1,235 matches
-
realm through true understanding, and emphasizing personal knowledge of God“ (Corpus Hermeticus). Toate astea mi s-au părut atât de ciudate Încât pentru o clipă am uitat și de vis, și de chinul meu. De ce toți studenții din poze sunt handicapați ? l-am Întrebat pe Père Joseph când acesta a revenit În birou. — Pentru că eu sunt cel care se ocupă de ei, Împreună cu asistenta socială. Cum, nu știai ? Eu am grijă să nu le lipsească nimic din ce le trebuie, ei
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
de zahăr, asigurându-mă că va reveni curând. Am hotărât să nu mă mai gândesc momentan la vis și am cercetat curioasă biroul în care mă aflam. Ca și Père Joseph însuși, era neașteptat. În aproape toate pozele, numai studenți handicapați, pe care eu abia dacă îi remarcasem în treacăt prin campus, deși semnul alb pe fond albastru pentru persoane cu handicap era omniprezent, de la toalete până la telefoanele publice și rampe special amenajate pentru accesul în clădiri. În poze, unii erau
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
realm through true understanding, and emphasizing personal knowledge of God“ (Corpus Hermeticus). Toate astea mi s-au părut atât de ciudate încât pentru o clipă am uitat și de vis, și de chinul meu. De ce toți studenții din poze sunt handicapați ? l-am întrebat pe Père Joseph când acesta a revenit în birou. — Pentru că eu sunt cel care se ocupă de ei, împreună cu asistenta socială. Cum, nu știai ? Eu am grijă să nu le lipsească nimic din ce le trebuie, ei
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
înțelegere <victor37>: așa te-ar fi putut ajuta și ei <maya32>: ar fi ris de mine <victor37>: părinții nu ar fi ris ... <maya32>: părinții nu <maya32>: dar ar fi suferit <victor37>: așa crezi că nu suferă? <victor37>: vazindu-si fată frumoasă handicapata <victor37>: și fugind de barbati? <victor37>: eu tot zic să te duci la un psihiatru <victor37>: îți poate înlătura blocajul <maya32>: și cu ce mă poate ajuta asta, daca nu am încredere? <victor37>: vei găsi unul în care vei avea
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
aici <sidonia>: îmi trebuie tata la fața <sidonia>: de ce eu? <sidonia>: să nu îmi fie teamă că îi faci ceva în lipsă mea <sidonia>: să știu că o vei iubi și o vei învăța să fie OM <vick47>: o handicapata în societatea de acolo? <sidonia>: da, daca zici tu așa <sidonia>: nu vreau să treacă prin ce am trecut eu! <sidonia>: tu esti soluția <vick47>: eu sunt însurat <sidonia>: deocamdată <sidonia>: a venit nevasta la tine? <vick47>: da <sidonia>: și
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
termenii următori: probleme, decizii, soluții și reușită. Într-o manieră similară, prietenele lui din adolescență sunt descrise tot ca resurse - ele îl asistă în diverse feluri. Chiar și atunci când povestește despre extraordinarele lui activități de voluntariat în cadrul cărora ajută copiii handicapați, motivația altruistă estetotal umbrită, episodul fiind prezentat în termenii unei dependențe. În mod similar, când ne povestește despre implicarea sa în problemele angajaților africani, secvența apare în termenii unui test de onestitate, un prilej de a-și educa personalitatea. În
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
menționăm că integrarea nu poate fi considerată ca unica problemă de studiu a psihopedagogiei speciale, ci va fi substituită treptat de avatarul conștiinței individuale și sociale în fața fenomenului complex provocat de persoanele cu nevoi speciale „handicapații handicapați de un cuvânt handicapat” (H. Veith). Prezentăm în continuare un exemplu de integrare institutională în landul german Berlin: Există la nivelul organizării sistemului școlar berlinez, pe lângă birouri școlare competente pentru recomandările privitoare la școlarizarea integrală a unui copil (în functie de tipologia variată a
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
și Verza, E. (coord.) (1998), Educația integrată a copiilor cu handicap, UNICEF și Asociația RENINCO România, București. Păunescu, C. (1977), Deficiența mintală și organizarea personalității, Editura Didactică și Pedagogică, București. Păunescu, C. și Mușu, I. (1990), Recuperarea medico-pedagogică a copilului handicapat mintal, Editura Medicală, București. Păunescu, C. și Mușu, I. (1997), Psihopedagogie specială integrată. Handicapul mintal. Handicapul intelectual, Editura Pro Humanitate, București. Popovici, D.V. (1999), Elemente de psihopedagogia integrării, Editura Pro Humanitate, București. Preda, V. (1988), „Educația copiilor cu cerințe speciale
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
și Pedagogică, București. Radu, I.T. (1978), Învățământul diferențiat. Concepții și strategii, Editura Didactică și Pedagogică, București. Richardson, J. (1997), „Leading the way to the cooperative school”, În School Team Innovator, New York (decembrie 1996/ianuarie 1997). Robănescu, N. (1976), Readaptarea copilului handicapat fizic, Editura Medicală, București. Robichaud, O. și Landry, R. (1978), „Intégration et individualisation: modèle de développement du curriculum”, În Apprentissage et socialisation, tom I-4, Ontario. Rosenthal, R. și Jacobson, L. (1968), Pygmalion in the Classroom, Holt, Rinehart and Winston
