602 matches
-
wo die konfliktuelle, impulsive Neigung des menschlichen Ichs (ein bedeutungsvollen Nukleus der individuellen Psychologie, gerät in Kollision mit zahlreichen externen Vektoren "Personen, Sachen, Zustände, u.s.w."). Aber so eine polemische Dimension, die sich hier jetzt in einem zweipoligen Raum eingesetzt hat, wird sich nur in der Anwesenheit des dritten Pols vollenden können, derjenige der sich eigentlich als unvermittelbaren Zeuge des Konflikts konstituiert. Im Kontext der Literarität die Polemik zieht sich die Satire und den Pamphlet näher als Folge einer fruchtbaren Begegnung
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
dass "er den literarischen Diskurs weder auf Fiktion, Expressivität der Sprache, oder Ambiguitäten reduziert, noch der Verführung, die die textuelle Subversion auf die Theoretiker ausübt". Durch Aneignung integriert er diese einer Methodologie die er anwendbar auf die Ideenprosa allgemein erwünscht hat. Was uns betrifft, haben wir sein Vorgehen sehr nützlich gefunden, zumindest in einigen Hauptpunkten, wie beispielsweise die rhetorische Analyse, die Perspektiven des Dialogismus oder die psycho-linguistische Konnexionen. Jedwelche urteilsfähige Lektüre setzt voraus ein mentales Reaktivieren mehreren mitreissenden Texten aus unserem
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Dichters, die implizit oder explizit in seinem konfessionellen Diskurses anwesend sind, sei dieser persönlich (so wie die Korrespondenz) oder offen/öffentlich (wie seine Publizistik); die zweite Richtung beschreibt und nuanciert das Bild des homo polemicus, durch seine moralische Dimension. Hier hat uns besonders die Art beschäftigt, in der der Moralist sich ausdrückt, durch die ästhetische Einzigartigkeit durch die er den ethischen Inhalt seiner Uberzeugungen darstellt. Im vierten Kapitel, Explizit und Implizit im polemischen Diskurs von Arghezi, haben wir uns vorgenommen, ausgehend
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
der Analyse und der Interpretation des Diskurses gegen Iorga ausgehen ist, dass obwohl die Opposition Arghezis sich in einem Kontext und einer ereignisreichen Konjunktur offenbart, richtet sich zugleich auch einem bestimmten Gegner zu, einer mit Namen, Status u.s.w., sie hat keinen dialektischen oder demonstrativen Charakter, sie ordnet sich nicht den Vorschriften einer Denkart ad rem zu. Hingegen, das Argument, ad hominem und das Urteil durch Fiktion sind Haupttechniken des refutatio im polemischen Diskurs von Arghezi. Wir sind überzeugt das die
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
noch nicht dem zum methodologischen Dogmatismus hörigen Leser geworden ist.Wir wollen bereits die Gestik die hinter dem Wort steckt rekonstruieren, wir wollen nicht zum inneren Geist der Idee gelangen, sondern der Ideologie des Dichters der Sich yum Polemiker konvertiert hat. CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutându-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin librării pot fi comandate acum direct de la Editură! Consultați oferta! Completați apoi talonul
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Zolla, Pio Filippani Ranconi, Seyyed Hossein Nasr și Armando Plebe, organizează, între 1970 și 1973, seminarii la Lugano. Această grupare postulează supremația unei dimensiuni spirituale și sacrale a umanității - vezi Hans Th. Hakl, Der verborgene Geist der Eranos, 14.4 „Hat Eranos eine Vorbildwirkung gehabt?”, p. 407. Vezi și Jocelyn Godwin (ed.), Cosmic Music - Musical Keys to the Interpretation of Reality, Rochester, 1989. 2. În august 1958 are loc la Tokyo cel de-al IX-lea Congres al Asociației Internaționale de
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
