245 matches
-
să știe că opoziția la sistem n-a început cu "cei șase" nomenclaturiști (ei nici nu vizau în fond sistemul, ci numai deformarea lui de ultimă oră), nici cu autorii de scrisori deschise radiodifuzate în aceeași perioadă, nici măcar cu breșa haiducească produsă de unii scriitori, ci mult înainte, odată cu instalarea sistemului, ca o reacție legitimă și ca un însoțitor permanent al acestuia. Opozanți cu trecut politic sau oameni simpli pe care împrejurările i-au silit să protesteze, diplomați, militari, clerici, profesori
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Kievului la începutul secolului al XV-lea, cu monahul Gavriil de la Neamț, măiestru copist de manuscrise, își păstrează într-o anume măsură valoarea documentară referitoare la circulația și copierea scrierilor bizantino-slave în Țările Române. Pe lângă articolele din tinerețe despre folclorul haiducesc basarabean (Razboiniki Bessarabii v rasskazah o nih), apărute în „Etnograficeskoe obrozenie” (1896) și alături de comentariile pe marginea unor creații și credințe populare românești, prilejuite de culegerile lui S.Fl. Marian și G. Dem. Teodorescu, I. a oferit cititorilor ruși o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]
-
se retipărește poezie de Mihai Gregoriady de Bonacchi, Mihail Munteanu, Cincinat Pavelelscu (epigrame), Gallia Tudor, precum și proză de Ludovic Dauș, Ioan Nicolau, Tudor Arghezi, Fata de demult (2/1932). Sunt reproduse câteva studii și articole mai vechi: A.D. Xenopol (Literatura haiducească, un studiu critic acid la adresa contrafacerrilor literare, declarate „de inspirație folclorică”, ale unor autori obscuri); I. Pop-Florantin (Sufletul artelor, scurt studiu de estetică a artei). Gh. Oroveanu dă în Călătorind prin Ardeal un reportaj pe teme de etnografie și folclor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289213_a_290542]
-
ale răpitorilor); 3. motivul incompatibilității anoroase între două personaje; - piedicile rezidă în diferența socială, de vârstă, de loc, de credință etc.; 4. soacra rea. Clasificări, cicluri: 1. ciclul domnesc; 2. ciclul codrenilor; 3. ciclul dobrogean; 4. ciclul transdunărean; 5. ciclul haiducesc.etc. Personajul; personajele: - întruchipează un anumit ideal uman; deci, el este semnificativ și exemplar, exponențial; - se raportează totdeauna la o situație de exemplaritate; - constituie un element de transfigurare a realității (din cum este, în cum ar putea să fie); - au
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
fierb până ce mierea devine brună. Se pun picături În ochi de mai multe ori pe zi, ultima seara, la culcare. Se suflă În ochi, praf de zahăr candel. Spălări cu fiertură de scânteiuță, flori de trandafir, de frunze de spin haiducesc sau cu rouă de pe flori ori de pe pelin. CONJUNCTIVITE Cepe tăiate mărunt, amestecate cu miere de albine și fierte cu lapte de vacă proaspăt. Se spală ochii și se pun comprese. Ceai de valeriană sau de flori și frunze de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ceaușistă, dar care vizează, în subtext, aspectele blamabile ale oricărui regim totalitar. Ultima scriere publicată de P. înainte de plecarea din țară, Copiii Domnului, un microroman ori, mai degrabă, o nuvelă amplă, o poveste populată cu eroii unei „mitologii” monahale și haiducești autohtone, poartă subtitlul O legendă munteană și reprezintă un omagiu adus lui Gala Galaction. În fine, ce a publicat P. în limba engleză poate interesa cititorul român tocmai pentru că întregește portretul unui autor al cărui traseu românesc s-a întrerupt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
