426 matches
-
municipalitate care abia are bani să-și garnisească buzunarele ci de un rege care a domnit cândva peste acele teritorii ca parte a unei țări rămasă în dulci amintiri. Nu numai Ovidiu își cânta amarul în triste poeme acompaniate de harfă. Nenorocita țară în care ne ducem amarul „celei mai bune bunăstări îmbunătățite de o permanentă tranziție” ce va mai dura veacuri, nu duce astăzi lipsă de baronete, unele cu melancoliile lor de veacuri: În orașu-n care plouă / de trei ori
MELANCOLIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347809_a_349138]
-
toți. Vedem că se poate și totuși nu se vrea. Nu putem face nimic. Ne-a fost luată pâinea dar și sarea și cuțitul. Nu ne rămâne decât să căutăm pe vreo plajă o colonie grecească în care să ducem harfa rămasă spre a ne cânta amarul. Chiar dacă acolo va ploua și de 10 ori pe săptămână ca-n Anglia. Mai bine acolo ca-n raiul raiului din Baroniile Române Unite sub scutul USL. Nu fac politică, vai Doamne! Îmi cânt
MELANCOLIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347809_a_349138]
-
un soare, Eu sunt un flutur, tu ești o floare, Eu sunt un templu, tu ești un zeu Iubitul meu. Apoi tot Veronica: Tu ești un rege, eu sunt regină, Eu sunt un haos, tu o lumină, Eu sunt o harfă muiată-n vânt Tu ești un cânt! Eminescu: Tu ești o frunte, eu sunt o stemă, Eu sunt un geniu, tu o problemă, Privesc în ochi-ți să te ghicesc - Și te iubesc! Deodată se descoperiră unul în fața altuia îngenunchiați
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
Atacat-am niște rime, / Dar, fiind cam anonime, / Le-am vândut unui sonet.» (p.90); etc.; (14) catrenele / distihurile împotriva stricătorilor de limbă, împotriva pleonasmitei etc : «Îndrăgostit de pleonasme, / Am fost la târg să cumpăr basme, / Dar negustori ciupind din harfă / M-au înșelat din nou la marfă. » (p. 31); Când am dat vieții de rost, / M-am grăbit să o descriu / Ajutat de-un șef de post / Alfabetizat târziu.» (p. 41); Nu uitați când faceți sex / Cât de important e-
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
de călugărie și-i jurase lui Eros că indiferent cu ce săgeată plină de otrava dragostei va mai trage în el, o va respinge: Ea a murit.-Am îngropat-o-n zare. Sufletul ei de lume este plâns - Am sfărâmat harfa - și a mea cântare S-a înăsprit, s-a adâncit, s-a stins. Eros este un borfaș, trage cu săgeți nevăzute drept în inimă și, fără să vrei, rămâi maculat cu otrava aceea care ți se răspândește în tot corpul
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
în colegiile unor reviste literare. Conlucrează că publicist, rubricator sau semnatar în reviste internet. Este inclus în numeroase cărți de critică literară. A prefațat, îngrijit sau editat antologiile : „ Nouă scriitori hunedoreni”; Inel de aur fără corb - 9 tineri poeți hunedoreni; Harfele Harului- antologie internațională de poezie creștină; Lumină cu aripi- poezie a elevilor din Ghelari, etc. Cărți despre opera să: Constantin Stancu, poetul de la Castel, editura Realitatea Românească, 2009; Ladislau Daradici- Teze fundamentale în poezia lui Eugen Evu, editura Emia, 2010
EUGEN EVU de EUGEN EVU în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346908_a_348237]
-
scrie Tăceri pentru tristețea tuturor? 9.La pieptul viscolului Mormintele se iau de mînă Și,ca-ntr-un ștreang, de sărbători, La pieptul viscolului flori Și umbra proprie își mînă. Grăbit călătoresc prin Ieri Și-s niște-nveșnicite clipe Care la harfe de tăceri Îngînă liniștea cu-aripe De cer topit în căni de-oieri. E ora ultimei dureri. Naște-va fii.Sfinte risipe. 10.Vînătorul și Luna Din munți curgînd spre-al deznădejdii plaur Se face plănsu-mi Dunăre de aur, Cîmpie-a veșniciei
10 POEME NOI DE TRAIAN VASILCĂU de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348375_a_349704]
-
FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 744 din 13 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Drum rămas Mă apasă în vise o piatră de moară Metafora ia forma somnului zbuciumat Pronunțarea faptelor într-o doară Vibrează pe harfa cerului înnorat. Ploaia poruncește idei îngenunchind strada Eu credeam că știu totul despre eclipse Însă stelele au înflorit livada Sufletului meu subjugate de eclipse. Plămânii mei au obosit în zona alpină Între două praguri ale infernului fac popas Odihna e
DRUM RĂMAS, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345182_a_346511]
-
