mi-e dor de rumena gutuie, coaptă-n jar de crengi uscate, Și de toamna arămie, dulce, darnică în toate! Mi-e dor de mustul tămâios, nectar din soare adunat, De strugurele credincios ce vara-ntreagă s-a bronzat! Toamna vieții Sunt un strugure dulce, amintind
TABLOU DE TOAMNĂ II de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355606_a_356935]
-
blonzi ai mei În mai sau în april Semințe și sugiuc Batiste, pleduri, pături Păpuși de cauciuc Și cozi de lemn la mături Fitile, gaz de lampă, Cârlige pentru rufe Cu scamatori la rampă, Covrigi, gogoși și trufe Arome de gutuie, Mărar și leuștean Se plânge o duduie C-o-mpinge un golan Și-și tot rânjește buza Nerușinat cum cată Și-i șifonează bluza, Ei, de curând călcată Vrei clanțe pentru uși, Vopsele pentru păr, Butoni pentru mănuși? Nimic într-
IARMAROC de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355687_a_357016]
-
verdele cu glodul. Hambarul, goliciunea lui, cu rodul. Se varsă peste noi miros de brumă Când mustu’-n căni mai face încă spumă. Borcanele s-au pregătit și ele Să-i găzduiasca iernii gogonele. Și printre nuci și mere sau gutui, Parfumul e și el la locul lui. Nici nu mai știi din toamnă ce să iei. Iar viața... are și ea toamna ei. Cum trece vremea peste mine Doamne ! Mă scrie timpul azi în două toamne. Referință Bibliografică: Mă scrie
MĂ SCRIE TIMPUL AZI, ÎN DOUĂ TOAMNE ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355753_a_357082]
-
tremurânda din coșurile caselor...asociez decembrie cu mirosul de cozonac și cu pocnet de lemne arzând...nu râde,citeste-nainte... Și-mi place să privesc iarnă prin colțul răsfrânt al perdelei...dintr-o casă încălzita în care miroase a gutui...gutuile toamnei ce-a trecut... Iarnă asta îmi aduce aminte de "senzația de fulg topit pe buze"...și numai eu știu de ce;) Trecerea prin anotimpuri este dureroasă dar atât de necesara.Avem nevoie de transformare continuă... Între timp...mă uit cum
NU RÂDE...CITEŞTE-NAINTE... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356058_a_357387]
-
cu mosorul. Poetul intră în folclor, în folclorul suprarealist din care s-au scos noțiunile în circulație, păstrându-se numai modurile. Conjurația duhurilor infernale este tot ce s-a scris mai tulburător în literatura română: „Buhuhu la luna șuie Pe gutuie să mi-l suie, Ori de-o fi pe rodie: Buhuhu la zodie: Uhu scorpiei surate, Să-l întoarcă deandărate Să nu-i rupă vreun picior Câine ori Săgetător ......................” Derivat din folclorul balcanic, ciclul „Isarlâk” încearcă reconstituirea unor timpuri istorice
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
1801 din 06 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Mi-e dor de căldura plăcută a dimineților de toamnă, mi-e dor de piața orașului cu tarabele pline de roade bogate, viu colorate, de galbenul strălucitor al lămâilor și cel al gutuilor ascuns sub puful maroniu, de movul până-n spre negru al prunelor, murelor, afinelor, de dulceața strugurilor copți - verzi, roșii, negri, de amarul - dulce-al nucilor verzi; de florile toamnei zâmbitoare de explozia culorilor strălucind în soare - crizantemele albe, mov, cu
MI-E DOR de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369074_a_370403]
-
creștet lin mereu mă mângâia C-o mână caldă, albă și muncită Și sufletu-mi plăpând îmi alina Când suspinam și eram necăjită. Căsuța primitoare și curată Pentru mine era un paradis, Toate-ncăperile erau parfumate Cu mere, pere și gutui....un vis. Iarna pe geamul din odaia mică Țesea tablouri dantelate, flori Iar merele cu-obraz ca de bunică Mă îmbiau cu dulce-arom-a lor. Mi-e dor, atât de dor de-a mea bunică Făptura ei în minte am păstrat
BUNICA de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370834_a_372163]
-