a folclorului românesc G. nu a mai publicat decât o culegere precară (și ca dimensiuni, și ca interes), Din literatura populară de astăzi a Basarabiei, realizată „în vara anului 1918”, în județele Chișinău, Tighina și Akerman. Volumul cuprinde cântece lirice, haiducești, colinde, orații de nuntă, bocete, pilde. Pasiunea începuturilor se mai întrevede în anii maturității în decantarea sensurilor și a etimologiei unor expresii populare sau în formularea punctuală a unor ipoteze asupra originii și vechimii diverselor balade istorice. Independent însă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
Teatru, pref. T. Maiorescu, București, 1889; Năpasta, București, 1890; Note și schițe, București, 1892; Păcat.... O făclie de Paște. Om cu noroc, București, 1892; Teatru, I-II, Iași, 1894; Schițe ușoare, București, 1896; Culisele chestiunii naționale, București, 1896; Sfânt-Ion. Baladă haiducească, București, 1897; Notițe și fragmente literare, București, 1897; Schițe. Traduceri și originale, Iași, 1897; Momente, București, 1901; Două bilete pierdute, București, 1901; Mitică, București, 1902; 1907 - Din primăvară până-n toamnă, București, 1907; Opere complete, I-III, București, 1908; Schițe nouă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
femeii răsfrânt în ele: Oglinda când ți-a arăta Întreagă frumusețea ta, Atunci și tu ca mine Te-ai închina la tine. Nicolae, alt fiu al lui Ienache, aduce, mereu pe un fond popular, un stil mai viril, cu elanuri haiducești și repezi imagini (perspectiva defileurilor, pușca astupată de greieri): Roibule, mi te gătește, Daleo, daleo, dragă durdă, Șalele-ți înțepenește, Fă-te-ncoace, nu fi surdă, Să mă duci peste pripoare, Vin să te-ngrijesc mai bine Văi și coaste
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
îngrămădirea aproape monstruoasă de imagini-cifru pe un text sărac în idei au motivat clasarea poetului printre dadaiști și "integraliști" (1903- 1946). RADU GYR Tot vitaliste sunt și poeziile lui Radu Gyr, însă pletorice, vociferante. Toamnă oltenească e o replică mai haiducească la Aci sosi pe vremuri a lui Ion Pillat: O, de-ați fi în Dolj cu mine și-ați uita cu toți de tîrg!... ...E-nceputul lui octombrie, când dă aurul în pârg, când în cel dintâi ciorchine trup și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Mai frumos decât scriitorii» - a conchis el - jovial. (Ă). Pare poate ciudată satisfacția cu care Cezar Drăgoi a primit critica muncitorilor când i-au spus așa, pe față, că o anume poezia a sa era de fapt proză și că Haiduceasca aceluiași, era mult mai pe placul lor? Scriitorul descoperise o cale. Și toți scriitorii care intră În fabrică descoperă că nu există decât o singură cale de a merge drept la inima muncitorului: să scrii sincer, fără ocoluri pretențioase, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vol. 44 (1906), Document 41 178 Ibidem, vol. 43, Document 55. O scrisoare, datat? din 3 august 1906, �i comunica lui Iorga multiplele abuzuri ale lui Mochi Fischer. �n acela? i an, Iorga a scris o carte simbolic? despre ap? r? torul (spiritul haiducesc) ?? rănilor s? răci: Un ap? r? tor al s? racilor � Domnul Tudor din Vladimir, Bucure? ți, 1906 179 O via?? de om a? a cum a fost, vol. ÎI, pp. 156-157 180 �New York Herald�, 24 martie 1907 181 O via?? de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pusă într-o groapă în care, dintr-un foc uriaș, n-a mai rămas decât jarul. Se acoperă totul cu jar și apoi cu pământ ca să țină văpaia. Cam același lucru este descris de către Păstorel Teodoreanu sub numele de „miel haiducesc“. Rețeta este prefațată de un scurt comentariu laudativ la adresa bucătăriei românești, în vizibilă discordanță cu opiniile emise de către autor în materialele publicate pe parcursul anilor ’3011, dar nu trebuie uitat faptul că articolul respectiv a apărut în 1957, la doar un
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