de creație, al cărui spirit tutelar este Dan Petrescu. Sfidând izolaționismul cultural și cenzura, grupul lansează în circulație ultimele noutăți editoriale apusene, inițiază o campanie de compromitere a rețetelor oficiale de creație (printre altele, compunând romanul parodic colectiv Brazdă peste haturi, cu o frumoasă carieră underground), se implică prin câțiva dintre membrii săi - în special Dan Petrescu și Liviu Cangiopol - în campania de reactivare a societății civile din ultimii ani ai dictaturii comuniste. În mai 1983, C. și alți membri ai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286040_a_287369]
-
nähert sich der Ästhetik an. Die Unterscheidung zwischen Recht und Moral ist auf keinem Fall neu, aber sie wurde bis jetzt nicht genug vertieft, was zu der Verhinderung des Erkennens der vollständigen Aspekte der Beziehung zwischen Recht und Moral geführt hat. Weiterhin sollte auch innerhalb des Rechtsbegriffes ein Unterschied zwischen dem Naturrecht und dem Rechtspositivismus gemacht werden. Während der Rechtspositivismus auf die klare Trennung von Recht und Moral abstellt, sehen Naturrechtslehren die Moral als wichtiger Teil des Rechts an. R. von
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nur an das "externe" Verhalten richten, die Moral sich nur nach den Absichten, der menschlichen Güte oder den angemessenen Gründe richtet. Auch so eine Differenzierung ist nicht fehlerfrei, denn sie vereinfacht einen komplexen Zusammenhang. Die Komplexität der ober aufgeführten Aspekte hat die Verfasserin dazu ermahnt, die Arbeit in drei Kapiteln, wie folgt, aufzuteilen: Nach der Erklärung der ethischen und moralischen Termini und einer kurzen Erläuterung der verschiedenen Theorien des Naturrechts und des Rechtspositivismus, werden im ersten Kapitel die wichtigsten Theorien, welche
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
auch von Rechtswissenschaftler, ausführlich analysiert wurde, kann eine interdisziplinäre Herangehensweise neue Perspektiven der Analyse zum Vorschein bringen. Spricht man über Recht, so macht unser Gehirn eine automatische Verbindung zur Regel, Norm, Gesetz. Obwohl die Moral nicht nur aus Regeln besteht, hat sie trotzdem ihre eigenen Normen und Modelle. "Der Unterschied besteht nicht darin, dass die Moral eine einfache innere Absicht ist und das Recht extern ist, er besteht in der Tatsache dass, auch wenn eine moralische Handlung veräußert wird, sie pur
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mai încerce, el încremenește în "sclav" sau în "împărat", adică se oprește în repetiția oarbă. Numai omul de caracter nu renunță la încercare. E uluitor cum se întâlnește Nietzsche cu Eminescu în privința omului de caracter, singurul care depășește repetiția ușurătății: "Hat man Character, so hat man auch sein typisches Erlebnis das immer wiederkommt" (care, într-o adecvată traducere a lui N. Breban, sună așa: Ai caracter, ai deci o trăire-tip ce revine mereu). Eminescu o numește trăire în Archaeus, orice
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în "sclav" sau în "împărat", adică se oprește în repetiția oarbă. Numai omul de caracter nu renunță la încercare. E uluitor cum se întâlnește Nietzsche cu Eminescu în privința omului de caracter, singurul care depășește repetiția ușurătății: "Hat man Character, so hat man auch sein typisches Erlebnis das immer wiederkommt" (care, într-o adecvată traducere a lui N. Breban, sună așa: Ai caracter, ai deci o trăire-tip ce revine mereu). Eminescu o numește trăire în Archaeus, orice încercare fiind arheală. Noica
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
