387 matches
-
Fie omul cât de mic după masă doarme-un pic”. Așa că fă bine și aruncă-te în hamacul dintre stejari și... somn ușor. Când îi face ochi, om mai sporovăi. I-am urmat sfatul și îndată ce m-am cuibărit în hamac am adormit ca un prunc. Când m-am trezit, am dat cu ochii de bătrân, care deschidea și închidea calea apei către răzoare. Atunci m-am întrebat: „Oare călugărul nu obosește niciodată?” Știu la ce te gândești, dragule. Mie însă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cu cisla... Am mâncat cu mare poftă saramura făcută din chitici... Când am sfârșit, am mulțumit Celui de Sus pentru bucate. După ce ne-om hodini oleacă, om mai vedea noi ce-i de făcut. Acum vezi dacă te mai ține hamacul. M-am cuibărit în hamac și cât ai bate din palme am și adormit... Când m-am trezit, bătrânul trebăluia încă în grădină... Mă uitam la el cum făcea cale apei către o tufă de flori. Nu era colț din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mare poftă saramura făcută din chitici... Când am sfârșit, am mulțumit Celui de Sus pentru bucate. După ce ne-om hodini oleacă, om mai vedea noi ce-i de făcut. Acum vezi dacă te mai ține hamacul. M-am cuibărit în hamac și cât ai bate din palme am și adormit... Când m-am trezit, bătrânul trebăluia încă în grădină... Mă uitam la el cum făcea cale apei către o tufă de flori. Nu era colț din grădină unde să nu fi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
se lipeau de sufletul meu. Aici am să-ți dau dreptate, fiindcă atunci când trebuie să înveți e nevoie să depui efort de voință și mental... Asta nu-i totuna cu cititul de plăcere... Așa că... somn ușor! M-am lungit în hamac și am început să citesc într-o cărțulie care vorbea despre botez... de unde aflu că: „Botezul este cea dintâi și cea mai trebuincioasă Taină, prin care ni se iartă păcatul strămoșesc și toate păcatele făcute înainte de Botez și prin care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ceva? De unde să știu ce gândește sfinția ta? Vorba lungă, sărăcia omului. Așa că fiecare la treaba lui! Nu e nevoie să-ți mai dau și alte explicații... Fără alte vorbe, m-am retras la umbră și m-am cuibărit în hamac. Am pus mâna pe o carte, cu gând să mai citesc ceva, dar somnul a fost mai grăbit ca niciodată și m-a luat în brațele lui... Am dormit ca un prunc până gâlceava unui stol de vrăbii m-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
te audă Cel de Sus, fiule! Dar nu trebuie numai să speri, ci să fii sigur că te aștept!... Am mâncat în tăcere, iar la sfârșit bătrânul m-a trimis, ca de fiecare dată, la culcare. M-am întins în hamacul știut cu gând să ațipesc, dar, ca niciodată, nu aveam astâmpăr. M-am zvârcolit ca șarpele pe jeratic. Mereu îmi aruncam privirea spre locul unde știam că trebuie să se afle călugărul. Îl vedeam cum își căuta de lucru, în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
căuta de lucru, în silă parcă. E toamnă și nu mai are ce face în grădină, decât s-o sape și asta - știu sigur - o va face după plecarea mea... De nenumărate ori l-am surprins privind - ferit cumva - către hamacul meu. Când geana de cer de la asfințit a devenit aurie, bătrânul a închis ușa magaziei și a venit la mine: De ce nu ai dormit? De-aș ști ți-aș spune cu dragă inimă, părinte - am ocolit eu răspunsul adevărat... Am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
face casă bună alături de capucini extatici și stigmatizați, printre săculețe aducătoare de noroc cu rugăciuni cusute În umplutură, mânuțe de piatră dură care arătau jetoane de joc, fragmente de coral, crucifixe, stele ale lui David, simboluri sexuale din religii preiudaice, hamace, covoare, sacoșe, sfincși, inimi sacre, tolbe de indieni bororo, coliere de scoici. Mistica degenerată a conchistadorilor europeni se contopea cu știința calitativă a sclavilor, așa cum și culoarea pielii fiecăruia dintre cei de acolo nara o istorie a unor genealogii pierdute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Este o climă tropicală umedă. Temperatura ajunge până la 40° C. De aceea în unele locuri casele nu au geamuri la ferestre, doar gratii, ca să pătrundă aerul că altfel te sufoci. Îmi povestea un coleg că din această cauză dormeau în hamacuri suspendate, că apăreau șerpi și nefiind geamuri intrau printre gratii. Trebuiau să facă de pază ca să nu fie atacați de reptile, noaptea. — Doamne!!! Știi că eu.. dar lasă mai povestește-mi despre viața din Africa. — Ce-ai vrut să-mi
