422 matches
-
nemișcată nici măcar cu un milimetru. Ca un turbat, Mototolea apăsa în neștire pedala de accelerație, scrâșnind din dinți și mârâind, ca o placă stricată de gramofon: --Cine nu riscă, nu...cine nu riscă, nu...cine nu...nu! Speriați, țiganii amplificară hărmălaia: --Haoleeu, haoleeu! Ce faci, dom’lee! Haoleeu, ne îneeci! Măiculițăă, unde ești? Mustăciosul încercă să-i liniștească: --Ho, mă, ho! A intrat omu’ la necaz,trebuie să-l ajutăm! Săriți repede din mașină și...să ne vedem de drumul nostru
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
decembrie - Ziua Inocenților - echivalentă cu 1 Aprilie de pe la noi. Trecem, așadar, resemnați pragul Anului Nou și ne pregătim de pe acum de normalitate, consolându-ne că am rămas fără cadouri. Când colo, ce să vezi?! Pe 6 ianuarie, răsună ulițele de hărmălaie, ca la balamuc. Suflarea satului se adună să întâmpine nu un Moș, ci trei deodată! Cei trei Crai de la Răsărit - „Los Reyes Magos” - vin cu ce se nimerește, uneori cu barca sau cu cămila. Irod le taie calea, dar cedează
MAGII CUM SOSIRA de GABRIELA CĂLUŢIU-SONNENBERG în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375133_a_376462]
-
fără număr. La fel îl înnebunise și pe bietul Gogu cu liniuțele, încât acesta, disperat, a adus o gâscă. În aceeași zi, Ionel a venit târâind după el în clasă un berbec. Domnul Fusulan încă nu venise, când a început hărmălaia, pentru că Gogu scăpase gâsca ce găgăia speriată, iar băieții alergau prin clasă după berbec, încercând să-l călărească. În acea zi de martie, mai toată clasa adusese ouă, de se umpluse sertarul catedrei. Mai adusesem și eu două sticle cu
DOMNUL FUSULAN-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373092_a_374421]
-
alergând în jurul catedrei cu bulucul de băieți după el, agățați de coarnele sau de lâna lui. Râsete, țipete, plânsete, răcnete. Și ouă aruncate. Iar peste tot... amenințările disperate ale monitorului general cu liniuțele la catastif. Într-un cuvânt, balamuc infernal. Hărmălaia nu putea să nu ajungă la urechile domnului Arsu, care și-a pus mâinile în cap când a intrat în clasă. Speriați, toți beligeranții s-au bulucit în bănci, cu mâinile la piept. Ca și cum ar fi fost țepeni de când veniseră
DOMNUL FUSULAN-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373092_a_374421]
-
se așezau șatrele de căldărari. Nimeni nu știa când soseau, și nici când își instalau corturile confecționate din pânze colorate diferit. Cum terenul cu pricina era în spatele grădinii și casei noastre, dimineața ne trezeam cu corturile gata instalate, și o hărmălaie de glasuri de copii, cât și acele zgomote specifice tinichigeriilor. Era mai mult decât un fel de iarmaroc în toată puterea cuvântului, cum văzusem pe la Fălticeni. Meseriașii corturilor își vedeau de treburile lor, continuându-și concertul tablelor galvanizate și mai
ŞATRA DIN VALEA CIOFULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373114_a_374443]
-
amuzau copios pe tema noii și vechii înfățișări, dar el era zguduit de imperativul ieșirii din această capcană! Doar gândindu-se numai la lipsa apei și hranei... și îl apucau fiori reci pe șira spinării. Așadar, după minute bune de hărmălaie a celorlalți și de tăcere din parte-i, reluă inițiativa: -Gata, ajunge! Trebuie să ieșim cumva din situația asta! Hai să ne organizăm puțin... Flower-Power chicoti înveselită de forța tiradei Americanului, ceilalți băieți își dreseră vocile și mormăiră aprobator atunci când
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
actualului primar Marius STAN, al cărui CV fotbalistic n-are rost să vi-l mai prezint. Și, totuși, toate acestea se întâmplă în mandatul lui, de aceea numărul neprietenilor i-a crescut peste noapte. În tot acest vacarm, de genul hărmălaiei din decembrie '89, grecul Petre MARINESCU, marele vârf al celor de la CSU, colegul cândva în atac al ”prințului” Gicu DOBRIN, cel care i-a crescut efectiv pe un Tudorel STOICA sau Marius LĂCĂTUȘ, ultimul având în poartă pe un excepțional
MEMORIALUL ION ZAHARIA, LA UN DECENIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372183_a_373512]
-
vreme încă stau în gândul tău Precum rodul viei așteptând culesul Și îmi scriu în tihna dimineții versul. Pleacă vara asta, doamna mea frumoasă Și ne intră toamna fericită-n casă, Cu lumina-i sfântă, cu arome dulci, Ca o hărmălaie lacomă de prunci. Grâul în hambare e-adunat din spice, O să cadă bruma, frunza o să pice, Poezia noastră, în această arcă Nicio deznădejde nu ne mai încearcă! Pleacă vara asta, tristă, fără ploi, Pleacă vara asta, vom pleca și noi
PLEACĂ VARA ASTA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372254_a_373583]
-
