2,931 matches
-
Într-un sat, nici eu nu mai știu unde, trăia o babă cu nora ei.Pe babă o chema Dochia, iar pe nora sa Anișoara.Pe cât era Anișoara de bună, pe atât era baba de rea.Pe cât era nora de harnică, pe atât baba de leneșă.Pe cât era nora de blândă, pe atât era baba de nesuferită, toată ziulica din zori și până seara, numai gura ei se auzea cum o cicălea și o batjocorea pe Anișoara. Că se scoală prea
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
nevrute: că e leneșă, că e trândavă, că așa și pe dincolo. Bărbatul o ascultă pe maică-sa cu atenție, apoi zâmbea și Își pupa nevasta bucuros, că doar știa cu cine se Însurase: cu o Anișoară tânără și frumoasă, harnică, veselă, blândă și iubitoare. Asta o scotea pe baba Dochia din minți.Și o ura și mai tare pe norusa și Își puse În gând să scape de ea În vreun fel. Într-o iarna geroasă, cu troienele cât gardul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
nici o faptă rea nu rămâne ascunsă. POVESTEA LUI MOȘ CRĂCIUN Se povestește că la Începutul Începuturilor, Moș Crăciun era un bărbat tânăr, În putere și tare arătos.Și tot pe atât de hain.El avea o nevastă tânără și frumoasă, harnică și vrednică, veselă și iubitoare.Însă orice făcea nevasta, defel nu-l mulțumea pe bărbatul ei Crăciun, mereu sta cu gura pe ea și o ocara.Că aia nu se face așa, că cealalată n-a făcut-o bine.Încetîncet
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
se gândi femeia? -Hai,mai bărbate, zise ea, să facem ceva deosebit pentru pământeni.Ceva nemaiauzit și nemaivăzut. S-au gândit ei ce s-au gândit și le-a venit ideea să trimită oamenilor, de care auziseră că sunt buni, harnici și frumoși, prima zăpadă. Zis și facut.Ea Își suflecă mânecile, luă o sită din cămară (și deasupra norilor există cămări) și se puse pe cernut, măi frate. Și moș Niculae ce făcea? Iaca, Își scutura barba lungă-lungă și albă
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
era, făcând fapte bune una după alta.Ajuta văduvele dându-le câte un bănuț de argint, copiilor orfani le da câte un colăcel, punea apă În fântânile aproape secate, scotea animalele căzute În râpă, logodea fetele cu feciori vrednici și harnici, mângâia bătrânii neputincioși.Și câte și mai câte nu făcea moș Nicoară. Ba, el certa Soarele și-l păzea când acesta vroia să se ascundă după nori, lipsind pământul de căldură și lumină.Îl amenința chiar pe bietul Soare, care
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
balaurii n-au mai Îndrăznit să se arate prin lume, că doar nu vroiau să ajungă și de râsul oamenilor. LEGENDA ALBINEI Trăia odată, demult, Într-un sat Îndepărtat, dintr-o țară și mai Îndepărtată, o fată frumoasă și foarte harnică.Mama ei era bătrână acum, Însă era tare mulțumită de fiică-sa, că bine o mai crescuse.Știa să facă de toate cele.Bătătura Îi era mereu măturată, blidele ședeau curate În blidar, pânza Îi era albită. Cât era vara
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și țesea mereu, că zestrea Îi ajungea până În pod.Veneau și vecinile și Îi cereau ajutorul la unele treburi și ea niciodată nu se da Înapoi de la lucru. Și cum gura lumii e slobodă, vestea despre fata cea frumoasă și harnică, merse din casă În casă, din sat În sat trecu hotarul și se răspândi În toate cele patru zări.Așa că nu Întârziară pețitorii, unul dupa altul. Tineri sau mai bătrâni, frumoși sau urâți, Înalți sau scunzi, grași sau slabi. Însă
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
albină și dădu și un ac cu care să se apere.Văzând flăcăii una ca asta, se rugară și ei de Zâna cea bună să nu-i lase ,să faca ea o vrajă ca ei s-o poată urma pe harnica albină.Zâna, fiindcă era bună și miloasă, dar mai ales fiindcă le era datoare, Îi transformă și pe ei, În trântori. Albina ajunsese departe, căci trântorii n-au mai ajuns-o din urmă, ori poate că ea s-a ascuns
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
mulți oameni? Uite-așa a ajuns omul pe Pământ; la fel și tu și eu ... OUĂLE ROȘII După ce Domnul nostru Iisus Hristos a Înviat a treia zi din morți, multe minuni s-au Întâmplat pe pământ. O fată de creștin, harnică și curățică, dar săracă, traia În vremea aceea.Ochii ei te priveau plini de căldură, glasul ei blând te Îmbia s-o tot asculți cum vorbește.Și era fata aceea bună la suflet și ajuta pe alții după puterile sale