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
mă gândeam la tine, zi și noapte, și mă condamnam pentru hotărârea luată de a întrerupe legătura definitiv. Dacă am fi corespondat, o scrisoare pe care mi-ai fi trimis-o mi-ar fi alinat dorul. Când mă legănam în hamac, mi te închipuiam lângă mine. Te visam cu ochii deschiși, te strângeam tare, tare în brațe în imaginația mea și te sărutam cu atâta dragoste! Aveam cele mai frumoase și plăcute gânduri atunci, departe e tine, departe de țară, departe
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
tare în brațe în imaginația mea și te sărutam cu atâta dragoste! Aveam cele mai frumoase și plăcute gânduri atunci, departe e tine, departe de țară, departe de ai mei. Mi-ar fi plăcut să fiu cu tine în asemenea hamacuri. Ce fericit aș fi fost. Cafeaua ne-am băut-o. hai să tragem un pui de somn, o saltă de mijloc pe Teofana și se îndreaptă spre dormitor. Așezându-se pe pat, Cezar o sărută și o îmbrățișează cât poate
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
hai să tragem un pui de somn, o saltă de mijloc pe Teofana și se îndreaptă spre dormitor. Așezându-se pe pat, Cezar o sărută și o îmbrățișează cât poate el de tare. — Unde te crezi, dragul meu? În vreun hamac prin Kankan, prin Konakry, sau mai știu eu pe unde prin Africa. Atunci îmi apăreai ca o închipuire. Acum te am lângă mine. Nu mă mai satur de gropițele din obrajii ăștia frumoși și de buzele tale, o sărută în
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
de sânge uscat, un pantof sfâșiat. Din zid ieșeau niște excrescențe bizare. În întuneric ceva se mișca ritmic. Se răsuci iute ridicând țeava armei. Sursa zgomotului se legăna în fata ei. Din plafon atârna un imens cocon. Semăna cu un hamac închis, tanslucid, urzit dintr-un fel de fibră albă foarte fină și foarte solidă. Degetele-i accentuară involuntar apăsarea pe trăgaciul armei. Înaintă. Lumina lanternei traversă învelișul coconului. Un corp înăuntru... Dallas! Terorizată, Ripley îi văzu ochii deschizându-se și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
toate culorile la paturile de odihnă ale egiptenilor sau cele ale romanilor, la diversitatea luxuriantă a paturilor nobiliare ce au urmat Renașterii și apoi la transformarea lor funcțională după așezarea burgheziei, de la patul lui Oblomov la paturile noastre ergonomice, de la hamac și pînă la tatami, de la dormitorul ascuns discret în fundul casei la orașele-dormitor, este o întreagă istorie a civilizațiilor - dar și a „civilizării”, vorba lui Norbert Elias. Construit în jurul patului, dormitorul reproduce și orchestrează astfel această dilemă perenă a intimității : voluptate
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
spital. Acolo li se dădea o cameră fără ferestre și cu gaura cheii astupată cu vată. În mijlocul camerei se află un fel de masă de operație, pe care femeia se așază cu față în sus. Deasupra femeii se află un hamac pe care bărbatul se suie cu o scară și în care se așază cu fața în jos. Apoi, un mecanism apropie hamacul de masa de operație, așa încît părinții se trezesc unul peste altul, tocmai ca în bancurile lui Mimi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de masă de operație, pe care femeia se așază cu față în sus. Deasupra femeii se află un hamac pe care bărbatul se suie cu o scară și în care se așază cu fața în jos. Apoi, un mecanism apropie hamacul de masa de operație, așa încît părinții se trezesc unul peste altul, tocmai ca în bancurile lui Mimi. Totul dura mult, ore în șir, timp în care femeia citea o carte. Apoi se întorceau acasă. De unde știi? - îl întrebam, și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Vântul ăsta-i tot mai mare. Soarele-i plecat de mult... La culcare! Luna bântuie pământul Trimițând la noi lumina Tot din aia, temătoare! Și din cer ... Pic-pic-pic-pic! Uite ploaie! Unde-i al meu soare drag? Care-mi bate în hamac Vara-ntreagă, Zi- lumină! Ce mă fac? Unde-s razele pline de aur Care-mi cântă-n zi tezaur? Soare drag, vino ’napoi, Hai la noi! Nu mai pleca, Că tare-i grea viața mea Fără raze prin perdea! De-
