1,450 matches
-
el, rezulta că singura cale pe care puteam ajunge În liniile inamicului era o văgăună, pe fundul căreia, cândva, a curs un fir de apă. Inamicul nu-și arătase interesul pentru acea gârlă, care semăna cu un... Cum se cheamă hăurile acelea de prin America? ― Canioane, Petrache - a intervenit Nicu. ― Așa. Crăpătura ceea dintre cele două dealuri ar fi trebuit să ne ducă... În brațele rușilor? Dincoace de liniile lor? Dincolo? Cine știe unde? Ofițerul de la divizie nu ne-a putut preciza dacă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
În plină amiază. Așteptam părerea lui Toader. „Tare mă tem că v-a cam ajuns foamea și setea. Cred că Înainte de a pleca mai departe ar fi bine să luați ceva În gură. Altfel nu mai ajungem <acasăă cât Îi hăul și dudăul - a vorbit Toader printre icnete de durere. ― Iote că durerile nu i-o luat mințile - a observat cu mândrie mama Maranda. ― Abia atunci am scos hrana rece pe care o aveam la noi. „Cu ce te pot ajuta
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
nori groși de ceață " Încă o doză..." Dora înoată din nou prin oceanul unei nopți negre. De data asta mișcările sunt mai anevoioase, imensitatea pe care o parcurge este mai vâscoasă, mai greu de parcurs. Mâinile refuză să se miște. Hăul negru o înghite cu voluptate. Momentul care s-ar putea să fie pragul între ceea ce poartă numele de viață și moarte este ca și sosit. "Ascultă... Nu fi debilă ! Sunt eu, sora ta... Hai, pune-ți gândirea în mișcare, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
din craniu și începe să debordeze pe nara stângă. Cerșafurile imaculate s-au transformat în cocoloașe umede, lipicioase și fierbinți, care o agresează din toate părțile. Limba uscată și aspră atârnă printre buze ca dintr-o dată să dispară, înghițită de hăul gâtlejului însetat. Vidul din cap i-a invadat toată făptura. A intrat în comă ! Urgent la reanimare ! Limba ! Trage-i limba afară ! Temuta barieră spre S. I. P. O. s-a deschis din nou pentru Dora. Ea nu aude și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Nu este nimic de descoperit. Uimitoarea replică coherentă iese dintr-o gură lipsită total de dinți, ca o gaură neagră din care un adevăr incontestabil iese la suprafață. Adevărul necunoscutului care trăiește în altă lume ca a noastră. Dintr-un hău al clădirii sumbre, care adăpostește mizeriile celor uitați de noi, cei care ne credem normali, se aude un strigăt animalic care este deîndată acompaniat de alte țipete indefinibile. Justin tresare de parcă ar răspunde la un semnal cunoscut și îl privește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
își făceau semnul crucii și îngenuncheau în fața icoanelor din casa cea mare, implorând izbăvirea cerească. Deodată, în plină zi, soarele a dispărut de pe cer și s-a făcut un întuneric de nepătruns. Câteva limbi de foc au luminat înălțimile și hăurile, lăsându-l la vedere pe bădia Băbălean, dezbrăcat până la piele și cu brațele ridicate rugător către ceruri, undeva pe creasta de la Brodnicii de Sus. Vijelia vuia dinspre înalturi, ploaia lovea nemilos din mai multe părți deodată, furtuna bătea cu putere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
celălalt capăt îl aștepta același mesaj: managerul băncii din Little Cayman îi reconfirma nenorocirea. Era sobru, profesionist, ca un poștaș specializat în transportul epistolelor mortuare... Pe oameni, Z, nu depărtările, nu miile de kilometri îi despart, ci zidurile de sentimente. Hăurile spațiale dintre oameni pot fi arse repede; am auzit că ne vom putea și teleporta, în curând. Dar zidurile, zidurile de sentimente ofilite greu pot fi dărâmate. Și dacă dărâmi zidurile dintre doi oameni, ce se întâmplă? O să ai parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
dacă vei alege, nu vei reuși nimic, nicăieri, niciodată! - O, ba tu n-ai dreptate, Mihaela, n-ai deloc dreptate! - Sper. Ei bine, după această tiradă a Mihaelei, Osvald era de-a dreptul prostit și aproape aruncat cu totul în hăul dezolant al dezamăgirii. De fapt, în cadrul acestui dialog cinic și care înțeapă, numai ea crezuse în ceea ce spusese, el nu. Însă Mihaela nu făcuse altceva, decât să exprime gândirea de bază a întregii sale epoci prin vocea sa, atât. În
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
face bine nimănui, este limpede. Astfel că, de la o vreme încoace, ceva parcă se schimbase-n ea. Femeia începu a simți, în sinea ei, ceva nedeslușit, ca o strângere de inimă. Avea în permanență un gol în suflet, ca un hău adânc și neguros, care se cască neașteptat dinaintea ta și dorește să te înghită tot, pentru totdeauna. Totul pornise doar de la un gând în mintea ei, însoțit apoi de un altul și de altul, de ajunsese acum să nu mai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