nu-mi uiți ploaia de durere nebună, cu care-ți cântam ca o ceață prin vise, poteci de pustiu mă-nchinau sub furtună, prin iriși de stele căutam ce pierise! Răsuceam roua-n pic pe o strună amară, se copsese gutuia într-un verde târziu, presăram ploaia-n spic peste-un creștet de vară, mă ardea dorul tău blestemat,sângeriu! Pe sub creste de cer toamna-și cântă prohodul, sub un nor ruginit arvunesc aripi noi, simt frisoane de ger pregătind eșafodul
SĂ NU-MI UIȚI PLOAIA! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370926_a_372255]
-
Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 867 din 16 mai 2013 Toate Articolele Autorului A-nflorit, iubito, socul Și salcâmii-au înflorit, Numai eu nu-mi aflu locul Fără flori și părăsit ... A-nflorit, iubito, cerul De cireși, caiși , gutui, Numai eu un mugur ceru-l Să îl am, al nimănui. A-nflorit, iubito, macul Și pe stânci floarea de colț, Numai eu duc singur veacul Fără salcie la porți. A-nflorit, iubito, crinul Și laleaua strat cu strat, Numai
POEŢILOR FĂRĂ FLORI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370985_a_372314]
-
ca aceea glăsuită de Fuego. Ea readună în odaia casei părintești, primenite de regăsire și-mbrățișare, de lacrima și sărutarea mamei, și strânsul în brațele tatei, de cănile cu vin și prieteni, de busuioc și candelă sub icoană fumurie, de gutui și nuci și amintiri... cel puțin în imaginară trăire sufletească, pe fiecare dintre spectatori! Colinda lui Fuego e un cântec de viață și sărbătoare cel mai alinător și cald. Deși e călătorită prin vremile părinților părinților noștri, e mereu în
FUEGO. ACASĂ DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369841_a_371170]
-
Articolele Autorului Muncă, relaxare și chef S-a înserat de câteva ceasuri Și luna se scaldă în vălurele pe lac; Codri-s întorși cu vârfu-n adânc; Sunt tablouri nocturne și-mi plac. Miroase aromă de tămâioasă prea coaptă Și de gutui cu puf galben amărui; Câtă parfumărie-n cămări răcoroase! Doamne, să le spun, acum, mai am cui? Fumul învolburat în caiere se toarce Și către cer coloană se ridică; La birt e mare veselie, petrecere și... pace. Spumegă șampania pe
MUNCĂ, RELAXARE ȘI CHEF de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370312_a_371641]
-
erau de o eleganță desăvârșită, ca un ritual. De fiecare dată când mergeam, pe măsuța maronie din cameră erau așezate un milieu din saten de un alb imaculat, câteva chesele cu trei-patru sortimente de dulceață: nucă, cireșe amare, zmeură, afine, gutui, depinde..., ea avea orice, apoi aducea bliduște, lingurițe, șervețele și nelipsitele pahare cu apă rece. Îmi era foarte dragă și vizita la ea, o mare bucurie. Cu gândul încă salivând de poftă la dulceața preotesei, plec mai departe, trecând prin fața
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
mărturisirea autoarei este cât se poate de relevantă: „Miros parfumul unei căpițe de fân proaspăt,/ care abia a fost cosit./ Mă bucură zburdălnicia mieilor pe câmp/ și zborul unui fluture heliopteric, delicat” (Bucuriile vieții). În aceeași măsură o bucură „galbena gutuie” ce va parfuma „încăperea cu arome dulci-amărui”, vrăbiuța care „se scutură zgribulită pe o creangă”, căutând un adăpost pentru a nu fi descoperită de „abilul motan din vecini”, vinul, frunzele ruginite, bruma și... toamna, în toată splendoarea ei (E toamnă
VERSURI IZVORÂTE DIN SUFLET de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370446_a_371775]
-
serii privește des, prelung / În sunetul de scoici portocalii, agoniseala mării / Duce dorul de lună, ascunsă-n ochiul zării,/ după soare-apune, căzând în super-lună, Doar pescărușul singur le spune: noapte bună!” (Agoniseală, p. 21). Uneori toamna este melancolică „respiră aurul gutuilor” iar poetul se întreabă: „Mai găsesc lacul cu vise, tăcut, înmiresmat? De ierburi de leac?/ Doar anotimpul l-am înrămat/ În fauna mută”. (Glasul Deltei) deși toamna este însoțită uneori de vânt și de ploi șuierătoare: „Septembrie picură livezile prin
ION C. ȘTEFAN ELISABETA IOSIF ”ICOANELE TOAMNEI” CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370597_a_371926]