burlan) și nu se calcă la dungă. Ciorapii de mătase neagră se asortează cu ghetele închise cu nasturi (bumbi) sau elastic (atunci se numea gumilastic). Pe cap se poartă jobenul de culoare neagră ("țilindrul", cum spuneam noi în glumă, top hat cum spun englezii, haut-de-forme cum spun francezii)**. Vara bărbații purtau pălării de pai Panama (pai de orez) cu calotă și boruri drepte și tari, așa-numitele canotiere. Tot canotiere (cu panglică atîrnîndă) purtau și marinarii britanici pînă către finele secolului
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
bine precizată). 259. În original: medium system (1852, p. 143). Vorbind despre un juste milieu În tratamentul holerei, cum o va face Îndată, Honigberger Întâlnește o metaforă medicală curentă În epocă și recuperată de studiul lui Olaf Briese, „«Das Jüste-Milieu hat die Cholera»: Metaphern und Mentalitäten im 19. Jahrhundert”, Zeitschrift für Geschichtswissenschaft 46, 1998, pp. 120-138. 260. Amănunte asupra perioadei În J.-M. Lafont, La présence française, pp.413 și urm. 261. Recurg la traducerea „Orient Mijlociu” pentru „middle Asia” (1852
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Moretto, G. și Venturelli, D. (ed.), Filosofia, religione, nichilismo, Morano, Napoli, 1988. Müller, M., Ueber den Buddhistischen Nihilismus. Vortrag, gehalten in der allgemeinen Sitzung der Deutschen Philologenversammlung in Kiel am 28. September 1869, Mohr, Kiel, 1869. Müller-Lauter, W., "Zarathustras Schatten hat lange Beine" (1963), în Arendt, 1974, pp. 169-194. "Nihilismus als Konsequenz des Idealismus", în Schwan, 1975, pp. 113-163. "Nihilismus", în J. Ritter et alii (ed.), Historisches Wörterbuch der Philosophie, Schwabe, Basel/Stuttgart, 1971 ss., VI, 1984, cols. 846-853. Volontà di
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
măsură datorită provocării avansate de A. Oepke<footnote A. Oepke, „Urchristentum und Kindertaufe”, în Zeitschrift für die Neutestamentliche Wissenschaft, vol. 29, 1930, p. 81-111. footnote> în 1928 și lucrării lui Joachim Jeremias. În cea de a doua ediție a lucrării Hat die älteste Christenheit die Kindertaufe geübt?, publicată în 1949, sub titlul Hat die Urkriche die Kindertaufe geübt?, în care răspunde retoric la întrebarea dacă s-a ocupat creștinătatea sau Biserica veche, primară, de botezul copiilor, Jeremias trece în revistă disputa
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Kindertaufe”, în Zeitschrift für die Neutestamentliche Wissenschaft, vol. 29, 1930, p. 81-111. footnote> în 1928 și lucrării lui Joachim Jeremias. În cea de a doua ediție a lucrării Hat die älteste Christenheit die Kindertaufe geübt?, publicată în 1949, sub titlul Hat die Urkriche die Kindertaufe geübt?, în care răspunde retoric la întrebarea dacă s-a ocupat creștinătatea sau Biserica veche, primară, de botezul copiilor, Jeremias trece în revistă disputa care are loc încă de la intervenția lui Oepke și realizează că Biserica
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
și copiilor. Și această practică vine în sprijinul ideii că, în Biserica creștină, copiilor nu li se putea refuza botezul<footnote Eminent cunoscător al teologiei și practicilor rabinice, Profesorul J. Jeremias, încă în anul 1938, a tipărit o lucrare intitulată: Hat die Urkirche die Kindertaufe geübt?, în care aduce probe documentare care arată că spre sfârșitul veacului I a. Chr., iudeii au ajuns la ideea că păgânii sunt „prihăniți” nu numai din punct de vedere cultic - ca unii care se închinau
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
botez al nou-născutului, încă din secolul I<footnote Întrucât această mărturisire privind neîndoielnic timpul de când s-a botezat o făcea în anul 156, rezultă că a primit Botezul în jurul anului 70 „în vârsta fragedă a copilăriei”; vezi Prof. J. Jeremias, Hat die Urkirche die Kindertaufe geübt?, ed. a II-a, Göttingen, 1949 și Pr. Prof. Dr. Grigore T. Marcu, „Botezat-a pruncii Biserica primară?”, în Mitropolia Olteniei, Anul VIII (1956), Nr. 4-5, p. 182. footnote>. Făcând referire la mărturia Sfinților Părinți