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
vară, de strada decopertată din nu știu ce motiv, cu mațele atârnând noroios în afară, cum să nu plângă fierea în mine amintindu-mi de lebedele, rațele sălbatice și pescărușii care ne veneau la Amsterdam sub fereastră, de autostrăzile ca-n palmă, hamacul din sufrageria olandeză, aerul curat și grădina cu iepuri din Lille ori de mersul ca o plutire în vis din trenul Anvers Bruges?!? Cum s-au legat toate astea de Zen-ul lui Mircea Cărtărescu vă povestesc joia viitoare. 14 iulie
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
nici strecurare cvasiilicită pe scara de serviciu a jurnalului, opera epistolară este adesea o deghizare mai credibilă, mai - instinctiv - sinceră a eului decât celelalte două. Că e scrisă în camizol sau redingotă, în pat, pe colțul scrinului, la cancelarie, în hamac, pe plajă, în holul hotelului sau într-o poiană însorită, pe pătură în pădure, în budoar, la cazarmă ori pe patul de spital, scrisoarea face buna medie(re) între oglindirea necruțătoare, crudă și nudă, a jurnalului și travestiul oficial al
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
amurg, călare pe-un murg. Ori pe-un cal țintat, că-i mai adevărat. C-un corn în frunte, mă rog, care-i inorog. Pe-un tobogan de curcubeu m-aș da și eu și m-aș legăna pe-un hamac de stele legate de nori cu nuiele. Și tumbe pe norii pufoși aș face, că doar nu-s colțuroși. Doar că-s prea aburoși și apoși. Lăcrămoși. Adică plâng până se frâng. Norii sunt ca pernițele pe care mă legăna
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
se întorsese cu un singur client. Un bărbat pe nume Gorevici. Un faimos fotograf al faunei, care venise cu avionul, din Tanzania. Gorevici se instală sub un ficus mare, trase fermoarul raniței și scoase o plasă de nailon, ca un hamac. O așeză cu grijă pe pământ. Apoi scoase o cutie metalică, o deschise și asamblă o pușcă. — Știi, asta e ilegal, spuse Hagar. Aceasta e o rezervație. — Pe bune? Dacă vin pădurarii, ar fi bine să ascunzi chestia aia. — Nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
poposim în hanurile sure/ Acolo legi multe prietenii/ Te culci noaptea cu fata hangiului.// Sub nuci - pe unde trece vîntul greu ca o grădină de fîntîni/ O să jucăm șah ca doi farmaciști bătrîni/ Și soră-mea o să citească gazetele în hamac...// Ne-om dezbrăca pe deal în pielea goală/ Să se scandalizeze preotul, să se bucure fetele,/ Vom face ca agricultorii cu pălării mari de pae/O să facem bae lîngă roata morii/Să ne întindem la soare fără sfială/ Și-or
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a dispărut PM zilele trecute... Există planurile la cadastru, ar trebui... Se opri văzîndu-l cum o privește sarcastic. - Ce e ? - Am sunat deja la primărie. S-au făcut cercetări. Planurile au dispărut. * * * De departe, Jeanne Îl văzu lungit Într-un hamac Întins Între cele două catarge. De aproape, băgă de seamă că-și rumega amărăciunea, În tăcere, cu ochii pe jumătate Închiși, cu o cută amară În jurul gurii. Într-o străfulgerare, și-l aminti copil, cînd venea la ei acasă, privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
să mai descopere? Glasul lui Christian se făcu mai subțire. De parcă ar fi avut din nou zece ani... vorbi despre Pierric, despre copil... În timp ce Îl asculta cum povestește mai departe, pe Marie o năpădi o violentă greață. * * * Christian stătea În hamac cînd ea urcă la bordul goeletei. Primul lucru pe care-l văzu fură ochii ei verzi, strălucind de lacrimi. Să fi fost din pricină că el Îi lipsea la fel de mult cît Îi lipsea ea lui? Cuprins de o speranță nebunească, se ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
chiar și fiecare cuvânt, așa cum știa toate cărțile, și fiecare în parte, pe care le păstra într-o enormă ladă din colibă. Smulse două banane dintr-un mănunchi ce atârna de o grindă, începu să curețe una și, înapoi în hamac, ochii i se opriră într-un punct ce se mișca acolo, departe, la capătul mlaștinii. Își șterse ochelarii cu o batistă zdrențuită, își masă un pic al pleoapele și privi din nou. Nu era nici o îndoială: punctul se mișca pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]