KorAP: Find »[drukola/base=harți & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...25 >

609 matches

Corola-website/Law/166240_a_167569

și cartografie, precum și banca de date a sistemului unitar de cadastru; ... e) asigura, în condițiile legii, în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale, executarea, completarea, modernizarea și menținerea în stare de utilizare a rețelei geodezice naționale; ... f) avizează conținutul topografic al harților, planurilor, atlaselor, ghidurilor și al altor documente cartografice necesare uzului public; ... g) pune la dispoziția autorităților publice și a altor instituții interesate, în condițiile legii, situații statistice de sinteză privind terenurile și construcțiile; ... h) îndeplinește sarcinile ce rezultă din angajamentele

LEGE nr. 7 din 13 martie 1996 (*actualizata*) cadastrului ��i a publicităţii imobiliare. In: EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/166240_a_167569]
cadastrelor de specialitate au obligația de a furniza organelor Ministerului Finanțelor Publice evidentele necesare impunerii contribuabililor. Articolul 15 Completarea, modernizarea și menținerea în stare de utilizare a rețelei geodezice naționale necesare întocmirii și tinerii la zi a planurilor cadastrale și harților topografice se realizează de către unități specializate, sub coordonarea Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie. Articolul 16 În lucrările de cadastru general terenurile se împart din punct de vedere al destinației și al categoriei de folosință, conform prevederilor legale. Articolul

LEGE nr. 7 din 13 martie 1996 (*actualizata*) cadastrului ��i a publicităţii imobiliare. In: EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/166240_a_167569]
Corola-website/Law/166813_a_168142

Receptoarele speciale pentru semnale automate de alarmă (adesea numite aparate de autoalarmă) utilizate pe nave, avioane etc. 7) Receptoarele de semnale de telemetrie. 8) Receptoarele speciale ale aparatelor numite facsimile care permit primirea pe hârtie sensibilizata copiile documentelor, jurnalelor, planurilor, harților, mesajelor telegrafice de exemplu. Receptoarele de radiotelefonie sau de radiotelegrafie conțin adesea organe sau dispozitive identice cu cele utilizate în mod normal în telefonie sau telegrafie cu fir. Prezentate separat, organele și dispozitivele din această categorie (de exemplu posturile telefonice

ANEXĂ nr. 85 din 5 ianuarie 2000 MASINI, APARATE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI PARTI ALE ACESTORA; APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS SUNETUL, APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS IMAGINI ŞI SUNET DE TELEVIZIUNE; PARTI ŞI ACCESORII ALE ACESTOR APARATE. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166813_a_168142]
Corola-website/Law/166818_a_168147

artele grafice, cum sunt dalte, stihluri, dornuri (Capitolul 82) și coordinatografe de tipul utilizat în fotogrametrie (poziția nr. 90.15). Se pot enumeră: A) Instrumente de desen. 1) Pantografele, pentru reproducerea la o scară mai mică sau mai mare a harților, planurilor, desenelor pieselor de prelucrat etc., chiar dacă sunt utilizate în navigație pentru trasarea drumului. 2) Mașinile de desenat, în general cu sistem de paralelograme articulate, cu sau fără planșa sau masă de desen. Se clasifică aici mașinile de desenat care

ANEXĂ nr. 90 din 5 ianuarie 2000 INSTRUMENTE ŞI APARATE OPTICE, FOTOGRAFICE SAU CINEMATOGRAFICE, DE MASURA, DE CONTROL SAU DE PRECIZIE; INSTRUMENTE ŞI APARATE MEDICO-CHIRURGICALE; CEASORNICARIE; INSTRUMENTE MUZICALE; PARTI ŞI ACCESORII ALE ACESTORA. In: EUR-Lex (2000) [Corola-website/Law/166818_a_168147]
Corola-website/Law/155873_a_157202

vigoare. Articolul 7 Modul de prezentare a datelor (1) Pentru modernizarea și dezvoltarea monitoringului calității apelor pentru substanțe prioritare/prioritar periculoase, datele se vor prezenta pe subsisteme, sub formă de tabel și sub forma unor hărți GIS. ... (2) Pentru realizarea harților în format GIS (scară 1:200.000), se vor defini fisiere-format, numite "shape", corespunzătoare straturilor informaționale referitoare la secțiunile de monitorizare. ... (3) Secțiunile vor fi reprezentate ca entitate tip "punct". Secțiunile pentru monitoringul de supraveghere și operațional sunt prezentate în

