487 matches
-
biserica mare cu hramul la Sf. Mihail și Gavril, care-și ivea printre copaci turlele. În spate era cimitirul în care-și dormeau somnul veșnic înaintașii lui, Dumnezeu să-i odihnească în pace. De câte ori nu se gândise la dânșii, când hălăduise prin Iașul devenit orașul lui, mai ales când trecea pe lângă Mitropolie și Trei Ierarhi! În centrul satului, deoparte și de cealaltă a drumului pavat cu piatră de râu, casele negustorilor evrei, oameni de treabă care dădeau pe datorie, erau văruite
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > PRIETENIILE LUI BELDIE DIN FĂLTICENI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 839 din 18 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului PRIETENIILE LUI BELDIE DIN FĂLTICENI STELA & COMPANY Cât timp a hălăduit prin vechiul târg al Fălticenilor, Beldie a legat mai multe prietenii cu cei de seama lui. Cum Beldie era un băiețandru destul de pirpiriu, nu prea era băgat în seamă nici de cei de seama lui. Când a ucenicit la sifonăria
PRIETENIILE LUI BELDIE DIN FĂLTICENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 839 din 18 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345917_a_347246]
-
de confuză e realitatea în care de curând s-a ancorat fără voie, pe atât mai limpede se arată trecutul acut, dureros, acel fatidic ceas al primului accident, din pricina căruia a rămas fără vedere. Deși țintuit între aparate, inconștientul lui hălăduiește liber, retrăind totul până în cel mai mic amănunt. Și prozatorul știe perfect cum să schimbe planurile real-imaginar și să redea cu fidelitate întreaga poveste. Iscusința cu care Marian Malciu schimbă cadrele este uimitoare. Situații, întâmplări, personaje, destine paralele, toate converg
DARUL IUBIRII ŞI VIZIUNILE UNUI NEVĂZĂTOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347819_a_349148]
-
ceea ce gândești, ceea ce spui și ceea ce faci” Mahatma Ghandhi 4. Prima lecție de viață Ana, dovedi încă de mică, prin înclinațiile sale spre artă, că este dotată atât cu talent muzical, cât mai ales cu cel creativ - artistic. Când nu hălăduia pe dealuri cu cârdul ei de copii năzdrăvani, tăia toată ziua la foarfecă cârpe și confecționa rochițe pentru păpuși. Le cosea așa de bine și avea atâta fantezie în crearea lor, încât credeai că a urmat niscai cursuri de croitorie
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
Carne, materie, sarx. Atât. Spiritul zburdă pe coclaurii copilăriei, pe meleaguri natale, el se întoarce mereu de unde a plecat, ori n-a părăsit niciodată aceste locuri. N-ai ce-i face. Nu-l poți ține din frâu. E liber să hălăduie pe unde-i place, de mână cu amintirea. De mână cu amintirea sare-ntr-un picior ca la șotron și spiritul lui Ovidiu Creangă, alături de Lică Ursulică de catifea maro, de Pușa-Păpușa, de Simina, de Șoricelul Ronțișor și de regina
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE. O CARTE FERMECATĂ A UNUI COPIL DE 90 DE ANI [Corola-blog/BlogPost/346470_a_347799]
-
percepem nimic. E ca si cum am face aceasta incursiune mentală ( sau experiment) : să rămânem singuri în noapte , departe de așezări omenești și să stăm pe pământul gol ; o să ne vină sigur nevoia să ne chircim ca-n pântecele mamei . Auzim animale hălăduind și noaptea e și mai grea peste noi. Toate fricile ( pământului?!) vin și paralizam într-o clipă. Suntem singuri, suntem singuri”!! Nu mai există legătură cu nimic preaînalt , nu mai cunoaștem înălțimile. Dar pământul încă ne protejează și e singurul
“NU EXISTĂ ARTA DE A DEVENI TĂRAN; ARTA E SĂ RĂMAI”. de DALELINA JOHN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348453_a_349782]
-