l-a făcut singur cadou! Să te încrezi în astfel de aparențe sărmane este ca și cum ai fraterniza cu dușmanul: te înalți, la început, și tu un dram pe culmea semeață a izbânzii alături de el, ca apoi să cazi vertiginos în hăul fără fund al eșecului, fiind trădat și răpus în suflet. Iar și asta este tot o culme, dar a disperării! Iar aceasta este o consolare cu care puțini se împacă pe deplin, căci cei mai mulți sfârșesc nemângâiați și, de multe ori
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
revolta instinctiv la acest gând, lucru la care japonezii erau imuni? Nu am reușit decât să însăilez un șir palid de asociații: un oarecare sentiment de disconfort legat de ideea golului care mi s-ar căsca astfel sub mine, un hău al dejecțiilor care, oricât de sterilizat ar fi, ar putea impregna și colacul, astfel încât trebuie minimizate zonele de contact cu acesta, oroarea în fața unui act fiziologic a cărui necesitate, în planul divin al creației desăvârșite, încă îmi scapă. M-am
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
îți vine să plîngi, să rîzi, să urli și nu știi de ce, dacă toate astea ți se întîmplă inevitabil, din clipa în care ai răcnit prima oară, ca o fiară minusculă, atunci cum să nu cauți toată viața paradisul matricial, hăul suav al picioarelor desfăcute, țîțele ermetice, deambulînd libere și aleatoriu ca niște farfurii zburătoare care își amînă mereu decolarea, cum să nu umbli, cu buzele întredeschise și cu dinții încleștați sau, poate, cu gingiile știrbe, ca la începutul lumii, după
Cu Pavel Șușară despre femei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7025_a_8350]
-
Crailor" mateini. E de-ajuns să asculți cele patru CD-uri ce conțin textul pentru a-ți da seama cât de dinamice sunt vasele comunicante care-l leagă de lumea Penei Corcodușa, a "adevăraților Arnoteni" și-a păcatelor scufundate în hăuri de crepuscul balcanic. Partitura lui Pirgu, interpretată în mii de nuanțe de levanto-exhibiționism, arată în ce măsură personalitatea lui Andrei Pleșu e capabilă să naveteze grațios-amenințător între sferele de neatins ale angelismului și adâncimile insondabile ale demonismului. La împlinirea (de necrezut!) a
Vom mai avea un al doilea Pleșu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7378_a_8703]
-
cu condiția de a fi impopular ; pe scurt, se proclamă guvernamental. Și în acel punct îl așteaptă alți curtezani de popularitate. Ei exploatează aceeași iluzie, trec prin aceeași cale, obțin aceleași succese, și vor fi în curând înghițiți de același hău. Așa am ajuns în Februarie 1. În această epocă, iluzia care face obiectul acestui articol penetrase mai mult ca niciodată în ideile poporului, odată cu doctrinarii socialiști. Mai mult ca niciodată, poporul se aștepta că statul, sub formă republicană, ar deschide
Frédéric Bastiat - Statul by Bogdan C. Enache () [Corola-journal/Journalistic/7395_a_8720]
-
jocular: Cui i-e frică de Emil Cioran? Avem impresia că nimănui, precum unui idol în fine recunoscut. În orice caz, precizează criticul, "nu celui care se recunoaște în el sau celui ce recunoaște în el inconsistența devenită forță și hăul devenit lume. Tocmai de aceea exasperarea poartă în spate masca exasperării, iar conștiința ironică a mimării, masca acestei conștiințe". Aplicația cercetării în cauză scoate în relief tocmai acest cîmp antinomic al scrisului cioranian ce pînă la urmă se recompune, paradoxal
Fețele autenticității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7567_a_8892]
-
rezumată la o simplă negație, ori la deteriorarea mecanismelor vitale, această extincție, în orice ipostază ar fi descrisă, reprezintă o deschidere - energic, deși simplu, operată: "și eu am visat să fiu al tău mire/ nepărăsit pe munții din suflet/ deasupra hăului levitând/ pe aripi de porumbiță neînjunghiată/ și eu am crezut că noaptea nunții/ nu se va sfârși niciodată/ că-mi voi lepăda pielea de om/ pentru inima de raze" (Poezia II). Dumitru Chioaru pare a scrie fad și sfielnic, dar
Noblețea discursului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7346_a_8671]
-
de data asta, să poată să funcționeze perfect, în ritmul lui. Să poți să ai acces la contextul istoric, la tipul de anomalie propusă punctual de acest text, să simți dezastrul cu toți porii, să aluneci cu Zoia Denisovna în hăul existenței, să te agăți cu mîinile de buza prăpastiei, încercînd orice, și imposibilul, ca să nu te duci la fund. Ca să nu mori. Ca să te strecori prin hățișul junglei roșii, inventînd mereu strategii mai abile decît mințile diabolice ale organelor de
Zoia Denisovna Pelț by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7347_a_8672]
-