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
nume. FLORILE DE SÂNZÂIENE Tânărul Ioan era pus de Ștefan cel Mare să apere Suceava de turcii care veneau prin acele locuri cu gânduri rele și de nelegiuire. Nu era numai un flăcău curajos viteaz și neînfricat, ci era și harnic, săritor și de cuvânt. Ioan scotea plugul din șură, vorbea bând cu boii, Îi Înjuga și-i ducea În țarină.El ara și semăna numai noaptea când era lună plină, fiind Încredințat că numai așa va avea un rod bogat
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
noaptea când era lună plină, fiind Încredințat că numai așa va avea un rod bogat și un an darnic cu cel care lucra ogorul. Pe acele meleaguri sucevene trăia și o fată pe care o chema Sânzâiana.Și era Sânzâiana harnica ca o furnică, era blândă și bună ca o bunicuță și frumoasă de parcă zicea că este sora soarelui.Ei ii plăcea să hoinărească pe dealuri prin fâneșe, culegea flori care de care mai parfumate și le punea lui Ioan la
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
În grădina zmeului. Să nu credeți cumva că Ghiocel s-a schimbat. Chiar floare fiind, tot curios este , iar primăvara devreme scoate căpșorul din zăpadă ca să vadă și să mai afle ce se mai Întâmplă prin lume. CERBUL O femeie harnică, dar săracă ajunse să intre slugă la un boier. Femeia avea un băiat pe care Îl chema Ioan. Și era băiatul lumina ochilor ei, bucuria vieții ei. Pentru el se prinse slugă la boier, ca să aibă cu ce să-l
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
boier. Femeia avea un băiat pe care Îl chema Ioan. Și era băiatul lumina ochilor ei, bucuria vieții ei. Pentru el se prinse slugă la boier, ca să aibă cu ce să-l crească. Femeia aceea era așa de vrednică, de harnică și pricepută În toate cele, că boieroaica o Îndrăgi atât de mult și o luă să facă treburile În casă. Unde punea ea mâna, era minunea lui Dumnezeu.Toate erau În rânduială, odăile străluceau de curățenie, cămara era plină cu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
odăile străluceau de curățenie, cămara era plină cu murături și boieroaica nu avea de ce se plange. Anii au trecut repejor așa cum trec norii pe cer, femeia a Îmbătrânit, iar Ion se făcu flăcau. Și nu orice flăcău, ci unul chipes, harnic și vesel. Și o iubea pe maică-sa cum și maică-sa Îl iubea pe el. Boierul și boieroaica se Învățaseră atât de mult cu femeia și cu Ion, de parcă erau rudele lor, de parcă dintotdeauna ei stătuseră la casa lor
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cu mâna goală, dar s-au Înțepat În spinii trandafirului, care se prinseseră de haina negustorului. LEGENDA CUCULUI Undeva departe, tare departe trăia un bărbat și cu băiețelui lui. Bărbatul acela se Însurase de tânăr cu o fată frumoasă și harnică, dar Într-o iarnă nevasta lui se Îmbolnăvi și muri. Așa că bărbatul rămase singur să crească băiețelul pe care Îl aveau. Pe patul de moarte el promise femeii că va avea mare grijă de copilul lor. Omul acela, pentru a
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
de plătit ajutoarele... Bine. Cât să fie? Cât chibzuiești și dumneata. Jumătate acum, jumătate la sfârșit. E bine, domnule Petre, te văd om serios și ce mi-a mai povestit Carmen despre dumneata... De ispravă, fata. Da, de ispravă, cinstită, harnică, sănătoasă, serioasă. Bade Ioane, acu', dacă ne-am înțeles, putem bea "aldămașul" cum se spune? Mulțumesc, domnule Petre, dar mai am câteva ceasuri de lucru. Dacă ai binevoi, ne-ar face mare cinste să poftiți într-o duminică la noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
în extravilan. Am un proiect de ridicarea localității, pentru care nu vă cer nici un ban, sperând să obținem bani de la Uniunea Europeană. Fundamentarea proiectului și toată birocrația necesară o voi asigura eu. Nu urmăresc nimic personal, vreau să ajut niște oameni harnici, buni, care de douăzeci de ani le pleacă urmașii la muncă în străinătate. Ceea ce vă cer nu este o favoare, ci ceva legal. Știu că nu sunteți de prin partea locului, ca și mine, dar arătați oamenilor că gândiți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
