306 matches
-
mămăliguță caldă, cu lapte acru și cu miere de albine. Oana Bordeianu e nepoata cea mică și este în clasa a IV-a. - Ce-a scris Ion Creangă? - Poezii. - Ce poezii a scris? - Spune, mami: «Iarna pe uliță», «Iarna»... povești, «Harap Alb». Cum nu știi?... - Mă trimitea mama cu cojile de ouă la parăuașu Sărata, își amintește Frăsinica. Cojile merg pe apă, merg, merg și, când ajung în satul blajinilor, îi vestesc c-o fost Paștili pi la noi. Și atunci
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
În umbra crucii Împărați și regi s-adună...” (M. Eminescu) - oximoron- alăturare de cuvinte exprimând noțiuni contradictorii: „Neguri albe strălucite Naște luna argintie.” „Țesând cu recile scântei O mreajă de văpaie...” (M. Eminescu); „Curat murdar...” (I. L Caragiale); „Povestea lui Harap Alb” (I. Creangă); - paradoxexpresie exprimând aparent o idee contrară: „În fiecare sunet tăcerea ta se-aude.” (T. Arghezi) „La-nceput pe când ființă nu era, nici neființă... Când nu s-ascundea nimic, deși tot era ascuns...” (M. Eminescu) „Eminescu n-a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
acte”. Povestirea devine indicație scenică. Scriitorul nu intervine Însă pentru a spune, ci pentru a arăta. Este cazul descrierii sălii unde are loc ospățul și bucatele servite la masă. Arta prozastică a lui Negruzzi este inconfundabilă. ION CREANGĂ POVESTEA LUI HARAP - ALB Subiectul „Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă este un basm cult, o capodopera a genului, plecând Însă de la izvoare folclorice naționale și universale. A apărut În „Convorbiri literare”, la 1 august 1877. Subiectul povestei, că așa o numește autorul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
iar va Învia”. Spânul Îl numește Harap-Alb, (un oximioron eminescian) și a urmat să-l slujească cu credință, respectându-și jurământul. Ajunși la palatul Împăratului Verde, Spânul se dă drept nepotul acestuia, deși fetele acestuia Îl Îndrăgeau mai curând pe Harap - Alb și nu pe Spân; la el se uitau „cum privește câinele pe mâță” și „așa Îl urâseră de tare... că... s-ar fi lepădat de Spân ca de Ucigă-l -crucea.” Spânul Îl supune pe fiul Craiului la „munci
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a pierit pe moment cheful și au Început să spună care mai de care câte ceva despre Fata Împăratului Roș, dar din cele spuse reieșea că „este o farmazoană cumplită, și că din pricina ei se fac atâtea jertfe...” Adresându-se lui Harap - Alb, spânul poruncește: „Acum degrabă să-mi aduci pe fata Împăratului Roș, de unde știi și cum Îi ști tu... !” Cea de a treia Încercare, la care este supus eroul, este una cu adevărat cumplită, dar ce urmează este un fantastic
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
tatalui, să ia calul care l-a purtat În tinerețe, prin aceleași locuri. Intâlnirea cu Spânul reia veșnicul conflict dintre cele două făpturi, purtătoare ale binelui și răului. Spânul, omul dracului, ajuns nepotul Împăratului Verde, vrea să-l piardă pe Harap Alb și pentru aceasta Îl supune la grele Încercări. Episoadele În care eroul este trimis să aducă sălăți din grădina ursului, pietre prețioase și chiar pielea cerbului din pădure sau pe fata Împăratului Roș, sporesc nu numai dificulățile cu care
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