pădurea aia își avea el cele mai bune locuri de ciuperci. Acolo cresc cele mai bune pârve, bureții de copac, îi știi tu, lumea de pe-aici tăinuiește cu grijă puținele locuri unde pot fi găsiți. Dar cu atâta omenime hălăduind în stânga și în dreapta, praful are să se aleagă de ei, nu contenea să se tânguiască Damian. De asta s-a temut din prima clipă... De altfel, nu uită niciodată să adauge, după părerea lui n-ar fi lucrurile tocmai în ordine
CAPUL DE PIATRĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348436_a_349765]
-
viața pe dos, Raport între trăire și sfârșitul poeziei, O lume ne așteaptă într-un spațiu lăptos, Fumurie precum toamna arămind aracii viei, Atunci când fur un vis de pe buzele femeii Tăcută cu poala plină cu struguri dulci. E vremea fluturilor hălăduind prin lunci Mai rodnică în sfârșit când se nasc și prunci. Intr-un târziu Pe albele file din fața mea cresc Rădăcini poemului ce sfredelește Fruntea, la auzul lor, însă pălesc, Iar metafora intrată-n vers se rotunjește. Un gând stăpân
ADEVĂRUL DIN ACROSTIH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348481_a_349810]
-
medievală unde ni se povestește despre o cetate, un castel în ruine, nimic altceva decât o metaforă a ființei interioare, cu sugestia prezenței castelanilor, curtezanelor, a riturilor păgâne, precum arderea trunchiului de brad bătrân și descântele Șamanului, cu mulțimi înfometate, hălăduind prin piețe și închinându-se fiului nopții, Momus. Am observat și nu sunt singurul care are calitatea de simplu consumator de poezie în această ipostază, că se rostește mereu ieri pentru un azi problematic, al cețurilor și al lipsei de
VASILE BURLUI-UN POET ADEVARAT de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345042_a_346371]
-
pășune, adică să aibă grijă de cei doi boi; Sticlete & Țigan, vaca Florica și juninca Tincuța. Numele le primiseră de la Colorado. Ciurda satului nu mai funcționa toamna și fiecare familie trebuia să-și păzească propriile animale. Toamna vitele puteau să hălăduiască pe toate câmpurile, fie pășune, fie pe ogoarele de unde se strânseseră recoltele. Cele mai căutate pășuni erau însă fânețele care fuseseră cosite prin iulie și pe care iarba avusese timp să mai crească pentru pășunatul de toamnă. Pe aici se
BELDIE ÎNCEPE SĂ AIBĂ NECAZURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345185_a_346514]
-
1410 din 10 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Palatul de Iarnă - numit și Palatul Interzis Chinezul de rând, de astăzi, la fel și turistul străin de pretutindeni, are un privilegiu la care acum un secol nici nu putea visa: să hălăduiască în voie prin toate grădinile și palatele puternicilor împărați chinezi, cei care impuneau teamă și respect în jumătatea de răsărit a continentului asiatic. În acest palat, chiar și slujbașii cei mai de seamă ai împărăției purtau anevoie capetele pe umeri
NUMIT ŞI PALATUL INTERZIS de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376843_a_378172]
-
Însă, unele cuvinte precum: „brazdă”, „plug”, valah”, „deal”, „luncă”, „pârâu”, „cumătru”, „colindă”, „datină”, „blajin” și multe altele, mă fac să pun la îndoială „intrarea” lor în limba română. De aceea am înscenat un probabil scenariu: • niște slavi călări pe cai, hălăduind pe meleaguri geto-dacice fără să-i întrebe nimeni ce hram poartă, au întâlnit pe un deal un băștinaș care ara. Și l-au întrebat: ce faci aici kiumetre? Kiumetrul ar fi spus: fac valuri! Slavii au râs: dacă faci valuri
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
