2,011 matches
-
domniilor voastre... Odată cu ultimul cuvânt, a zăngănit zăvor greu În chingile lui de fier și, cu scârțâit bătrân, poarta a Început să se miște... Din deschizătura ei a apărut Întâi un baston. Apoi, cu pas greu, s-a desprins făptură de haiduc: plete colilii și mustață bogată, pălărie cu bor larg și cămașă albă. Pantalonul, bine strunit În chimir lat, sfârșea În cizme cu carâmb Înalt, frumos vălurit... Când a ajuns mai aproape de musafiri, omul a ridicat privirea, și-a scos pălăria
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
facă portarul! Am să-mi compun o figură marțială, de să-l treacă fiorii! ― Și nu te poți plânge că nu ai „recuzită”. Mustăți, slavă Domnului. Sprâncene, cât cuprinde. Privire de vultur, să nu fie de deochi... Iar pălăria de haiduc completează imaginea de vechi cercetaș! ― Să știi că m-ai făcut să mă simt mândru, scumpul meu coleg de școală primară... Ehei! Unde sunt anii aceia, Nicule?! ― Îi vom reînvia măcar pe o parte din ei. Poate nu pe cei
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
scârțâit bătrân, poarta a Început să se deschidă... Tata Toader nici nu clipea. Cu respirația oprită, și-a fixat privirea pe deschizătura porții... Din umbra ei a apărut Întâi un baston. Apoi, cu pas greu, s-a desprins făptură de haiduc: plete sure și mustață bogată. Pălărie cu bor larg și cămașă albă... Pantalon bine strunit În chimirul lat sfârșea În cizme cu carâmb moale, frumos vălurit... Când a ajuns mai aproape, a ridicat privirea, și-a scos pălăria și a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
teoriei probabilităților matematice, cam care erau șansele ca cele două Juliete să afle vreodată că își împărțeau inima aceluiași Romeo. Dimpotrivă, Mircea Cartojan, care se fălea că ar fi fost, nici mai mult nici mai puțin, decât descendentul unor vestiți haiduci din Codrii Vlăsiei, era mai puțin exuberant și nu prea vorbăreț. Deși era aranjat convenabil în casa unor rude materne, unde nu ducea lipsă de cele necesare, se întâmpla să apară dimineața la cursuri nemulțumit și încruntat și să asiste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
apar și ei în memoria urmașilor, ca indivizi înzestrați cu calități exagerate în rău: de aici izvorăsc apoi descrierile vioaie cu privire la omorurile, crimele și jafurile săvârșite mai ales în timpul nopților. Tot ce poate imaginația să creeze se vede în biografiile haiducilor, tâlharilor și a celor care cutreier munții, văile și pădurile spre a-și găsi prada.. Orientalul și sălbaticul fiind mai prinși în descrieri de acest fel, își formează cele mai de căpetenie subiecte din faptele celor morți. Iată pentru ce
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
maternitatea haiducească. Aceasta este o stare de receptare a maternității ca fapt de viață unic, înălțător, asumat cu demnitate în toate coordonatele sale, ca un fapt de excepție, care poate da sens vieții. Desigur, are și o dimensiune tragică. Asemenea haiducilor care nu și-au găsit locul în comunitate și au preferat să ia drumul codrului, un astfel de fapt de viață mai poate însemna și că există o dezicere față de ceilalți, mai ales față de cei care, în conformitate cu așteptările comune, ar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
cu regizorii cu care colaborăm, fotografii tocmai potrivite pentru a lua autografe, informații despre autorii jucați, repertoriul curent etc. De pildă, în cadrul Zilelor Teatrului “Nottara”, care se desfășoară în perioada 9 - 16 decembrie, vom avea trei sărbătoriți: Victoria Cociaș, Ion Haiduc și George Alexandru. Fiecare dintre ei are câte un interviu în paginile revistei noastre și multe fotografii reușite. Credem că e un moment bun în care să puteți lua autografe", conchide documentul citat.