conduce la dobândirea conștiinței de sine și a libertății sale morale. Eroul, individualizat si prin nume, are de infruntat primejdii ; fără ele destinul sau de conducător Înțelept, receptiv la durerile și suferințele celor mulți, nu s-ar fi Împlinit. Lui Harap Alb i se opune Spânul, simbol al forțelor răului. Ca și În cazul celorlalte personaje, scriitorul Își menține atitudinea realistă. Prefăcut, schimbându-și Înfățișarea, Spânul oferă o falsă comportare. El Îl determine pe fiul Craiului să-l ia În slujba
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Își face un plan diabolic, de supunere a stăpânului. Prin viclenie reușește să-și Împlinească gândul, schimbând identitatea fiului de Crai. Impostorul se comportă ca un adevărat tiran, Înjosindu-l pe erou Într-un mod sălbatic. Neîndurător, il supune pe Harap Alb unor Încercări menite să-i aducă sfârșitul. In final, este demscat si pedepsit, În numele dreptății și al demnității, aspirații etern umane. Cei cinci năzdrăvani, insoțitori ai lui Harap-Alb se Înscriu tot În sfera umanului, reprezentand portrete grotești, caricaturale. O
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
reprezentand portrete grotești, caricaturale. O trăsătura dominantă este Îngroșată, hiperbolizată până la limita absurdului și capătă astfel dimensiuni fantastice. Fiecare Îl ajută pe fiul Craiului cu „defectul” lui, trecând probele impuse de Împăratul Roș, drept răsplată pentru omenia sa. Prin ei, Harap Alb constată ciudățeniile firii omenești, are prilejul să cunoască psihologia umană. Concluzii In „Povestea lui Harap Alb” Creangă a retopit structuri epice tradiționale, Într-un stil individualizat, purtând amprenta modernității. De inspirație folclorică sunt: tema (triumful binelui asupra răului) și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dimensiuni fantastice. Fiecare Îl ajută pe fiul Craiului cu „defectul” lui, trecând probele impuse de Împăratul Roș, drept răsplată pentru omenia sa. Prin ei, Harap Alb constată ciudățeniile firii omenești, are prilejul să cunoască psihologia umană. Concluzii In „Povestea lui Harap Alb” Creangă a retopit structuri epice tradiționale, Într-un stil individualizat, purtând amprenta modernității. De inspirație folclorică sunt: tema (triumful binelui asupra răului) și motivele (călătoria, pețitul, muncile, proba focului, Încercarea puterii, izbânda mezinului, căsătoria), personajele (Craiul, Verde Împărat, Împăratul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
structuri epice tradiționale, Într-un stil individualizat, purtând amprenta modernității. De inspirație folclorică sunt: tema (triumful binelui asupra răului) și motivele (călătoria, pețitul, muncile, proba focului, Încercarea puterii, izbânda mezinului, căsătoria), personajele (Craiul, Verde Împărat, Împăratul Roș, fata acestuia, Spânul, Harap Alb), ajutoarele eroului (Gerilă, Setilă, Ochilă, Flămânzilă, Păsări-Lăți-Lungilă, Sfanta Duminică, Crăiasa furnicilor, Crăiasa albinelor, calul, etc.), elementele miraculoase (apa vie, apa moartă), fuziunea dintre real și fabulos, limbajul caracterizat printr-o aparentă simplitate si oralitate (prezența exclamațiilor, interjecțiilor, a verbelor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
scrie Creangă, și povestea lui Moș Nichifor este foarte interesantă în felul ei și adevărat românească”. Toate ar fi fost bune dacă într-una din zile nu te-ar fi încercat pârdalnica de boală, tocmai în vremea când scriai povestea „Harap Alb”, prin 1877. Iaca într-o zi te-ai întâlnit cu părintele Gheorghe de la Biserica Albă, care te-a întrebat de sănătate, și i ai răspuns în felul dumitale: „Ei, părinte mare-i bunătatea lui Dumnezeu; vezi, la bătrânețe îți
