19,103 matches
-
au ucis pruncii în leagăn și i-au mai tăiat o mână, Ea rămas-a împietrită, ȘI-I TOT NAȚIA ROMÂNĂ! Și TIMPUL s-a ridicat din hrisoave și din cărți; Au urlat lupii la graniți, s-au desenat alte hărți... Vipere și corbi de smoală și acum pândesc la poartă: ROMÂNIA mai frumoasă, mai bogată li se-arată! Citește mai mult Au venit în țara asta și-alti străini de-au tulburat-oI-au supt sângele și vlaga și săracă
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
au ucis pruncii în leagăn și i-au mai tăiat o mână,Ea rămas-a împietrită, ȘI-I TOT NAȚIA ROMÂNĂ!Și TIMPUL s-a ridicat din hrisoave și din cărți;Au urlat lupii la graniți, s-au desenat alte hărți...Vipere și corbi de smoală și acum pândesc la poartă:ROMÂNIA mai frumoasă, mai bogată li se-arată!... XVIII. CALUL ȘI MĂGARUL, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2152 din 21 noiembrie 2016. Pe-un drumeag, către oraș
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
moment de criză poetică prin care trece inexplicabil Clujului cultural înființarea unui Festival internațional contemporan de poezie Cluj-Napoca, asemenea celui bucureștean, (chiar mai bun) cred că ar fi o piesă de rezistență culturală, care va pune din nou orașul pe harta poeziei românești și internaționale, că ”cercul poeților dispăruți” este doar o metaforă pentru clujenii care nu au uitat de valorile lirice autentice. Parafrazând pe Lucian Blaga trebuie să spunem nu declarativ, ci factual, că ”poeții clujeni nu sunt muți ca
LA POEZIE, BUCUREŞTIUL A LUAT FAŢA CLUJULUI! DEOCAMDATĂ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380631_a_381960]
-
crâncene pogoară duhurile-n candeli: Crist în piscuri ne însoară cu spade de-arhangheli METANOIA BUREȚILOR „noi - bureții din rigolă târguim din luni gondolă noi bureții burețim și pe toți vă mucezim” alelei - bureți de soartă scrieți-mi pe pântec hartă descrețiți în mațe-o poartă burta s-o simțim deșartă colo-i gura iadului umple gura raiului pe picior de plai ajunși de raze să fim străpunși să uscăm păcat și vină să-ndreptăm tot ce se-nclină să-nchinăm
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
dreptul de a batjocori Iar hrana le-o măsoară cu cântarul Omul știe să caute Drepturi și Libertăți Dar știe să folosească și dreptatea Unui om fățarnic Care a orbit gura vizitatorilor De acea viața a devenit grădina zoologică Cu Harta despre Drepturi și Libertăți (?!) Omul lucrează pentru profituri Chiar și împotrivă legii Naturii și a Domnului De aceea, Dumnezeule Continuă să ierți acești păcătoși Ce întocmesc sclavia celuilalt Înconjurat cu ghimpi și ucigași (CH - Gossau, 14.09. 2003) DIALOG DESPRE
POEZIE ALBANEZĂ DIN ELVEȚIA SHEFQET DIBRANI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380677_a_382006]
-
la Turda. Ți-am pus tablou în casa mea, Să-ți fac o veșnică cinstire Și mă tot rog în vremea grea, Să-ți dea și Cerul-Sfânt slăvire. Mă închin la candela aprinsă, Te dau copiilor în dar, Să fie harta lor întinsă, Iar tu, înscris în calendar. Mereu de tine-mi amintesc, Mă dor profundele trăiri, Și ochii mi se umezesc De lacrima Primei Uniri. Referință Bibliografică: LACRIMA PRIMEI UNIRI / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1953
LACRIMA PRIMEI UNIRI de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380699_a_382028]
-
găsească în inimă îmbrățișarea Și mirarea că timpul te-ntoarce mereu spre cer și spre mine. Chiromanție Așa te-aș cuprinde și te-aș lega între linia inimii și linia vieții din palma mea! M-aș prăvăli cu tine în harta destinului meu trecător, te-aș chema și te-aș iubi în toate celulele mele de dor. Ochii-mi alunecă și linia vieții mele se zbate când tu îmi ghicești în palmă că zborul se mută departe. Naufragiu Din spate semănai
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
decît se obișnuiește face din "Bucureștii mei" un loc pe care nu-l dibuiesc, întotdeauna, lecțiile de geografie, un rotocol de timpuri bune și de zdrențe din paltoanele de vreme rea, care nici măcar nu se suprapune cu conturul lui pe hartă, și unde "emoția și poezia se strecoară în toată viețuirea." Oricum ar fi, bucureștenii (și poate că nici alții...) n-o să-i reproșeze lui Arghezi niciodată că e, în amintiri, impresii, prea poet. Felul lui de a scrie, trădînd delicatețuri
Într-un colț de țară veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10228_a_11553]
-
departe), cum tot o plecare este trecerea dintr-o vârstă în alta. Toate aceste tipuri de plecări sunt în măsură să stimuleze imaginarul poetic foarte dens al Roxanei Sicoe-Tirea. Rezultatul este o carte de mare coerență și profunzime. În poemul harta, care deschide volumul, plecarea bunicului spre alte zări (moartea sa, neenunțată ca atare, este sugerată prin verbele la timpul imperfect) îi dă posibilitatea poetei să colinde confortabil prin ceea ce presupune a fi imaginarul celui dispărut. Imaginarul poetei se insinuează în