Teatrul Nottara intră în... Europa: publicul își va cumpăra bilete și on line () [Corola-journal/Journalistic/80567_a_81892]
-
de reguli și de criterii. Becali este exemplul cel mai vizibil al unei guvernabilități limitate, căci statul cu administrația și cu justiția sa se ciocnesc în cazul său de opoziția implicită a cetățenilor. Așa cum s-a mai remarcat, Becali este „haiducul” din vechiul imaginar eroic, este cea mai recentă expresie a unei alte justiții decât cea oficială". Potrivit DW, deși comunismul - care "a dus duplicitatea la cea mai amplă expresie, îngăduind ocolirea legii în deplină legitimitate" - s-a prăbușit, "disprețul față de
DW: Cazul Becali, expresia unei alte justiţii decât cea oficială by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78620_a_79945]
-
John era iubit pentru ceea ce fiecare american ruinat în perioada Depresiei ar fi dorit să facă, să ia de gât Statul și să-i ceară socoteală. John fura cumva în numele lor, dar nu pentru a da la săraci, precum faimoșii haiduci inventați de propagandă, ci pentru a demonstra că se poate. E ușor de realizat cât de mult supără autoritățile un astfel de gest care le desconsideră profund, mai mult decât orice prejudiciu real. Pe urmele lui John se află un
For he’s a Johnny Good Fellow... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7024_a_8349]
-
banner pe care este inscripționat un mesaj de mulțumire pentru jucătoarea de tenis Simona Halep a fost amplasat miercuri de Primăria Bușteni la peste 2.000 de metri altitudine în Masivul Bucegi, sub Crucea Caraiman. Șeful Serviciului Salvamont Bușteni, Gheorghe Haiduc, a declarat pentru AGERPRES că bannerul, care are 15 metri lungime și șase metri înălțime, a fost făcut de Primăria Bușteni în semn de mulțumire pentru Simona Halep, care este și cetățean de onoare al orașului prahovean. Bannerul conține mesajul
Mesaj IMPRESIONANT pentru Simona Halep, la Crucea Caraiman by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/73972_a_75297]
-
HALEP a fost amplasat la peste 2.000 de metri altitudine în Masivul Bucegi. Bannerul a fost amplasat, miercuri, de Primăria Bușteni la peste 2.000 de metri altitudine în Masivul Bucegi, sub Crucea Caraiman. Șeful Serviciului Salvamont Bușteni, Gheorghe Haiduc, a declarat pentru Agerpres că bannerul, care are 15 metri lungime și șase metri înălțime, a fost făcut de Primăria Bușteni în semn de mulțumire pentru SIMONA HALEP, care este și cetățean de onoare al orașului prahovean. Bannerul conține mesajul
SIMONA HALEP, banner cu mesaj de mulțumire în Bucegi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/73975_a_75300]
-
așchii mirabile care au răscumpărat la scară istorică pasivitatea trunchiului românesc: astăzi, prin convenție ideologică, le spunem „partizani", pe cînd partizanii, lipsiți fiind de convenții și atinși de romantismul cauzei lor, își spuneau lor înșile „haiduci" (Arnăuțoii își botezaseră grupul „Haiducii Muscelului"). In schimb, comuniștii îi consacraseră sub numele de „bandă de teroriști", „dușmani ai poporului" sau „fugari". Oricum s-ar fi numit, ei sunt un caz inclasabil de tragism stupefiant, un exemplu de bravură petrecută pe un fundal de letargie
Lupii de la Nucșoara by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6752_a_8077]
-
de departe cum stăm de lumea lor, cu creioanele noastre. Iată un dialog: Cine-i ăla, papa? Un viteaz, Olguța. A furat focul dela zei, și zeii l-au pedepsit mai rău decât pe hoți. Și el s-a făcut haiduc? Nu. A murit. Și cine l-a răzbunat? Literatura, zâmbi doamna Deleanu." Literatura nu răzbună Medelenii, domeniul care, purtîndu-și proprietarii în nume, se duce deodată cu ei, și cu lumea care i-a cunoscut. Capricioasă, copilăria s-ar putea, ca
Copilării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7442_a_8767]