acest somn de moarte. Din tot sufletul mi-aș dorii să se schimbe ceva în bine și în scumpa noastră țară. Ar fi timpul. Prea multă suferință, prea mult timp. Acum înainte de Decembrie, acel Decembrie care-mi aduce aminte de hărmălaia inutilă, dar exploatată de securiști și masoni, din 1989. M-am reconvins că schimbările sunt 85 % pentru ei și restul pentru noi. De atunci ne-am învățat cu umilința și firimiturile aruncate de la masa bogaților. Manipularea este lege în această
NU SUNTEŢI DUMNEZEU, MĂ! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371659_a_372988]
-
îmi zisese sărbătoritul, puțin mai târziu când ieșisem în curte să fac cunoștință cu neamurile lui Ovidiu. La prânz ne-am adunat la masă, în total douăsprezece persoane, zece adulți și doi copii, adică destulă lume pentru a se numi hărmălaie: unul cerea sarea, altul schimba scaunul, copiii se frichineau, ce mai, era exact stilul de ospăț care nu-mi plăcea, dar la care puteai să faci ce doreai, chiar să te furișezi să pleci, pentru că nimeni nu ar fi observat
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
de "harnici" duce lipsă țara asta levantin-leneșă. Și mai e ceva, încerc să dau consistență propriului demers persuasiv: după un deceniu de la înlăturarea (de iure) a dictaturii, începe să se cuibărească în noi un soi de amnezie periculoasă. Amețiți de "hărmălaia publică" vorba lui Pavese uităm rădăcina răului. Uităm că dacă România se află acum în situația în care se află, asta se datorește nu puzderiei de "soluții" decorative propuse de administrația criptocomunistă, ci înseși existenței în vîrful acesteia a personajului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Borak cel Bătrân (autorul său preferat) și, dovadă că s-a pregătit minuțios, a ținut și o extrem de savantă prelegere despre teoria numerelor. Onorabilul judecător Augustus Pavlovici-Bubulak n-a putut fi foarte atent din pricina arsurilor stomacale și fiindcă din stradă hărmălaia protestatarilor se făcea tot mai auzită. Așa că, pentru a salva situația, a acceptat drept argument decisiv că "patruzeci nu este nici treizeci și nouă și nici patruzeci și unu!", dovadă că această cifră a "Broscoilor asasini" descoperiți nu este întâmplătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
de obiecte metalice, cornuri, tobe, clopote, diverse vase și instrumente tradiționale. Participanții se strâng Într-un loc public și de acolo se Îndreaptă zgomotos către locuința persoanei care a ofensat comunitatea. Aici, o batjocoresc prin texte inventate pe loc, continuă hărmălaia și produc diferite dramatizări specifice sărbătorilor, cum ar fi mascarea, excesele de băutură și acțiunile licențioase (P. Tokofsky, 1997, vol. I, p. 120). Charivari era un ritual de judecată populară, folosit În cazuri ce implicau o violare a standardelor comunității
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
gălăgioase ale bărbaților se transformară pentru scurtă vreme într-un adevărat ocean pe vreme de furtună. Era ca și cum pereții psiacului ar fi dispărut și unul din uraganele fioroase care bântuiau în mod obișnuit oceanul Kyrallului s-ar fi năpustit înăuntru. Hărmălaia se stinse însă la fel de repede pe cât se stârnise. Durdrin ridicase brațul drept. Conform Regulamentului, nimeni nu avea voie să vorbească în fața comandantului atunci când el schița gestul acela. - Nu putem să atacăm planeta Z, fiindcă din toate datele pe care am
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ar fi nedrept. În realitate, pe plan mondial, teoria curriculumului se prezintă ca o cacophony of voices, după cum se exprimă W.F. Pinar (2001)4. Este o realitate asupra căreia vom stărui în lucrarea de față. Nu este vorba de hărmălaia obișnuită a teoriilor și ideilor care se confruntă alimentând creșterea cunoașterii. Teoria științifică a curriculumului se află într-un adevărat război. Se confruntă cu înverșunare nu doar câțiva beligeranți cu concepții distincte, ci o pletoră de teoreticieni care nu se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
au intensificat în deceniile următoare - „cacofonie”. Aveau în vedere diversitatea și divergența opiniilor, accentele critice deseori enunțate pe tonalități acute, ruperile de „ritm” și perspectivele noi și surprinzătoare. Toate dădeau, la începutul secolului XXI, impresia că s-a creat o hărmălaie epistemică exotică, inextricabilă și fără orizont. Gândirea postmodernistă a pătruns într-adevăr zgomotos și brutal în lumea cercetărilor educaționale, zguduind-o din temelii, părând chiar că intenționează să o spulbere în cele patru zări. Se părea că „școala în întregime
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