REGULAMENT din 9 ianuarie 2004 privind realizarea monitoringului calităţii apelor pentru substanţe prioritare/prioritar periculoase. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/155873_a_157202]
secțiunile de monitorizare. ... (3) Secțiunile vor fi reprezentate ca entitate tip "punct". Secțiunile pentru monitoringul de supraveghere și operațional sunt prezentate în anexa nr. 4 la prezentul regulament. ... (4) Modul de prezentare a datelor pentru fiecare subsistem și atributele atașate harților GIS sunt prezentate în anexa nr. 5 la prezentul regulament. (5) Pentru subsistemul ape uzate se va realiza un strat de informații/GIS, cu denumirea "MonitorAU" (caracterizat de atributele prezentate în anexa nr. 5 la prezentul regulament, tabelul 8). ... (6

REGULAMENT din 9 ianuarie 2004 privind realizarea monitoringului calităţii apelor pentru substanţe prioritare/prioritar periculoase. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/155873_a_157202]
Corola-website/Law/158742_a_160071

competitivă a resurselor naturale energetice și minerale - Modele și metode noi sau perfecționate pentru studiul proceselor și fenomenelor energetice și al celor din mediul geologic - Caracterizarea diversității, a calității și a productivității resurselor naturale energetice și minerale - Elaborarea și reactualizarea harților geotematice naționale și a băncii naționale de date geologice, în vederea compatibilizării cu sisteme similare din Europa A.2.3.3. Energetică nucleară - Menținerea performanțelor centralelor nuclearoelectrice pe întreaga durată de exploatare - Asigurarea condițiilor de securitate în dezvoltarea și folosirea tehnologiilor

PLAN NAŢIONAL din 7 iunie 2001 pentru cercetare-dezvoltare şi inovare pe perioada 1999-2005, reactualizat. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/158742_a_160071]
Corola-website/Law/179359_a_180688

în dezvoltarea unei localități sau a unei zone din cadrul acesteia. (2) Autoritățile administrației publice locale au obligația să prevadă în bugetele anuale fonduri pentru elaborarea sau actualizarea, după caz, a planurilor de amenajare a teritoriului, a planurilor de urbanism, a harților de risc natural, precum și a studiilor de fundamentare necesare în vederea elaborării acestora. ... (3) În vederea cofinanțării de la bugetul de stat a harților de risc/hazard, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului va elabora norme metodologice de cofinanțare a harților de risc/hazard, care

LEGE nr. 350 din 6 iulie 2001 (*actualizată*) privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/179359_a_180688]
anuale fonduri pentru elaborarea sau actualizarea, după caz, a planurilor de amenajare a teritoriului, a planurilor de urbanism, a harților de risc natural, precum și a studiilor de fundamentare necesare în vederea elaborării acestora. ... (3) În vederea cofinanțării de la bugetul de stat a harților de risc/hazard, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului va elabora norme metodologice de cofinanțare a harților de risc/hazard, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului. ... ---------------- Art. 51 a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr.

LEGE nr. 350 din 6 iulie 2001 (*actualizată*) privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/179359_a_180688]
planurilor de urbanism, a harților de risc natural, precum și a studiilor de fundamentare necesare în vederea elaborării acestora. ... (3) În vederea cofinanțării de la bugetul de stat a harților de risc/hazard, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului va elabora norme metodologice de cofinanțare a harților de risc/hazard, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului. ... ---------------- Art. 51 a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 289 din 7 iulie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 606 din 13 iulie 2006

LEGE nr. 350 din 6 iulie 2001 (*actualizată*) privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/179359_a_180688]
Corola-website/Law/180395_a_181724

pentru calculul indicatorilor de zgomot așa cum sunt definiți aceștia în Directivă 2002/49/EC și în Hotărârea Guvernului nr. 321/2005 , ca urmare este obligatorie utilizarea metodelor interimare de calcul recomandate de Comisia Europenă începând cu anul 2006 în vederea realizări harților strategice de zgomot pentru drumurile principale, căile ferate principale, aeroporturile mari și aglomerările urbane din România. Utilizarea în România a acestor metode interimare de calcul recomandate de Comisia Europeană, se va face atât timp cât nu va fi dezvoltată, probata și validată