-
reformator al învățământului românesc, va fi omagiat, vineri, 17 mai, de Academia Română printr-o sesiune de comunicări științifice, ce se va desfășura în Aula Academiei, începând cu ora 10:00. Sub moderarea Acad. Alexandru Surdu vor avea intervenții Acad. Ionel Haiduc - Președintele Academiei Române, Acad. Mircea Malița, Prof. univ. dr. Ion Negreț, Prof. univ. dr. Emil Păun, Prof. univ. dr. Viorel Nicolescu și Prof. univ. dr. Ion-Ovidiu Pânișoară. Ca profesor, Spiru C. Haret, a predat la Universitatea din București, la Facultatea de
Spiru Haret – triumful pedagogiei românești by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79409_a_80734]
-
este una dintre primele comedii ale lui Shakespeare cu regia semnată de Diana Lupescu. Piesa va avea premiera în data de 23 mai, la ora 19, iar din distribuție fac parte actori precum Gabriel Răuță, Dani Popescu, Cristian Nicolaie, Ion Haiduc, Cristian Șofron, Ștefan Velniciuc, Vlad Gălățeanu, Mihai Marinescu, Mircea Teodorescu, Roxana Colceag. Diana Lupescu a spus despre spectacol că : "este o piesă despre iubire, despre trădare, despre prietenie, despre intrigi și despre ura fără motiv, totul într-o notă tonică
Teatrul Nottara prezintă în premieră "Mult zgomot pentru nimic" by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/79462_a_80787]
-
Noi seara nu mâncăm”. Pentru echipa adversă, Marin Moraru vine cu recomandări... de sezon - „Aspirina și piramidonul”. Seara va fi completată cu un moment excepțional de gimnastică aerobică realizat de Marcela Fumea și elevii săi, un scheci interpretat de Ion Haiduc, precum și o parodie marca Radu Micu - „Sunt doar un picolo”. În plus, Mircea Radu propune o competiție inedită: cea mai... proastă piesă a anilor ‘70 și ’80.
Care au fost mai buni: anii 70 sau anii 80? Sabina şi Maria fac spectacol la ÎnTrecerea anilor () [Corola-journal/Journalistic/68408_a_69733]
-
precizat că toate instalațiile pe cablu care deservesc sectorul schiabil, respectiv telegondola, teleschiul și babyschiul, au fost verificate și pornite. La Sinaia, pârtiile nu sunt deocamdată practicabile, din cauza viscolului care a spulberat zăpada, informează Agerpres. Potrivit șefului Salvamont Sinaia, Gheorghe Haiduc, stratul de zăpadă măsoară doar 15-20 centimetri. De asemenea, a fost pornit vechiul telescaun din Valea Dorului.
Unde putem schia în weekend () [Corola-journal/Journalistic/70914_a_72239]
-
afecțiuni cardiace. Jean Constantin a debutat pe scenă la secția de estradă din cadrul Teatrului de Stat Fantasio din Constanța, în 1957. Din anii '60 și a jucat și în circa 80 de filme, cum ar fi "Baronul Ecluzei" (1960), "Răzbunarea haiducilor" (1968), "Zile de vară" (1968), "Prea mic pentru un război atât de mare" (1969), devenind celebru în anii '70, cu seria de filme de comedie "B(rigada) D(iverse)", dar și cu "Nea Marin miliardar" (1979). Totodată, Jean Constantin este
Vezi ce mari oameni a pierdut România în anul 2010 () [Corola-journal/Journalistic/70872_a_72197]
-
parcă l-ai cunoaște. Reveriile apei, cu dese trimiteri la Bachelard, nu ocolesc acest univers de țărm, cu neamuri care vin și pleacă, în tempo-ul legănat al vapoarelor. O lume cu căpitani și cu mistere, cu țări pierdute și haiduci. Tîlhari de apă și de uscat, care fac oportună o discuție despre violență, în capitolul Rodicăi Zafiu, L'immaginario della violenza. Lumea orientală, exotică, a lui Istrati e zguduită de convulsii, de dramele unor oameni care-și fac singuri dreptate
Călătorii scrisului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7128_a_8453]
-