greu de anticipat unde și când își va fixa noul mod de a gândi temeiuri pentru o organizare vrednică, aptă să-i liniștească stenochoria sălbatică de astăzi într-un cânt de mare frumusețe. Deocamdată, se zidește Turnul Babel într-o hărmălaie greu de înțeles și de suportat. Dar ea țintește cerul și întâlnirea cu zeii care diriguiesc soarta oamenilor. Dacă această întâlnire va avea loc, atunci vom asculta „simfonia destinului” interpretată de știința curriculumului ca meșteșugită artă (techné) a predestinării. Cel
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
adevăr al ei... Floarea se neagă pe sine prin fruct 215. Putem transcrie: teza afirmată de gândirea modernă este negată de antiteza gândirii postmoderniste și se va naște sinteza ultramodernă. Aceasta din urmă încă nu a apărut pe lume. Dar hărmălaia confruntării dintre modernism și postmodernism a început să se stingă și ascultăm astăzi numai ecourile ei. Liniștea care a început să se așeze pare a fi cea a travaliului de dinaintea unei creații ce nu mai poate să aștepte. Vom încerca
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
amuzante: în clipa când Coco, pe covor, era să fie prins de cei doi, zboară, de unde strigă „Bau!” Zarva se reia și crește în intensitate; intră Gigel care nu este observat; după câteva clipe intervine) Gigel: Stop!Stop! Ce-i hărmălaia asta, că speriem vecinii... Coco (cu scrisoarea în cioc, i-o dă lui Gigel): Mama, tata... Miki: Uite, coloratu', știe de la cine-i scrisoarea... Gigel (ia scrisoarea, o desface): Da, scrisoarea este de la mama și tata. De unde o ai
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Auzi, Piki ce spune moțatu'? Pe el!... (încep să-l fugărească prin casă; coco zboară sus, jos, jucându-se cu cei doi. Dar în clipa când îl „blocaseră” jos, într-un colț, a intrat Gigel) Gigel: Stop!Stop! Ce-i hărmălaia asta? Deranjăm vecinii. Și știți că nu-i voie, prin regulament. Ne reclamă, și voi trebuie să plecați din casa noastră. Asta vreți? (Coco se așează pe umărul lui Gigel) Ce s-a întâmplat Coco? Coco: Bandiți!Teroriști! Gigel: Oho
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
pădurarului. Coană Vulpe, dacă ai ști cât de aproape am fost de...de o friptură de pui... Vulpea: Ai fost fără mine în vizită la cotețul de găini?! Lupul: Ce coteț, am cântat cu Moțatul și familia lui de pui. Hărmălaie mare în curtea pădurarului când au intrat Ana și sora ei, Raluca, pentru care pregătiseră rock-ul, care se cântă nu se mănâncă!? Am renunțat, mai ales că Raluca m-a recunoscut de când m-a crescut cu biberonul când eram
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
în jurul vetrei. Burtoși și goi ca niște napi lucioși, câțiva puradei cu părul încâlcit îl sorbeau din ochi. Se amestecau ca furnicile așa încât, deși avu curiozitatea, procurorul nici nu putu să-i numere. Asfixiat, Zalomir se năpusti afară într-o hărmălaie ca de iad. „Duhoarea asta de dihor e o armă eficace”, gândi el. între risipituri de pereți, o gaură scobită în paie slujea de adăpost unei arătări cu lațe albe pe sub broboadă, cu un dinte îngălbenit și nasul căzut
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
mai rea decât se așteptase mătușa Zo. Urâse anii petrecuți În Pelopones. Locuiseră Într-o casă mică de piatră, neîncălzită. Afară, femeile din sat Întindeau pături sub măslini și loveau ramurile până cădeau măslinele. ― Nu mai termină odată dracului cu hărmălaia! se plângea Zoë. În cinci ani, În sunetul neîncetat al copacilor bătuți de moarte, născuse patru copii. Îi trimisese scrisori mamei mele, În care Îi descria În detaliu toate suferințele ei nu tu mașină de spălat, nu tu automobil, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
greoi: — N-am putut s-o țin, nebuna naibii, se scuză către Ves tala Mamă. Își aranjează rochia murdărită de praf. — M-a trântit pe jos, că e puternică precum un bivol... Ridică glasul să se facă auzită cu toată hărmălaia din jur: — În fața templului! Se uitau oamenii la noi și-și dădeau coate. E mai mult decât Occia poate răbda. Chiar le face de râs! O smucește nervoasă pe fată. — Da’ nu ți-e rușine? — Au! Mă doare, țipă Asinia
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cu totul din spaima visului. Pleacă dintr-odată urechea, atent la o ușă închisă, lambrisată cu panouri de lemn. Dar bradul, chiar dacă este foarte solid când e dispus în poziție verticală, nu oprește bine zgomotele. Or din ăuntru răzbate o hărmălaie de glasuri și chiote. Își face repede socoteala și se încruntă. Prima oră a început deja. Copiii ar trebui să se pregătească de școală, să-și pună în ordine tăblițele și cărțile, nu să se zbenguie și să zbiere ca
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]