GHID din 26 iulie 2006 privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor*). In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/180395_a_181724]
din Directivă 2002/49/EC și va stabili astfel metode definitive de calcul a indicatorilor de zgomot Lzsn și Ln, pentru toate statele membre ale Uniunii Europene. În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 321/2005 indicatorii de zgomot folosiți pentru realizarea harților strategice de zgomot sunt Lzsn (Lden în limba engleză), Lnoapte și după caz Lzi și Lseara. Indicatorul Lden (Lzsn - nivelul de zgomot zi-seara-noapte în decibeli) este definit cu ajutorul următoarei relații: 1 ┌ L(day) L(evening)+5 L(night)+10 ┐ L

GHID din 26 iulie 2006 privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor*). In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/180395_a_181724]
de la receptor către sursă; Ca atare se vor grupa în categoria condițiilor meteorologice omogene, "condițiile de propagare nefavorabile ale zgomotului" și "condițiile de propagare mai puțin favorabile a zgomotului (vânt lateral)" prezentate mai sus. Pentru aplicarea acestui ghid în realizarea harților strategice de zgomot se considera următoarele: Tabel 2. Proporția de "condiții favorabile" dintr-o perioadă de zi calendaristica: Absorbția atmosferică În RMR este prezentată atenuarea aerului în funcție de coeficientul de temperatură și de umiditatea relativă. Dacă acestea nu corespund condițiilor din

GHID din 26 iulie 2006 privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor*). In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/180395_a_181724]
gradientul de viteză a zgomotului vertical este pozitiv, adică propagarea zgomotului se face în sensul vântului, undele sonore fiind înclinate descendent); 3. condiții nefavorabile de propagare (gradientul de viteză a zgomotului vertical este negativ, undele sonore sunt înclinate ascendent). Precizia harților strategice de zgomot pentru zgomotul industrial depinde pe de-o parte de natură nivelurilor de putere acustică utilizate din sursele de zgomot industrial și de precizia cu care a fost digitilizata geometria zonei industriale și a împrejurimilor, pe de altă

GHID din 26 iulie 2006 privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor*). In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/180395_a_181724]
microfonului se definesc față de un sistem de coordonate cu axele orizontale x și y în planul de bază, paralele cu lungimea și lățimea paralelipipedului de referință. Tabel 4: Prezentarea comparativa a celor două standarde Capitolul 3 Linii directoare privind realizarea harților strategice de zgomot, în funcție de aspectele de ordin general și tehnic, ridicate de realizarea harților strategice de zgomot și în funcție de modul de alegere al datelor de intrare pentru calculul indicatorilor de zgomot în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 321/2005 și Directivă 2002

GHID din 26 iulie 2006 privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor*). In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/180395_a_181724]
în planul de bază, paralele cu lungimea și lățimea paralelipipedului de referință. Tabel 4: Prezentarea comparativa a celor două standarde Capitolul 3 Linii directoare privind realizarea harților strategice de zgomot, în funcție de aspectele de ordin general și tehnic, ridicate de realizarea harților strategice de zgomot și în funcție de modul de alegere al datelor de intrare pentru calculul indicatorilor de zgomot în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 321/2005 și Directivă 2002/49/EC . 3.1. Linii directoare privind aspectele de ordin general și tehnic ridicate

GHID din 26 iulie 2006 privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor*). In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/180395_a_181724]
zgomot și în funcție de modul de alegere al datelor de intrare pentru calculul indicatorilor de zgomot în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 321/2005 și Directivă 2002/49/EC . 3.1. Linii directoare privind aspectele de ordin general și tehnic ridicate de realizarea harților strategice de zgomot 3.1.1. Hărțile strategice de zgomot și cartarea În primă fază a cartării și a realizării harților strategice de zgomot se acceptă aproximări cu privire la : - nivelurile de zgomot atribuite clădirilor rezidențiale; - stabilirea numărului locuitorilor care ocupă clădirile

GHID din 26 iulie 2006 privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor*). In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/180395_a_181724]
și Directivă 2002/49/EC . 3.1. Linii directoare privind aspectele de ordin general și tehnic ridicate de realizarea harților strategice de zgomot 3.1.1. Hărțile strategice de zgomot și cartarea În primă fază a cartării și a realizării harților strategice de zgomot se acceptă aproximări cu privire la : - nivelurile de zgomot atribuite clădirilor rezidențiale; - stabilirea numărului locuitorilor care ocupă clădirile rezidențiale; - determinarea nivelurilor de zgomot la care sunt expuși locuitorii acestor clădiri rezidențiale; Modalitatea în care se realizează aceste aproximări, este