impozant. Noaptea era liniștită, cerul senin, biserica plină. La sosirea lor, sătenii se dădură într-o parte, făcându-le loc. Pe culoarul deschis ajunseră până în față, unde oficia părintele Haralambie. Era un bărbat încă în putere, cu familie numeroasă, cinstit, harnic, respectat de săteni. Slujba a fost frumoasă, atmosfera de sărbătoare i-a cuprins pe toți. Înainte de Înviere, părintele Haralambie veni în fața Altarului cu Lumina, chemând credincioșii: "Veniți de luați Lumină". Își aprinseră lumânările, ieșiră în curtea bisericii, se citi Evanghelia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
apreciați, sunt produse naturale, pregătite pentru casă de gospodinele din satul Bucura, un sat de oameni gospodari, așezat sub poala pădurii, lângă Văleni. Acolo m-am stabilit și eu de ceva vreme și vreau să ajut oamenii, fiind cinstiți și harnici. O să înjghebăm un atelier pentru producția de mobilier rustic, ne gândim și la o unitate pentru producerea de sucuri și conserve ecologice cam ceea ce ați avut și dumneavoastră de a aprecia. Am solicitat fonduri de la Uniunea Europeană, sperăm să ni se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
De mult voiam să-ți mulțumesc, că datorită dumitale mi-am tras și eu apă de la conductă. Primarul a făcut și el cât a putut, dar fără munca dumitale... Când o să vrei, să vii odată la noi. Te știm om harnic, muncitor, ai făcut totul bine așezat în casă. Dar unde stai? Omul ridică mirat din sprâncene. Puțin mai încolo de dumneata. Nu ne-ai văzut casa niciodată? Ba da, răspunse Petre evaziv... Am văzut toate casele frumoase din sat. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Linz, o firmă care se ocupă cu comercializarea de produse alimentare "eco". E o firmă mare, solidă, care aprovizionează multe magazine din Austria, Germania, Elveția... Patronul mi-e bun prieten, am discutat cu el, v-am prezentat drept niște oameni harnici și cinstiți. E dispus să trimită, la Bucura, o echipă de specialiști, pentru a vedea concret despre ce este vorba. În principiu e de acord să utileze secția de sucuri, dulcețuri și ce-o mai fi cu utilaje noi, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Michnik se numește Istoria onoarei în Polonia. Un titlu pe care l-am găsit întotdeauna fascinant, intrigant și - ca român - umilitor. Știm cu toții că noi, românii, avem toate calitățile posibile. Știm că suntem buni, generoși, inventivi, plini de umor, viteji, harnici. Că învățăm ușor limbi străine, că ne adaptăm oricărui mediu, că avem un spirit al improvizației unic. Și multe, multe altele. La capitolul onoare, însă, oricât m-aș strădui, nu prea găsesc exemple și contexte. Aș spune, mai degrabă, că
Arta de a admira literatura by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7216_a_8541]
-
Oare cîți știu, în România și în Israel că marele matematician, lingvist și filozof al științei, academicianul Solomon Marcus, este fratele scriitorilor Marius Mircu și Marcel Marcian - ultimul din păcate decedat acum cîțiva ani? Din această familie talentată și extrem de harnică, așa cum o atestă recordurile și ambițiile literar-reportericești, ale lui Marius Mircu, nu o dată amănunțite de el însuși, în rubricile sale de gazetă, face parte și Solomon Marcus, Solomonică pentru prieteni și foști colegi. Modest, rezervat, pe vremuri chiar timid, vorbind
Cuvinte și limbaje by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8741_a_10066]
-
sangre y passion), Dansul canibalilor, Misterele continentului negru, Icoane Dunărene (Dunărea, Delta și taina Bălților) - epuizată, ne anunță editura, Monstrul apelor. Alte patru cărți sînt, în '35, sub tipar, una dintre ele urmînd să fie tradusă din spaniolă. Un pasionat harnic. Cuvîntul înainte, semnat de autor, e, de bună seamă, al unui poet: "puterea amintirilor izgonește nimicurile și preocupările prezentului din ființa mea și vraja neagră a ținuturilor Africane mă invadează ca o febră." Hotărîrea e de om al expediției, care
Alb-negru by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8798_a_10123]
-
o limbă ex catedra. Era, ca să vedeți, un profesor de limba română, pensionar, din Muscel, care venise în capitală să-și vândă producția, avea în livada lui moștenită de la nevastă-sa (că intraserăm imediat în vorbă) cinci nuci bătrâiori, dar harnici! Sunt și astfel cazuri, deși rare. De atunci, nu mă mai joc de-a vorbitul așa și-așa... * Ajungând cu bine acasă, am pus le beethoveniene, care în ultimul timp mă liniștesc, mă bine dispun, declanșând în memoria mea fel
Bagatele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9943_a_11268]