amenințarea judecății; nădejdea învierii; frica iadului; făgăduințele pentru slavă; descoperirile tainelor. Toate sunt cuprinse în cartea Psalmilor ca într-un trezorier mare și comun, care, cu toate că există multe instrumente muzicale, profetul l-a adaptat către instrumentul muzical ce se numește harfă. În acest mod, cred, vrea să arate harul de sus al Duhului Sfânt ce răsună înăuntrul lui, fiindcă numai acesta dintre instrumentele muzicale are cauza sunetului în partea de sus. Și în chitară și liră arama dă sunetul în clapa
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
cred, vrea să arate harul de sus al Duhului Sfânt ce răsună înăuntrul lui, fiindcă numai acesta dintre instrumentele muzicale are cauza sunetului în partea de sus. Și în chitară și liră arama dă sunetul în clapa de jos, în harfă însă cauza ritmurilor armonice se găsește în partea de sus; ca să ne îngrijim și noi să căutăm cele de sus și să nu ne risipim puterile în patimile trupului din cauza plăcerii cântării. Cred că cuvântul profetic prin construirea instrumentului ne
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
de-al meu păcat.. Mi-ai vrăjit gândul iar somnul l-ai furat! Ți-aș mângâia obrazul, cu un gest duios. Prinde-mä de mijloc, iubește-mä sub lună Vreau să simt că visul acum i-adevărat Mlădioasă-n noapte precum a harfei strună... Sä îmi spui in șoapte.. Iubirea, nu-i păcat! Ascunde-mă în tine, cu brațul tău mă strânge Si mîngâie-mi privirea albastră ca de mare! Te oglindește-n valul ce-n inimă se frânge Să devenim o pasăre.. ce
IUBEŞTE-MĂ..! de DOINA THEISS în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345346_a_346675]
-
căldura inimii s-a ridicat, Mâna mi-o întinzi, fiind cazută, Spre tine, acum, mă-ndrept tăcută. Pe pământ, prea senină, Prin pântec mă leg prin cămăși divine. Cer năpustit, cu atâtea suspine, Un cântec de afecțiune, îngerii cântă din harfe. Prin beznă, lumina ta persistă, Doar inima, în toamna grea, ți se mai zbate, Te-nalți, peste nori, prin iubirea mea. Vreau să mă alătur ție, mamă, Dar tu mă-nveți să stau calmă, Drumul să mi-l urmez, fără
POEME DE SUFLET (1) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376521_a_377850]
-
întreaga Scriptură e plinü de astfel de exemple. Dacă Dumnezeu ar fi vrut să ieșim pe străzi, nu l-ar fi inițiat oare pe David, care fugea de nedreptatea și mânia împăratului Saul? Atât de frumos “protesta” copilașul David din harfă, încât fugeau toate duhurile rele care erau peste împărat... Oare nu acesta ar trebui să fie “protestul creștin” pe care îl numiți în alt “stil”? De ce să ieșiți în stradă? Oare au devenit bisericile atât de neîncăpătoare încât nu mai
DESPRE PROTESTELE CREŞTINE de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376579_a_377908]
-
tine, când m-ai îmbrățișat. Caut și regăsesc pe trup, pe-o margine de noapte, Amprenta buzelor ce-au murmurat neauzite șoapte... Și simt al tau parfum, răsfrânt pe-a mea eșarfă Când aerul încins ne-nvaluia în sunete de harfa... Pe buze-ntredeschise, se-alintă cuvinte nerostite Iar eu pictez pe glasul tău, emoții infinite. Citește mai mult Spre malul altui timpCu grijă mă strecorprin gândurile mele,Să regăsesc cuvinte, necuvinte,agățate-n stele.Se înfioară iar,pe pieptul meu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
tresăltatAlintul dăruit de tine,cănd m-ai îmbrățișat.Caut și regăsesc pe trup,pe-o margine de noapte,Amprenta buzelor ce-au murmurat neauzite șoapte...Și simt al tau parfum,răsfrânt pe-a mea eșarfăCând aerul încins ne-nvaluiaîn sunete de harfa...Pe buze-ntredeschise,se-alintă cuvinte nerostiteIar eu pictez pe glasul tău,emoții infinite.... VI. ÎN GÂNDUL TĂU, de Corina Negrea , publicat în Ediția nr. 2248 din 25 februarie 2017. În gândul tău În gândul tău, mă porți prin locuri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
liniștea naturii, Pe brazda bătucită de alți câțiva drumeți, Privesc pătruns de gânduri, având în colțul gurii, Un zâmbet ce străluce ca roua-n dimineți. În unda cristalină, în tremuru-i, se naște Speranța liniștirii, ce am visat cândva, Acompaniat de harfe, transcend în zi de Paște Și-uimit revăd tabloul, creat în Golgota. Foșnește frunza salciei ce-și plânge nemișcarea Și mă opresc din zborul visării, consternat, Scrutând cu ochii minții, caut cu emoție zarea, De care prin cădere, atât m-
ARMONII DIVINE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375174_a_376503]
-
Articolele Autorului De mii de ani durerea de aripi mă sugruma Să îmi arunc în goluri cămașă grea de huma. Pornit prin încercare într-o plutire lină Să mă înalt din haos spre veșnică lumină. Dar vămile pustiei nu-s harfe să mă poarte Netulburat de setea măririi și de moarte. Am aripe de ceară, nu îngerești, ușoare Ce se topesc în zboru-mi nesăbuit spre soare. Din cercul inerției, prin naștere învins Mă prăbușesc în lumea din care m-am desprins