GHID din 26 iulie 2006 privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor*). In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/180395_a_181724]
care în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 321/2005 , realizează hărțile strategice de zgomot pentru aglomerările urbane, drumurile principale, căile ferate principale și aeroporturile civile mari, au obligația să colaboreze și să pună în mod reciproc la dispoziție datele necesare pentru realizarea harților strategice de zgomot. Administrațiile aeroporturilor, care se află în interiorul aglomerărilor urbane, au obligația să pună la dispoziția autorităților administrației publice locale, toate datele necesare și pe care le au disponibile, în vederea realizării de către acestea din urmă a harților strategice de

GHID din 26 iulie 2006 privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor*). In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/180395_a_181724]
pentru realizarea harților strategice de zgomot. Administrațiile aeroporturilor, care se află în interiorul aglomerărilor urbane, au obligația să pună la dispoziția autorităților administrației publice locale, toate datele necesare și pe care le au disponibile, în vederea realizării de către acestea din urmă a harților strategice de zgomot. Zgomotul emis de activitățile aeroporturilor (altele decât cele produse strict de decolarea și aterizarea aeronavelor - mișcările aeronavei) aflate în interiorul aglomerărilor urbane și care au sub 50.000 de mișcări de aeronave/an, sunt tratate că zone industriale

GHID din 26 iulie 2006 privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor*). In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/180395_a_181724]
zgomot, deci cartarea lor se va face separat. Activității le aeroporturilor care pot fi considerate că activități industriale sunt: - testarea motoarelor aeronavelor; - utilizarea generatoarelor principale și auxiliare de energie; - autovehiculele utilizate la parcarea și alimentarea cu combustibil a aeronavelor. Realizarea harților strategice de zgomot pentru sursele de zgomot generate de trenurile oprite în stațiile (gările) care se află în interiorul aglomerărilor urbane, se realizează de : a) - către autoritatea administrației publice locale, daca traficul în stația respectivă nu depășește 60.000 de treceri

GHID din 26 iulie 2006 privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor*). In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/180395_a_181724]
de treceri pe an, incepand cu anul 2011. Zgomotul produs de trenurile oprite în stații va fi calculat și echivalat, cu zgomotul produs de un tren aflat în mișcare cu o viteză de 40 km/h. 3.1.2. Realizarea harților de conflict Hărțile de conflict reprezintă zonele, unde pentru fiecare valoare a indicatorilor de zgomot, se realizează depășiri peste valorile limită ale acestora. Pentru fiecare tip de sursa de zgomot (drumuri principale, căi ferate principale, aeroporturi civile mari și zone

GHID din 26 iulie 2006 privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor*). In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/180395_a_181724]
valorile limită ale acestora. Pentru fiecare tip de sursa de zgomot (drumuri principale, căi ferate principale, aeroporturi civile mari și zone industriale), se realizează hărți de conflict. Hărțile de conflict sunt realizate la o scară de 1:10000. Pentru reprezentarea harților de conflict se va utiliza următorul cod de culori: Tabel 2: Scală de culori pentru hartă de conflict Capitolul 4 Linii directoare privind folosirea Sistemelor de Informare Geografică (GIS), în cartarea zgomotului 4.1 Folosirea GIS pentru aplicațiile de cartare

GHID din 26 iulie 2006 privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor*). In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/180395_a_181724]
conflict se va utiliza următorul cod de culori: Tabel 2: Scală de culori pentru hartă de conflict Capitolul 4 Linii directoare privind folosirea Sistemelor de Informare Geografică (GIS), în cartarea zgomotului 4.1 Folosirea GIS pentru aplicațiile de cartare a harților de zgomot Un GIS poate fi descris ca fiind un sistem format din software, hardware, date și personal care manipulează aceste date, sistem care analizează și prezintă informații care au referentiere geografică (care sunt legate de o locație în spațiu

GHID din 26 iulie 2006 privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor*). In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/180395_a_181724]
un sistem format din software, hardware, date și personal care manipulează aceste date, sistem care analizează și prezintă informații care au referentiere geografică (care sunt legate de o locație în spațiu). Sistemul GIS este esențial pentru o bună realizare a harților strategice de zgomot. Structura de bază a unei reprezentări cu ajutorul sistemului GIS, este reprezentată în figură 1. Figură 1 - Structura de bază a GIS Tabel 1: Sistemul GIS în cartarea zgomotului ┌──────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐ │ ... pași de urmat Selectarea activităților care trebuie abordate Pas

GHID din 26 iulie 2006 privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor*). In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/180395_a_181724]