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
a avut inițiativa de a propune autorităților centrale înființarea unei instituții care să continue tradiția școlii românești din această ramură a pedagogiei, întreruptă în anii comunismului. Inițiativa s-a materializat sub forma unui Centru Metodologic pentru Recuperarea Copiilor și Tinerilor Handicapați, instituție experimental-operațională și de perfecționare a personalului didactic, din școlile speciale. În prezent, Institutul Național pentru Prevenirea și Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap (INPCESPHĂ este un institut de cercetare în domeniul protecției și asistenței sociale a persoanelor cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
în cadrul institutului poate fi împărțită în trei etape. Între 1990 și 1993, au fost elaborate și publicate în special programe școlare destinate școlilor speciale și alte materiale destinate activităților pedagogice. În acest sens, amintim: „Program de recuperare complexă a copilului handicapat mental” (Sora Lungu Nicolaeă; „Programa școlară de psihodiagnoză, orientare școlară, psihoterapie, consiliere destinată școlilor speciale pentru elevi cu handicap” (Sora Lungu Nicolae și Neagoe Mariaă; „Programa școlară de terapie educațională complexă și integrată clasele I-VIII - Școala specială pentru elevi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
sistemului a fost adoptarea de către Parlamentul României, în anul 1992, a primelor acte normative din istoria sistemului de asistență socială din România care statuau drepturile de care beneficiau persoanele cu handicap (Legea nr. 53/1992 privind protecția specială a persoanelor handicapate și Legea nr. 57/1992 privind încadrarea în muncă a persoanelor handicapateă. Drepturile puteau fi grupate în raport de obiectul și natura lor juridică în mai multe categorii, după cum urmează: aă drepturi de asistență socială cu caracter pecuniar; bă drepturi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
smochine proaspete la cuptor cu smântână și Grand Marnier. Am de asemenea pretenția că aș câștiga orice concurs internațional de iahnie sau de vinete scăzute. De aceea, am fost de fiecare dată uimit când am întîlnit cazuri extreme, de intelectuali handicapați care, puși în situația de a păși pe teritoriul gastronomicului, comit lucruri enorme. Și încă! A vorbi despre "gastronomie" în acest context este în chip vădit o exagerare, pentru că cel mai adesea e vorba de țeluri derizorii. Să luăm cazul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
garantat prin Constituție, iar copiii și tinerii se bucură de un regim special de protecție și de asistență în realizarea drepturilor lor (art. 49, pct. l). Statul acordă alocații de stat pentru copii și ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori handicapat, încât părinții au dreptul și obligația de a folosi măsurile luate de stat pentru asigurarea sănătății și dezvoltării normale a copiilor. Dacă minorul este bolnav, părinții au dreptul și obligația de a-l îngriji pe copil și a solicita pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
incapacitate sau tulburare Într-un domeniu al sferei organice sau funcționale din dezvoltarea personalității sale, prin participarea lui aparte la sistemul educativ se face o discriminare. Au loc modificări În imaginea sa despre lume și despre sine. Etichetarea copiilor ca handicapați sau deficienți constituie o formă de segregare și discriminare fie pozitivă (servicii de sprijin prea multe), fie negativă (disprețul social). Efectele acestora În personalitatea copilului sunt de cele mai multe ori frustrante și de lungă durată. Educația pentru toți copiii, educația incluzivă
VALENȚELE INSTRUIRII DIFERENȚIATE ÎN CONDIȚIILE ŞCOLII INCLUZIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana CREANGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2150]
-
dar și în interiorul diferitelor țări) ca limită a unor sisteme mult prea capitaliste sau mult prea colectiviste, dacă nu sunt valabile pentru toate popoarele în curs de dezvoltare sau pentru anumite minorități din interiorul societăților mai avansate (de exemplu: bolnavi, handicapați, marginalizați etc.). 3. O evaluare particulară a gândirii sociale creștine e făcută acolo unde, discutându-se premisele moralei, se întrevede în iubire (și în valorile de care e legată aceasta, cum sunt solidaritatea și încrederea) unicul punct de referință posibil
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
impusă tuturor cetățenilor, indiferent de naționalitate. Statul sovietic nu "intenționează să facă acte de caritate pentru persoanele care pleacă în țările capitaliste și pentru educația cărora statul a cheltuit sume considerabile". Shumilin a menționat că persoanele în vîrstă și cele handicapate sînt scutite de taxă și că suma cerută emigranților scade în funcție de vechimea lor în muncă. O persoană cu 25 de ani vechime în cîmpul muncii nu trebuia să plătească decît 25% din această taxă, iar dacă avea 8 ani, achita