o umbră veșnică” (Autoanaliză). Sub semnul unui simbolism discret, poetul comunică pe de-o parte o spaimă de imensitate (o agorafobie morală), pe de alta discreția însăși a ființei care, departe de orice ambiție emfatică, încearcă a o alina: „Cît hău e-năuntru, cît spațiu afară.../ să drumuiesc în șoaptă, căci huma din mine/ dispare ca o frunză pictată pe apă”. Această înfiorare în fața vastității îl împinge pe autor spre detaliu, spre microuniversul lucrurilor: „De cîte ori nu m-au chemat
Sensibilitatea în stare pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4935_a_6260]
-
domeniul lui, sarcinile de serviciu. Deși nu dispunea de instrumentele de cercetare ale sociologului, Claude Lanzmann alesese o metodă de investigare bazată pe o concepție similară: n-a întrebat de ce, n-a cercetat resorturi psihologice, n-a încercat să exploreze hăuri monstruoase. A vrut să știe cum, în ce fel, cu ce mijloace, să reconstituie gesturi, cuvinte, momente. Să audă și să facă auzită relatarea faptelor. Personajele filmului lui vorbesc și se comportă firesc în fața celor care le pune întrebări, așa cum
Anti-filmul despre indicibil by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5925_a_7250]
-
pe cealaltă, acolo departe, lupii, spre inima codrilor tainici, năpădiți de omăt. Pînă au biruit muntele, se înserase de-a binelea. Trei dintre ei rămaseră în urmă înainte de a ajunge sus. Doar bătrânul Maftei și Cocoș ciobanul ieșiseră pe buza hăului în formă de ceaun care se căscase pe culmea ca un crater al muntelui Humpleu 9999. În mijlocul prăpastiei, astfel încât stâncile din jur să-i ascundă lumina, ardea un foc. Alături de el, lângă o colibă încropită în mare grabă, ședea un
Bánffy Miklós - Lupi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/6053_a_7378]
-
să zic. Chiar îl cauționam ? Și da și nu. Regimul putea să spună: uite că există și la noi, să zicem, constructivism. Pe de altă parte, cât de mult i-ar fi plăcut să rămână la realismul socialist! Și ce hău între unul și celălalt! Roland Barthes definea haiku-ul ca o „fisură neînsemnată pe o mare suprafață vidă", iar despre romanul lui Proust scria că această „mare dramă a Voinței de a scrie" nu putea fi concepută decât într-o
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/6262_a_7587]
-
creație? Nu suntem părtași la ironia și autoironia ei de mare finețe, care îi străbate de la un capăt la altul lirica? Din tragicul eveniment terorist de la 11 septembrie 2001 de la New York, Szymborska surprinde imaginea celor care s-au aruncat în hău pe fereastra celor doi zgârie nori. Îi urmărește cu mare atenție cum zboară prin aer încă vii. Simți că sufletul i-a înghețat, atunci când urmărește cheile care le cad din buzunare, la fel și monedele mărunte. Simți cum în adâncul
Ne-a părăsit Wisława Szymborska by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/4903_a_6228]
-
că în cuplul pe care-l visa ideal pot exista și incompatibilități, iar această ultimă descoperire i-a produs un adevărat șoc și atunci s-a trezit brusc în ea dorința de a picta. Ca o salvare de la căderea în hăul existențial. Așa cum alții se apucă de scris poezii, jurnale, ori de grădinărit. Toate informațiile de care ne-am folosit aici, circulă, în mare parte, pe net, așa că luăm o oarecare distanță față de ele și nici nu le girăm ca fiind
Un caz de pictură virală by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5137_a_6462]
-
crescut în austeritate.” Evocarea funcționează, astfel, și ca explicație a evoluției intelectuale și caracteriale, dar și a opțiunilor de stânga ale scriitorului. Aceste banale secvențe domestice sunt mai pline de sugestii decât un întreg tratat despre schimbarea vremurilor și despre hăul ce separă mentalitatea europeanului peste care a trecut istoria de generația care a cunoscut doar binefacerile prosperității ascendente a ultimelor patru decenii. În acceași categorie se înscriu capitolele despre „Hrană”, „Mașini”, despre cartierul din sud-vestul Londrei, Putney, unde familia Judt
Memorii de dincolo de mormânt (VI) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5226_a_6551]
-
încărcate cu praf de argilă, scrie regasestearmonia.ro. Ciudat este faptul că apa lacului împrumută culoarea cerului. Este gri în zilele mohorâte și albastră în cele senine, că sufletul omului. 2. Micul Canion al României: printre turnuri și piramide, în hăurile de la Râpă Roșie Fratele mai mic al Marelui Canion Colorado se află la aproximativ 3 kilometri de orașul românesc Sebeș, din județul Albă. Se numește Râpă Roșie și se întinde pe o suprafață de circa 25 de hectare. Chiar dacă dimensiunile
Descoperă zece fenomene bizare din România by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63627_a_64952]