Culturală a Moldovei, trei zile pline, care au fost precedate de o altă ... III. REGĂSIREA PARADISULUI PIERDUT, SAU FUGA DIN INFERN DE PROF.UNIV.DR.CONSTANTIN FROSIN, de Pompiliu Comsa , publicat în Ediția nr. 2244 din 21 februarie 2017. Scoborâtor din Creangă, hălăduind prin Dumbrava minunată, rivalizând parcă cu Descriptio Moldaviae, autorul excepționalei lucrări istorico-literare Galațiul, așa cum mi-l amintesc (în care este încorporat și eseul Galați, orașul copilăriei mele), de care ne ocupăm aici, coboară mitul în poveste și povestea în realitate
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
și din afară și din interior, când istoria ne este demonetizată și amputată, iar poporul demonizat, istoricul care s-a inventat prin recursul la literatură, ne oferă un balon de oxigen, pentru a rezista ... Citește mai mult Scoborâtor din Creangă, hălăduind prin Dumbrava minunată, rivalizând parcă cu Descriptio Moldaviae, autorul excepționalei lucrări istorico-literare Galațiul, așa cum mi-l amintesc (în care este încorporat și eseul Galați, orașul copilăriei mele), de care ne ocupăm aici, coboară mitul în poveste și povestea în realitate
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
viața pe dos, Raport între trăire și sfârșitul poeziei, O lume ne așteaptă într-un spațiu lăptos, Fumurie precum toamna arămind aracii viei, Atunci când fur un vis de pe buzele femeii Tăcută cu poala plină cu struguri dulci. E vremea fluturilor hălăduind prin lunci Mai rodnică în sfârșit când se nasc și prunci. Caracatița timpului Caracatița înghițise timpul, ochii mării se bulbucase, bețiv ce-și bea propia urină, azvârlind lături pe mal unde cerul alerga desculț după stele în nisip rămase fără
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
am eu timp de ei! timp avea ea, căci, atunci când îi intram cu toții sau pe rând în mâini, ziceai că era corul catredalei de la Notre Dame. Nostalgia acelor amintiri cu peripețiilor mele, și dorul după acele locuri, pe unde am hălăduit în anii copilăriei mele, este ceva obișnuit, căci, ca un Fiu al Muntelui, mereu am avut și am și astăzi acel foc, acea iuțeală și neastâmpăr. Anii aceia, unde simplitatea a tot și a toate făcea casă bună cu bunătatea
AMINTIRI DIN PREDEAL de ARON SANDRU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376785_a_378114]
-
de la facerea timpului. Fiu de cioban, ce am lăsat obștea natală, pentru drumurile străinătățurilor amare, acum duc până în străfundul ființei mele dorul locurilor unde m-am născut și am crescut liber ca pasărea cerului, cu munții unde pășteam oile și hălăduiam cu flori de bujor și de colț la pălărie, unde adormeam mâncând afine de mi se-nvinețeau gura și buzele și unde mă răcoream cu apa rece ca gheața și dulce ca mierea, a izvoarelor din munții Făgăraș. Am colindat
NOSTALGII SI AMINTIRI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375178_a_376507]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > CA O AMIAZĂ ÎNDRĂGOSTITĂ Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 1650 din 08 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Ca o apă ieșită din matcă, e sufletul osândit, veșnic să hălăduiască prin deșertul ce-a uitat să mai rodească, să rodească... * Ca o amiază îndrăgostită, dezbrăcată de mâini pângărite, e sufletul ispitit, ispitit... * Ca o lumină preschimbată în pulberi văduvite - de taina unei lacrimi - e Omul acesta, rătăcit în labirint, în
CA O AMIAZĂ ÎNDRĂGOSTITĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372626_a_373955]
-
tinerețe. Astfel că ori de câte ori avea prilejul să se strecoare în grădiniță o făcea, astfel încât putea să pășuneze spre satisfacția sa. Bălăioara îl observa de multe ori și îi făcea o deosebită plăcere să-l lase în voia sa pentru a hălădui prin grădiniță până în momentul când era suficient de sătul și satisfăcut. Stăpânul căluțului murg, era mulțumit la rândul său căci nu i se părea că acesta ar face lucruri interzise. Adevărul era că atât Bălăioara cât și căluțul murg se