DUREREA DE ARIPI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375226_a_376555]
-
de fum... Atunci ți-ai strâns iubirea-ntr-un zâmbet minunat Și ai stârnit vulcanul, ce-l simt în piept și-acum. Ochii, adânci și sinceri, mă-nvăluiau, fierbinți, Și răsădeau în mine semințele de dor Iar zâne mici, din harfe, îmi susurau cuminți Baladele iubirii, purtându-mă pe-un nor. De-atunci nici frig, nici frică, n-am mai simțit nicicum Iar inima răcită am prins să-mi încălzesc La focul vieții tale și astăzi mă-ntreb cum De îmi
PARFUM ALBASTRU de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372595_a_373924]
-
ideatică; el nu exprimă, în acest caz, anonimizarea beznei efemeridelor. Tonul confesiv/meditativ se deschide printr-o firidă de cupolă a moto-ului/rezonator, cu intensă încărcătură sapiențial/soteriologică, revărsată de ecoul biblic: „Au venit peste mine clipe de întristare (...) harfa mea s-a prefăcut în instrument de jale și cavalul meu scoate sunete plângătoare. ...Apa va pătrunde în rădăcinile mele, roua va sta toată noaptea pe ramurile mele“. (Cartea lui Iov). Întregul fond liric este dominat de un spirit interogativ
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
hohotesc și prunii, Împrăștiind deja esențe fine. Râd chiar și sălciile lângă maluri, Castanii candelabre și-au aprins, Iar liliacul se desface-n valuri Și-i veselie mare pe cuprins. Râd lângă drum magnolii violete, Cu florile ca sunete de harfă, Pe piept, la gât, să-i pună unei fete Un talisman în formă de eșarfă. Referință Bibliografică: RÂD / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1665, Anul V, 23 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Leonte Petre : Toate
RÂD de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373182_a_374511]
-
Goneam pe cai sălbatici, cu frâiele în mâini, ne fulgerau prin sânge nori negri de furtună și în altar de patimi îngenuncheam păgâni ca să îți pun pe frunte a dragostie cunună, când au cântat haiducii la crâșma dintre sâni, din harfele iubirii rupând ultima strună ce a speriat de moarte ai sufletului câini. Nu pot clădi în tine castele de nisip. Sunt meșterul Manole, ce-a vrut să îți dea viață într-o zidire nouă, după-al iubirii chip. Mi-am
OBLOANELE SUNT TRASE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373299_a_374628]
-
Acasă > Poezie > Credință > ODA DUHULUI SFÂNT Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1994 din 16 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Tu, Domn în ceruri, proslăvit cu harfe Din veșnicie stând pe Tronul Sfânt La început Tu Te-ai mișcat pe ape Și le-ai făcut pe toate prin Cuvânt. Tu, Cel ce arzi pe pirostrii de hâr Tu, Cel ce-ai dat chiar soarelui lumină Te odihnești
ODA DUHULUI SFÂNT de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373302_a_374631]
-
Simt c-am fost trimis pe acest pământ să cânt în cuvânt și rostit și scris. În timp ce creez, cu gândul observ cum în orice nerv melodii vibrez. Toată viața mea câtă-a mai rămas în vers și în glas o harfă se vrea. Și tot timpul sper că plecând cândva nu voi înceta să cânt și în cer. N-a fost să fie Mi-aduc aminte de parcă ieri pe trupul tău fierbinte înfioram plăceri. Câtă splendoare vibra în jur când dragoste-arzătoare
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379725_a_381054]
-
liniștea naturii, Pe brazda bătucită de alți câțiva drumeți, Privesc pătruns de gânduri, având în colțul gurii, Un zâmbet ce străluce ca roua-n dimineți. În unda cristalină, în tremuru-i, se naște Speranța liniștirii, ce am visat cândva, Acompaniat de harfe, transcend în zi de Paște Și-uimit revăd tabloul, creat în Golgota. Foșnește frunza salciei ce-și plânge nemișcarea Și mă opresc din zborul visării, consternat, Scrutând cu ochii minții, caut cu emoție zarea, De care prin cădere, atât m-
ARMONII DIVINE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369203_a_370532]
-
Ediția nr. 1755 din 21 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Umbra unui gând a trecut prin harul ce vibrează-n miez unde-i cel ce-așteaptă ca din absolut să ofere darul în chip de faptă. Din nemărginiri mii de harfe cântă când de-abia le-ating degete de îngeri în timp ce-n nucleu Spiritul frământă izbânzi și-nfrângeri. Universu-i punct infinit ca spațiu, un magic cuvânt ce-ntruna creează în nestăvilit și veșnic nesațiu care vibrează. Ai să îi revezi fețele
UNIVERS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378663_a_379992]