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
literare, la ora actuală încolțită de spiritul universitar, doct, riguros, "metodologic" ca și de pragmatismul "hrănit de precizie și eficiență" comercial. Se află în chestiune "o specie care, dincolo de verdicte, mai are și plăcerea analizei din interior, a recreării unor hărți obsesionale, a problematizării prin îndoială". E puțin probabil că lucrurile se vor schimba radical în următorii, să zicem, cincizeci de ani. Prin urmare nu e cazul să anunțăm printr-un anunț morturar dispariția cronicii, ci să ne preocupăm de "dinamizarea
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
țări riverane a devenit Donau la nemți, Dunaj la slovaci, Duna la maghiari, Dunav la bulgari și sârbocroați, Dunai la ucraineni, Tuna la turci... Românii l-au botezat simplu, după romani, Dunărea, iar englezii Danube, ca și francezii. Privesc o hartă veche cu zonele geografice pe care le reprezenta fostul regat al Daciei, atestat documentar Încă de pe vremea lui Burebista, „cel dintâi și cel mai mare dintre regii din Tracia... Nemaipomenitul... cum nu a mai fost și nu mai este”. Uluitoare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
ale existenței obișnuite, viețile personajelor stau mărturie a unui tablou mai amplu, dezolant și descurajator la adresa aspirațiilor individului simplu, neexersat în tehnicile de supraviețuire ale competiției acerbe și nu arareori neloiale. Focalizând pe genialoid sau, dimpotrivă, mediocru, scrierile trasează o hartă în relief a țării-cadru, cu oameni, instituții, (pre)concepții și manifestări specifice. Interesantă este coerența imaginii de ansamblu, indiferentă la modulațiile 'pieselor' componente. Abandonul, eșecul, ratarea sunt constante ale identităților ce se descoperă succesiv, modalitățile favorite de reacție fiind de
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
din răscruce s-a uscat. din nuntă mea m-au arestat jandarmii. în țara mea am plâns și am sperat să ne hulească monștrii alte armii. de libertate știu doar din povești. himere mi-au fost veșnic Feți-frumoșii. prin infertile hărți dumnezeiești n-au coborât de mii de ani Hristoșii. degeaba-mi târai barbă pe pamant și-mi mâzgălesc poemele sub torța. poeții pe planetă nu mai șanț, sau strigă din cămășile de forță. părinții-s buni de țintă-n poligon
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Nelu Cretu care erau buni la toate, numai Petrică Predoiu avea cu adevarat talent la desen. Toți credeam că va face carieră în pictură. Din păcate, lipsa posibilităților financiare l-au obligat să intre în armată. Tot în legătură cu desenul, pentru hărți militare. Ultima dată când l-am întâlnit pe stradă, era colonel. Mi-a spus cu un oftat când l-am întrebat cum a putut să nu facă pictură. Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea(continuare din numărul trecut) Nu vremile sunt sub
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
zi mai scumpă decât ziua de 27 martie". Amintind că unirea Basarabiei cu România "nici azi nu e recunoscută de guvernul sovietic, căci în Pavilionul U.R.S.S. șde la Expoziția Universală din acel an 1937ț de la Paris se vede o hartă gigantică a Basarabiei trecută la dânșii", dascălul basarabean se întreabă: Ce am făcut noi în 20 de ani" sub administrația românească. "Sub raportul material - arată el - Basarabia n-are decât 750 km. căi ferate, cu totul insuficiente, când ne gândim
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
m-am dus la mormintele părinților mei și le-am citit-o lor, printre lacrimi, în șoaptă..." (C.B.) Adresă greșită Umbra închide ușa după mine Ramuri s-au semnat indescifrabil Nimic nu se poate din ce vreau Eufratul înzăpezit conturează hărțile ținuturilor de coșmar Speriat sufletul se îndepărtează ca pentru totdeauna Din fiecare evadare se întoarce stîngaci, cu teamă parcă ar fi valul auros în rotiri din jurul unei turle închipuite Aude izbiturile cozilor - tigrii țîșnesc din mine apoi se-ntorc asupra
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
am nimerit la adresă greșită? Nu și învinsă Frunza impunătoare de mai multe ori fusese mușcată chiar și atunci cînd perle forțau roua să se ascundă în ea Refuzase ofertă de învelișuri Cum s-ar mai putea numi "frunză"? Pare harta insulei Samotrace Nedeslușit e murmurul încețoșat e gestul Drumurile nu mai duc la Roma Cochilia zace răvășită pe sîrma ghimpată Fiecare glonț înseamnă moarte Sforțările au fost recuperate de rid parcă leagăn i-a fost sicriul Există zbor fără prăbușire