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de covariație, fie un factor de risc. Aceste lucrări reiau, în general, ipoteze și cercetări în legătură cu adulții deprimați: ipoteza privind temperamentul sau stilul cognitiv în special. În sfârșit, de câțiva ani s-a manifestat un interes deosebit privind situația adolescenților handicapați sau retardați mental. Printre aceste lucrări și fără a pretinde exhaustivitate, se numără și cele pe care le vom prezenta în continuare. Goodyer și colab. (1993) analizează diferitele componente ale „temperamentului” (activitate, sensibilitate, timiditate, exprimare emoțională) la 193 de tineri
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
imaginative (în special desenul), au permis notarea diferențelor individuale în general, dar problema inducției teoretice a fost, adesea, ignorată. De aici și acele limite pe care le mai prezintă încă unele discipline psihologice, cum ar fi de exemplu psihologia copiilor handicapați/deficienți, în explicarea mecanismelor psihologice ale comportării unor categorii de copii: infirmi, surdo-muți, epileptici etc.; acești copii, simțindu-se frustrați de la natură, ridică probleme de adaptare/integrare în grup, de autocontrol și autodeterminare în viață. Sub influența doctrinei psihanalitice s-
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
lui, capabil să își ia viața pe cont propriu”, în altele, o conotație negativă, apropiată de „egoist”. Mai mult chiar, sub presiunea ideologiei, anumite cuvinte pot deveni la un moment dat „politic corecte/incorecte”: persoane cu dizabilități fizice sau psihice/handicapat (Statele Unite), tovarăș/domn (România, perioada comunistă). Uzul unor sintagme/cuvinte este restricționat de convenții socioculturale: dacă în cultura română sunt acceptate sintagme ca doamna Emilia, domnișoara Maria, domul Florin, această asociere apare ca ciudată locuitorilor din Europa de Vest, așa cum folosirea ca
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
261/77/184/4 chior: orb (256); ochelari (79); nevăzător (62); ochi (45); întuneric (25); om (13); sărman (12); bolnav (10); defect (10); miop (9); pirat (8); tristețe (8); nu vede (8); handicap (7); milă (7); vedere (7); durere (6); handicapat (6); trist (6); Băsescu (5); bătrîn (5); neatent (5); ajutor (4); boală (4); ghinion (4); neajutorat (4); negru (4); surd (4); urît (4); văz (4); fără vedere (4); (3); bani (3); baston (3); cîine (3); necaz (3); fără ochi (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
confuzie; continent; cosmos; crudă; culori; cultă; cunoaștere; cunoștință; cunoștințe; curiozitate; democrație; depărtare; destin; dezamăgire; dezmăț; diferență; diferit; diferită; diversă; diverse păreri; dulce; dură; dușmani; ecuator; enorm; enormă; Europa; falsă; familie; fățărnicie; festival; ființe; frumusețe; gălăgioasă; ghimpe; glas; glume; gură; haită; handicapată; hotare; imens; imensitate; inamici; indivizi; intelectuală; invers; invidioasă; împrejurimi; înconjurătoare; înconjurător; înghesuială; întîmplări; leagăn; lucru; majoritate; mall; Marte; masă mare; mări; mediu înconjurător; mediu; mediul înconjurător; mizerie; moare; mondial; prea multă; mulți oameni; o mulțime; natura; nebunie; necăjită; nepăsătoare; neștiutoare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
îndrăgostit (5); trist (5); anormal (4); cămașă de forță (4); legat (4); milă (4); original (4); probleme (4); vesel (4); zăpăcit (4); amuzant (3); azil (3); cuminte (3); de cap (3); deosebit (3); distracție (3); el (3); fără minte (3); handicapat (3); inconștient (3); psihiatrie (3); suferință (3); turbat (3); urît (3); aventură (2); balamuc (2); bucurie (2); calm (2); cap (2); clovn (2); creativ (2); curaj (2); defect (2); demență (2); durere (2); dus cu pluta (2); geniu (2); glumeț
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bolii. Problematica educării sau reeducării mersului și capacitatea de autoservire sunt, de fapt, cele două mari deziderate ale medicinei recuperatorii, ce asigură individului independența în societate. Nesatisfacerea fie și doar a uneia dintre aceste două cerințe îl pune pe respectivul handicapat fizic în situația de dependență socială. Redobândirea autonomiei de deplasare, departe de a fi considerată un obiectiv ușor de realizat, pe lângă competență, necesită tact pedagogic, perseverență și devotament.Planul terapeutic întocmit, ca noțiune generală, necesită programe etapizate, adecvate stadiului de
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
funcțională a segmentelor apendiculare umane, vol. I, Ed. Spectrum, Iași, 2001. Mungiu, O.C., Algeziologie clinică, Ed. Polirom, Iași, 2000. Obrașcu, C., Recuperarea bolnavilor cardiovasculari prin exerciții fizice, Ed. Medicală, București, 1986. Păunescu, C., Mușu, I., Recuperarea medico-pedagogică a copilului handicapat mintal, Ed. Medicală, București, 1990. Pease, A., Limbajul trupului, Ed. Polimark, București, 1995. Pendefunda, Gh., Ștefanache, F., Pendefunda, L., Semiologie neurologică, Ed. Contact Internațional, Iași, 1992. Piera, J.B., Grossiord, A., La marche, Encyclopédie Médico-Chirurgicale, Kinésithérapie, vol. I, 26013 A10, 1991
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]