să vă puneți la masă.» [...] «Și de ce a pocnit mielul, frățioare?» « Fiindcă s-a fript de ajuns.» «[...] Dar ia spune-mi cum se numește felul acesta de friptură?» «Miel înăbușit, boieri domnia voastră, miel fript hoțește...»“ Oaia la groapă sau mielul haiducesc sunt feluri de mâncare născute în condițiile precare oferite de codru, fratele românului, dar mai ales al haiducului; și nu numai al haiducului român... În cartea sa de bucate, Mihail Sevastos susține fără nici o ezitare originea grecească a acestui preparat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
-i port, ca pe-o icoană, numai în suflet și-n gând... Cu capul proptit pe umărul meu,/ a plâns împreună cu mine, aseară, Dumnezeu” (Lacrimi). Versurile sunt alteori îndatorate poeziei populare, asimilând rostirea, timbrul proprii doinei, bocetului, colindei sau cântecului haiducesc. Dezrădăcinarea atrage după sine pierderea sentimentului identității: „Nu știu. Mă caut. Dar nu mai sunt eu!”, declară, arghezian, poetul. Și poeziile erotice sunt influențate de Arghezi: „Ți-am căutat părul, fruntea și genele,/ Ochii tăi albaștri și sprâncenele,/ Grumazul, umerii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
legendei; Firul Ariadnei; Taina păsării eterne; Mioritica și Legenda întemeierii. Este o carte care încântă pe specialist prin adâncimea problemelor aduse în discuție pe baza unui material impresionant de bogat. În ea se propune o dezbatere unitară a unor capodopere haiducești ca: Toma Alimoș; Dobrișan; Antoniță al lui Vioară; Miorița; Meșterul Manole; Iorgovan; Tânăr moldovean, ciclul Novac și altele. Referindu- se la dificultatea realizării unei asemenea cercetări, Romulus Vulcănescu scria: „Studiile de folclor arhaic sau de paleofolclor sunt mai dificile decât
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
scris din neam/ odihnă să n-am,/ sângele să-mi fiarbă,/ ca o mare oarbă, / și în codru-adânc/ inima să-mi mânc// [...] Dârz, cu pieptul gol,/ pe unde trec să scol,/ să scol, să răscol,/ volburi de pârjol”, spune o Haiducească. Inedită e, în opera acestui cântăreț cu verbul incendiator și inconcesiv, și lirica religioasă din ciclul Psalmilor românești. Rugăciunile nu sunt ale unui eu, ci ale lui noi, ele capătă premise și finalități precis circumstanțiate. Dumnezeu este rugat să „nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Ramuri”, „Arhivele Olteniei”, „Analele Universității din Craiova”, „Gazeta Gorjului”, „Coloana” (Târgu Jiu), „Philologica” ș.a. Principala contribuție a lui P. în domeniul folcloristicii este culegerea Cântece bătrânești din Oltenia (1970), care conține aproape o sută de balade (fantastice, vitejești, istorice, păstorești, haiducești, familiale etc.) din partea mijlocie a județului Dolj, zonă mai puțin cercetată. Colecția este alcătuită mai mult pe principiul reprezentării decât pe acela al valorii pieselor incluse. Înregistrate cu mijloace moderne, textele dovedesc prezența încă vie a genului în Oltenia, culegerea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]
-
vol. 44 (1906), Document 41 178 Ibidem, vol. 43, Document 55. O scrisoare, datată din 3 august 1906, îi comunica lui Iorga multiplele abuzuri ale lui Mochi Fischer. În același an, Iorga a scris o carte simbolică despre apărătorul (spiritul haiducesc) țăranilor săraci: Un apărător al săracilor Domnul Tudor din Vladimir, București, 1906 179 O viață de om așa cum a fost, vol. II, pp. 156-157 180 "New York Herald", 24 martie 1907 181 O viață de om așa cum a fost, vol. II
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai toți greci, trebuia să-și scoată paguba de pe spinarea bieților țărani. Dinu Păturică se Întoarce din acest turneu cu 500 de pungi de bani. (vezi cap. „Una la mână”) Interesantă, În capitolul al XIII-lea, este scena unui prânz haiducesc În pădure. Postelnicul Andronache Tuzluc avea o mare trecere pe lână prințul Caragea. Nimeni din țară nu putea obține o funcție publică fără să treacă pe la postelnic și toate acestea Însemnau bani grei. Păturică, devenind primul om al postelnicului, mediază
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]