El llano en llamas (1953), în care Juan Rulfo a descris deziluziile provocate de revoluția mexicană din 1910 și consecințele fatale ale acesteia. Revoluția a atras după sine depopularea zonelor rurale, distrugerea tradițiilor, pierderea simțului onoarei - mulți țărani au devenit haiduci - și a condus la un nou val de violență care se continuă și în zilele noastre. Din acest punct de vedere, nuvelele care formează cadrul volumului sunt foarte semnificative. Astfel, "O rană schematică" ne avertizează asupra materialismului și ne invită
Ana Blandiana și nostalgia originii by Francisca Noguerol () [Corola-journal/Journalistic/7479_a_8804]
-
punct de vedere uman, s-a lipit de mulți jurnaliști, pentru felul său pozitiv de a relaționa. A plecat din Armată pentru că avea nevoie de un salariu mai bun. A stat ani de zile într-o cameră simplă în Hotelul Haiducului și mergea în fiecare sâmbătă la părinți, la Cernavoda. Azi e chestor de poliție - echivalentul gradului de general din sistemul militar - și merită din plin acest grad". Jurnalistul Radu Tudor a conchis: "Este primul general turc al Armatei Române, avansat
Radu Tudor: "Felicitări generalului Nezir". Cine e și de ce este felicitat by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/59321_a_60646]
-
gospodine (la proces, unele dintre victime au ținut să depună mărturie în apărarea lui) și de un public pervertit, privat de discernământ? în primul rând, televiziunea. Am regăsit în această carte -ca fundal al palpitantelor aventuri ale „noului Sândor Rosza" (haiduc de baladă) - toate strâmbătățile de aici de la noi. Te face să te simți nu mai bine (uite că nu suntem mai prejos decât alții, și la ei e la fel), ci mai rău (așa dar nu încape scăpare, pretutindeni, comunismul
Cum se ajunge erou de legendă by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6174_a_7499]
-
Regizorul Dinu Cocea a murit, joi, 26 aprilie, într-un spital din Paris, din cauza unei insuficiențe cardiace, a declarat pentru Mediafax Oana Cocea, fiica artistului. Ajuns la venerabila vârstă de 84 de ani, regizorul a devenit celebru pentru filme precum "Haiducii lui Șaptecai", "Zestrea Domniței Ralu" și "Săptămâna Nebunilor". Familia nu a dorit să facă publică informația privind decesul regizorului pentru a o menaja pe soția acestuia, Pușa Cocea. Deși se stabilise în România în ultimii ani, Dinu Cocea își petrecea
Regizorul Dinu Cocea a murit la vârsta de 84 de ani by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/53287_a_54612]
-
familiei de la cimitirul Sfânta Vineri din București, a precizat Oana Cocea. Conform unei biografii publicate de Mediafax, Dinu Cocea s-a născut pe 22 septembrie 1929, în comuna Periș, din județul Ilfov. Dinu Cocea a semnat regia filmelor "Iancu Jianu Haiducul" (1980), "Iancu Jianu zapciul" (1980), "Ecaterina Teodoroiu" (1979), "Stejar - Extrema urgență" (1974), "Parașutiștii" (1972), "Zestrea domniței Ralu" (1971), "Haiducii lui Șaptecai" (1970), "Săptămâna nebunilor" (1970), "Răpirea fecioarelor" (1967), "Răzbunarea haiducilor" (1967) și "Haiducii" (1965). De asemenea, el a semnat și
Regizorul Dinu Cocea a murit la vârsta de 84 de ani by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/53287_a_54612]
-
s-a născut pe 22 septembrie 1929, în comuna Periș, din județul Ilfov. Dinu Cocea a semnat regia filmelor "Iancu Jianu Haiducul" (1980), "Iancu Jianu zapciul" (1980), "Ecaterina Teodoroiu" (1979), "Stejar - Extrema urgență" (1974), "Parașutiștii" (1972), "Zestrea domniței Ralu" (1971), "Haiducii lui Șaptecai" (1970), "Săptămâna nebunilor" (1970), "Răpirea fecioarelor" (1967), "Răzbunarea haiducilor" (1967) și "Haiducii" (1965). De asemenea, el a semnat și scenografia pentru "Iancu Jianu Haiducul" (1980), "Iancu Jianu zapciul" (1980), "Săptămâna nebunilor" (1970), "Răpirea fecioarelor" (1967) și "Răzbunarea haiducilor
Regizorul Dinu Cocea a murit la vârsta de 84 de ani by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/53287_a_54612]