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
nu te vâre din greșala-n sac, Ca pe-o papușă! Bine-ai venit, Moș Crăciune! Bine-ai venit, Moș Crăciune! Te așteptam cu nerăbdare, Căci păpușa mea cea mică A rămas fără picioare. Și căluțul lui Costică Cel cu numle Harap I l-a trântit o pisică Și-a rămas fără de cap. Tu! dar plină ce ți-e traista! Ai păpuși și cai și nuci! Spune, zău, pe vreamea asta Unde vrei să te mai duci? Stai al noii, că-i
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
nu te vâre din greșala-n sac, Ca pe-o papușă! Bine-ai venit, Moș Crăciune! Bine-ai venit, Moș Crăciune! Te așteptam cu nerăbdare, Căci păpușa mea cea mică A rămas fără picioare. Și căluțul lui Costică Cel cu numle Harap I l-a trântit o pisică Și-a rămas fără de cap. Tu! dar plină ce ți-e traista! Ai păpuși și cai și nuci! Spune, zău, pe vreamea asta Unde vrei să te mai duci? Stai al noii, că-i
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
basme religioase: pe lângă eroii cunoscuți, iau parte duhuri necurate, sfinți, Dumnezeu, etc.; 4. basme glumețe: lipsește fantasticul, dar predomină umorul; 5. basme populare: care întrunesc trăsăturile literaturii folclorice (caracter anonim, oral, etc.); 6. basme culte: în proză Ț „Povestea lui Harap - Alb” de I. Creangă, „Făt-Frumos din lacrimă” de M. Eminescu; în versuri Ț „Călin Nebunul” de M. Eminescu, „A fost odat” de Șt. O. Iosif. Motive: 1. al elementului care-l ajută pe eroul pozitiv să izbândească; 2. al somnului
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
e bolnav de șale) Pe Manole comisul, bolnav de șale, îl calcă ursul. Nevasta lui Smion se duce la mănăstiri și moaște, ca să facă copil (Simion și-a clădit casă deoparte tot la Timiș). Silvan la Neamțu, după Iosif Catalan Harap Vizir Vânt caii lui Ștefan Vodă Vizir e cu țintă neagră în frunte. La 1475 a dat semne pentru războiul care a fost. la Vatopedi trăiește încă Gherontie, egumen, carele a dat învățătură grecească lui Vodă. Amfilohie Șendrea, unchiul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fântâna până ce dai de apă. Unde-i un suflet acolo-i ș-o nădejde. După iarnă, primăvară. Azi mie, mâne ție. Nu te teme de primejdia amânată. Cu peștele din baltă nu faci negoț. Moartea, mângâierea sărmanului. Degeaba dai săpun harapului și sfat nebunului. Dacă popa iese în drum și se pișă, poporănii dau și ei fuga, ca să se c... Câștigul e frate cu paguba. Marfa nu se plânge de vameși. Nimic mai scump decât iefteșugul. Negustoria nu cunoaște tată și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ba eu l-am văzut Și l-am cunoscut Când l-am lepădat La un mal surpat! Fața lui Spuma laptelui Ochii lui Mura câmpului Părul lui Pana corbului Așa l-am văzut Și l-am cunoscut. Calul lui Murguleț harap C-o stea albă-n cap. Frâul murgului Țeasta smeului, Doi șerpi încordați De gură-ncleștați Așa l-am văzut Și l-am cunoscut Pe Din Constandin Când l-am aruncat La malul surpat. Oh, Dunăre, Dunăre Dunăre, Drum fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
timp al acțiunilor de legendă cu construcția poetică a drumului îndelungat până la tărâmul fabulos semnalează cititorului ieșirea din durata măsurabilă și pășirea într-un timp sacru. Aflat dincolo, neofitul trebuie adeseori să găsească o casă solară. În basmul Povestea lui Harap Alb din colecția lui Constantin Mohanu, eroul dedublat ca servitor trebuie să o aducă pe Ileana Cosânzeana care „are-o chilie-mbrăcatăzâce - numai cu tăblii de argint și de diamant.” (Boișoara - Vâlcea). Așezarea miraculoasă reprezintă o imagine comună și cântecelor ritual