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Aceste terenuri erau situate în locuri diferite și uneori chiar pe raza altor comune, terenuri căpătate prin căsătorie sau cumpărate. în felul acesta un țăran mijlocaș cu 3 ha de teren putea avea în 4-5 locuri. Parcelele erau delimitate prin haturi care trebuiau să păstreze cu sfințenie proprietatea fiecăruia. Haturile mai înguste sau mai late însemnau o importantă pierdere de teren agricol și o sursă sigură de înmulțire a buruienilor și mai ales a dăunătorilor. De multe ori au generat și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
chiar pe raza altor comune, terenuri căpătate prin căsătorie sau cumpărate. în felul acesta un țăran mijlocaș cu 3 ha de teren putea avea în 4-5 locuri. Parcelele erau delimitate prin haturi care trebuiau să păstreze cu sfințenie proprietatea fiecăruia. Haturile mai înguste sau mai late însemnau o importantă pierdere de teren agricol și o sursă sigură de înmulțire a buruienilor și mai ales a dăunătorilor. De multe ori au generat și încă mai generează un nesfârșit șir de procese între
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
operă literară împreună cu preistoria (Vor geschichte) și cu post-istoria (Nach geschichte) sa interpretativă. În textul aflat acum în atenție, acest principiu devine acela de a vedea fenomenele din perspectiva originii lor, și nu a genezei: „Ursprung, wiewohl durchaus historische Kategorie, hat mit Entstehung dennoch nichts gemein. Im Ursprung wird kein Werden des Entsprungenen, vielmehr dem Werden und Vergehen Entspringendes gemeint. Der Ursprung steht im Fluß des Werdens als Strudel und reißt in seine Rhythmik das Entstehungsmaterial hinein.“ Destul de încifrat, textul se
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
diferite regiuni ale discursului, simbolul produce o legătură dintre niveluri diferite ale realității. Nu este vorba, ca în cazul alegoriei, de conținuturi semnificative (Bedeutung) care sunt corelate, ci de moduri diferite de a fi care intră în corelație: „Denn Symbol hat nicht durch seine Bedeutung den Bezug auf eine andere Bedeutung, sondern sein eigenes sinnfälliges Sein hat Bedeutung.“ Alegoria, pe de altă parte, cu toate că ajunge să desemneze, pentru cuvinte, sensul „înalt“ al acestora, totuși nu presupune, arată Gadamer, o afinitate ontologică
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ca în cazul alegoriei, de conținuturi semnificative (Bedeutung) care sunt corelate, ci de moduri diferite de a fi care intră în corelație: „Denn Symbol hat nicht durch seine Bedeutung den Bezug auf eine andere Bedeutung, sondern sein eigenes sinnfälliges Sein hat Bedeutung.“ Alegoria, pe de altă parte, cu toate că ajunge să desemneze, pentru cuvinte, sensul „înalt“ al acestora, totuși nu presupune, arată Gadamer, o afinitate ontologică dintre sensibil și inteligibil, ci o relație convențională, definită de un cod cultural sau de o
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
face parte. În acest sens, flaneurul are o experiență (Erfahrung) a orașului care îi permite, de fapt, să-l locuiască: „Studieren kann jeder, lernen nur, wer aufs Dauernde aus ist. Eine souveräne Neigung zum Dauernden, ein aristokratischer Widerwille gegen Nuancen hat bei Hessel das Wort. Erlebnis will das Einmalige und die Sensation, Erfahrung das Immergleiche.“ Această experiență este descrisă de Benjamin, aparent în tâmplător, în termeni teologici. Flaneurul este, de exemplu, sacerdotul locului (Priester des genius loci) care revelează prezența plebs
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]