GRĂDINIŢA BĂLĂIOAREI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372621_a_373950]
-
digurile faraonului, și nu mai veneau să muncească pământurile sale. Asta îl înfuria, și punea slugile sale să provoace cât mai multe șicane evreilor din satul vecin, fie să le distrugă cumva ogoarele cu turmele sale lăsate fără de căpătâi să hălăduiască pe ostrovul evreilor, fie luând uneori cu japca din vitele evreilor pentru diferite pricini oricât de mici. De bună seamă, aceste fapte supărau cât se poate de mult pe evreii din sat, dar aceștia știau deja că nu e bine
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > REGĂSIREA PARADISULUI PIERDUT, SAU FUGA DIN INFERN DE PROF.UNIV.DR.CONSTANTIN FROSIN Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 2244 din 21 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Scoborâtor din Creangă, hălăduind prin Dumbrava minunată, rivalizând parcă cu Descriptio Moldaviae, autorul excepționalei lucrări istorico-literare Galațiul, așa cum mi-l amintesc (în care este încorporat și eseul Galați, orașul copilăriei mele), de care ne ocupăm aici, coboară mitul în poveste și povestea în realitate
REGĂSIREA PARADISULUI PIERDUT, SAU FUGA DIN INFERN DE PROF.UNIV.DR.CONSTANTIN FROSIN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376230_a_377559]
-
va mai putea opri natura și omul din mersul lor mereu repetat spre renașterea vieții. Și-atunci venea iară la rând o nouă lume, renăscută parcă din caierul vremii, o lume fără seamăm care era numai și numai a nostră. Hălăduiam atunci, în pierduta ceea vreme, cât era ziua de lungă prin Bercul cela mirosind a reavăn, a viorele și lăcrămioare, a acăți înfloriți și înmiresmași ce semănau cu candelabrele catedralelor din cărțile noastre de povești. Cunoșteam aici fiecare copac, fiecare
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
îți pare că te amăgești, / Copil fiind nu ai nici o barieră.” ( Copil fiind...). Dispunând de un limbaj elevat, imaginație fecundă, poetul reușește să creeze o armonie între sensibilitate și intelectualitate. O deosebită rezonanță impresionistă o au versurile: Acolo unde soarele hălăduia, / Precum un june tânăr și frumos, A mai rămas să cânte doar o cucuvea / Și-un câine care latră furios. ( Acolo unde veșnicia). Destinul omului se află într-o continuă transformare, într-o curgere continuă spre ”fluviul eternității”. Acest mister
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
te iubesc în Re, și-n Si bemol,/ În Fa diez și-n plânsul de vioară,/ Când treci prin gând, cu pasul tău domol / În mine cerul îngerii-și coboară!” ( Cu pas domol ). Avidă de ”mistere” își lasă gândul să hălăduiască pănă dincolo de stele, mereu în căutarea unui vis: ”Iubirea ta miroase-a primăvară / A verde crud, a cer nepământesc / Și uite cum pentru întâia oară / Visările să zboare îndrăznesc! ( Declar solemn),. Într-un nou anotimp al iubirii, ”frăgezimea gândului” , fantezia
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
și le-ar fi fost de ajutor. Templul, a fost reparat în scurt timp, iar Moș Timpul a primit poruncă de la Marii Străbuni, să lase zbenguiala printre stele și să zorească fără preget, nașterea pruncului. Nimfele apelor și zânele pădurilor, hălăduiau ca și altădată prin împrejurimi, laolaltă cu panii păroși și cu copite de țap- aezi cântăreți din flaut și nai, prinzându-se cu toții în hora vieții, împreună cu ciobanii ce-și aveau oile la păscut prin golurile alpine și pădurile ce
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]