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pe fața pământului, care vede toate și pe toți, altfel de cum vede lumea cealaltă; numai pe șine nu se vede cât e de frumușel. Parcă-i un bot-chilimbot-botit, în frunte cu un ochiu, numai să nu-i fie de deochiu’’. ( Harap Alb ) În ‘‘Harap-Alb’’, calul năzdravan, ca să-și ducă stăpânul la sfântă Duminică, adică pe un tărâm de basm, îl trece prin locuri a caror minunăție e luată din sarcina prozei și lăsată pe seama versurilor, ca pentru a se simți în
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
XVIII, la curțile domnitorilor din Țările Române divertismentul era produs nu numai de „jucători [dansatori] și zicători [cântăreți]” autohtoni (români, țigani), dar foarte adesea și de cei aduși „de la Țarigrad”. Erau deci mai ales de origine orientală : În afară de evrei, apar „harapi”, „pehlivani” sau „mehteri” turci și chiar „hindii” <endnote id="(822, p. 246)"/>. Într-o monografie istorică a orașului Iași, Nicolae A. Bogdan notează faptul că la curtea lui Matei Ghica Vodă, În anii 1753-1756, se făceau adesea mari petreceri, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Scene reprezentând Judecata de apoi sunt zugrăvite și pe pereții interiori ai bisericilor de lemn din Maramureș (cca 1800). La Biserica-din-deal din Ieud, de exemplu, În stricta vecinătate a Iadului sunt reprezentate „niamu jidovesc”, „niamu turcesc”, „niamu tătăresc” și „niamu harapilor” <endnote id="(13, p. 93)"/>. Interesant este că, În reprezentările iconografice ale Judecății de apoi, cei damnați pe criterii etnice (sau confesionale) se adaugă celor damnați pe criterii etice („mincinosul”, „scumpul”, „crâșmarul”, „care nu face coconi”, „care omoară prunci”, „fermecătorul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a scris cenzorul la „a”: „Pentru caracterul lor mistic, profund religios, au fost eliminate sau revizuite, la semnalarea noastră, următoarele fragmente (...)”. Iată ce text „...a fost scos În Întregime”: „GLOBUL din satul Țuțcani, comuna Mălușteni. Personajele: Anul Nou, Anul Vechi, Harapul, Domnișoara. <<O ce veste minunată/ Din Vihleim ni s-arată/ Că s-a născut/ Prunc din Duhul sfînt/ Fecioara-i curată!// Mergînd Iosif cu Maria/ La Vihleim să senchine/ Într-un mic oraș/ S-a născut Hristos/ Fiul cel din
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
el, lăsând la o parte gluma. Când am făcut eu așa ceva ?!... Și, furios, a plecat dintr-o dată de lângă mine. Cu o subtilitate ce nu putea trece nebăgată în seamă, Gruia se ocupase într-un studiu de ritul inițiatic al basmului „Harap Alb”. Ca student, a ținut secretariatul Mitropoliei din Iași. Șef de promoție, și-a dedicat lucrarea de diplomă unor profesori dintre care, unul, „l-a învățat să scrie iar altul, să citească”. Participase la câteva congrese ecumenice unde, la Stockholm
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Capra cu treĭ ĭezĭ, poveste. IX. 9. Literatura populară. Punguța cu doĭ banĭ, poveste. IX. 10. Literatura populară. Dănilă Prepeleag, poveste. IX. 12. Povestea porcului X. Moș Nichifor coțcarĭul, povestire glumeață. X. 10. Povestea luĭ Stan Pățitul. XI. 1. Povestea luĭ Harap Alb. XI. 5. Fata babeĭ și fata moșneaguluĭ, poveste. XI. 6 Ivan Turbinca, poveste XII. Povestea unuĭ om leneș XII. Amintirĭ din copilărie, L povestire. XIV. 10. Amintirĭ din copilărie. II povestire. XV. 1. Popa Duhu XV. 8. Amintirĭ din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]