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
din răscruce s-a uscat. din nuntă mea m-au arestat jandarmii. în țara mea am plâns și am sperat să ne hulească monștrii alte armii. de libertate știu doar din povești. himere mi-au fost veșnic Feți-frumoșii. prin infertile hărți dumnezeiești n-au coborât de mii de ani Hristoșii. degeaba-mi târai barbă pe pamant și-mi mâzgălesc poemele sub torța. poeții pe planetă nu mai șanț, sau strigă din cămășile de forță. părinții-s buni de țintă-n poligon
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Nelu Cretu care erau buni la toate, numai Petrică Predoiu avea cu adevarat talent la desen. Toți credeam că va face carieră în pictură. Din păcate, lipsa posibilităților financiare l-au obligat să intre în armată. Tot în legătură cu desenul, pentru hărți militare. Ultima dată când l-am întâlnit pe stradă, era colonel. Mi-a spus cu un oftat când l-am întrebat cum a putut să nu facă pictură. Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea(continuare din numărul trecut) Nu vremile sunt sub
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
fel, care propovăduiesc comunismul. Și vorbesc, vorbesc, vorbesc despre el ca despre cea mai minunată proiecție a lor, ca despre femeia ideală. Născocesc lumi și sisteme făcînd focul în lopeți cu cozi în cruce, presărînd pămînt pe jos și imaginînd harta globului. Primari, primitivi, aparent inofensivi. Înainte să apuce să-și trăiască experimentul, cu un bolovan în mînă, se scufundă, fiecare, în mîlul apei. Și dispar. În neantul de unde au venit. Peretele se mișcă. Încet. Țărîna cade ușor. Rămîne alb, aproape
Apostolii comunismului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10050_a_11375]
-
și prevestiri" (Stampă). Poeta înțelege a înălța în fața stihiei negative prezența sa scriptică, "pulberea fluorescentă" a verbelor care îi îngăduie să înainteze "cu frica bine ascunsă/ în dilatate pupile" (Himere). Lipsei de energie temperamentale și, aparent, de "noroc", pe "o hartă a existenței/ cu ecouri pustiitoare", i se opune chiar figura lirică a condiției d-sale. Capabilă a capta cu finețe ecourile fabuloase ale trecutului ("Cînd înțelegi că nu e totul/ pierdut/ și calci pe ruinele Mării Sarmatice/ auzi vuietul unei
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
recunoscută, ca atare întâmpină anumite rezerve. Cert este că, indiferent că sunt practicate de cercetători recunoscuți ca atare sau de către persoane care doar prezintă capacități ieșite din comun, activitățile parapsihologice au deseori rezultate spectaculoase. Sunt cunoscute experimentul Apollo, când o hartă a fost transmisă telepatic unui astronaut aflat în spațiul cosmic sau situația provocată de Freud, care i-a transmis telepatic un mesaj lui W. Messing, iar acesta l-a executat smulgând trei fire de păr din barba lui Einstein, spre
Agenda2003-32-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281356_a_282685]
-
mai vechi timpuri încearcă s-o dezlege specialiștii. Pierre Carnac (pseudonim al cercetătorului român D. Todericu) și-a propus și a reușit să facă autopsia mitului Atlantidei, pentru a extrage adevărul ascuns în miezul legendei. Ilustrată cu numeroase desene și hărți, pasionanta anchetă în spațiu și timp deschide surprinzătoare perspective. Pierre Carnac: Atlantida - Autopsia unui mit. Editura Humanitas, București, 2003. Preț: 160 000 lei. Adevărul îngropat Bogat în detalii istorice, complex în ceea ce privește relațiile dintre trecut și prezent și plin de răsturnări
Agenda2003-34-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281378_a_282707]
-
și - sub egida guvernului argentinian - pleacă în expediție în căutarea zăcămintelor aurifere în sudul extrem - Țara de Foc. Aici aventurierul/omul de acțiune folosește ocazia și pentru a face unele cercetări geografice, atribuind nume românești descoperirilor sale. Așa apar pe hartă Râul Ureche sau Sinaia Punta, dar și munții Lahovary, Manu sau Rosetti, scriitorul pașoptist văzându-se imortalizat în plus și printr-un „Rio“ care îi poartă, de asemenea, numele.
Agenda2003-34-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281381_a_282710]
-
aveam să cobor. Tot la cinci pași întrebam, încotro. Până când, un gondolier amabil, ușor grizonat, avea să mă lumineze. Linia 2 (roșie), ruta 5.2 sau 4.1. Stația finală: Giardini, la celălalt capăt al Veneției. Arunc o privire pe hartă. Apropos, nu vă lăsați impresionați de mărimea hărții. Veneția, de la un capăt la altul, pe ceas, o faci cu piciorul în aproximativ o oră. Hai, o oră si un sfert. Pe hartă sunt trecute toate căile de acces, oricât de
Jurnal veneţian. In: Editura Destine Literare by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_379]