1,047 matches
-
grecilor la mănăstirea Aroneanu, iar moldovenii erau nevoiți să se retragă la mănăstirea Hlincea. Întocmai, dragule. Iar vin și spun, sfințite, că soarta bieților țigani robi nu s-a schimbat deloc până la dezrobirea lor. Ca dovadă, iată ce spune Orăș hatman și pârcălab de Suceava la 6 ianuarie 1607 (7115): „Am dat această carte a noastră egumenului și întregului sobor de la sfânta mănăstire Sfântul Sava, pentru ca ei să fie tari și puternici... a prinde pe łițul țiganul și a-l lega
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Moghila voievod, la 20 ianuarie 1607 (7115), hotărăște definitiv soarta lui łițul țiganul, dându-l mănăstirii Sfântul Sava. După ce am citit porunca lui Orăș, mi-am imaginat o ceată de călugări bine pregătiți pentru o trebușoară ca asta, cu țidula hatmanului într-o mână, cu crucea în cealaltă și cu lanțuri și sabia sub sutană porniți la vânătoarea bietului țigan łițul. Așa erau vremurile, dragule - mi-a răspuns bătrânul, nu fără a ofta adânc. L-am înțeles, ferindu-mă însă să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a Bălicăi, ce este la Galata din Gios, lângă târgul Iașilor...” Iată-mă-s călcând deja pe hotarul altei mănăstiri” - mi-am zis eu. Să vedem ce spun Movileștii mai încolo: „care mănăstire este începută și făcută de răposatul Balica Hatman și este săvârșită și întărită de răposatul părintele nostru, Simeon voievod și de unchiul nostru, Erimie vodă, și de vărul nostru, domnului Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul cel bătrân. Acea mănăstire miluim... cu un sat ce să chiamă Hiaciul în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Să vedem ce spun Movileștii mai încolo: „care mănăstire este începută și făcută de răposatul Balica Hatman și este săvârșită și întărită de răposatul părintele nostru, Simeon voievod și de unchiul nostru, Erimie vodă, și de vărul nostru, domnului Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul cel bătrân. Acea mănăstire miluim... cu un sat ce să chiamă Hiaciul în ținutul Sorocii, pe apa Răutului, cu loc de hăleșteu și de mori într-acea apă... să fie de agiutoriu și de întărire la ace
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
spun Movileștii mai încolo: „care mănăstire este începută și făcută de răposatul Balica Hatman și este săvârșită și întărită de răposatul părintele nostru, Simeon voievod și de unchiul nostru, Erimie vodă, și de vărul nostru, domnului Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul cel bătrân. Acea mănăstire miluim... cu un sat ce să chiamă Hiaciul în ținutul Sorocii, pe apa Răutului, cu loc de hăleșteu și de mori într-acea apă... să fie de agiutoriu și de întărire la ace mănăstire și la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
apa Răutului, cu loc de hăleșteu și de mori într-acea apă... să fie de agiutoriu și de întărire la ace mănăstire și la mănăstire de la Muntele Sinai”. „Măi da’ mulți Movilești mai sunt! Și eu care credeam că <Balica hatmanul cel bătrân Melentie> e singurul ctitor al mănăstirii Balica” - mă minunam eu în timp ce căutam noi însemnări despre mănăstirea Balica. Nu mi-a trebuit prea multă vreme ca să dau de hrisovul de întărire pe locul mănăstirii dat la 17 decembrie 1618
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
așezăm colea pe iarbă verde și să ne continuăm vorba pornită dimineață. Ne-am așezat. Prima mea grijă a fost să-l întreb cum devine treaba cu reconstruirea bisericii Frumoasa de către Grigorie Ghica voievod. Păi biserica zidită de Melentie Balica hatmanul a fost desăvârșită de neamul Movileștilor. Vine apoi Grigorie al II-lea Ghica voievod, care reconstruiește biserica între anii 17271733, când zidește și Palatul Domnițelor, pe malul lacului Frumoasa. După această reconstrucție, a mai suferit vreo modificare? După 103 ani
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
din târgu din Ieșu, cu... niște dughene și cu pivniță de piatră, în târgul Iașilor, împotriva chervăsăriei domnești, în Ulița Rusască”. Uite cum pofta vine mâncând, sfințite. Tocmai mi-am adus aminte de două danii: una făcută de Gheorghe Coci hatman, care la 15 februarie 1652 (7160) dăruiește mănăstirii lui Barnovschi vodă două fălci de vie ce se află „în obârșie Văii Ursului”; vie cumpărată de la Gavrilaș Talpă, care „Au lăsat cu limbă de moarte” să fie pomenit de Gheorghe Coci
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ia rolul în serios și la 9 mai 1677 (7185) scrie: „Facem știre cu această carte a noastră tuturor cui să cade a ști pentru trei sălașe de țigani... care sălașe de țigani i-au dat Măriuța fata lui Gheorghe hatmanul la moarte ei svintei mănăstiri Tri Sfetitele danie... Pentru aceea... am întărit sfintei mănăstiri... pe acești țigani, ca să fie robi... neclătiți,... în veci”. Ei, lămuritu-te-ai? Mai limpde nici că se poate. Acum trebuie să mai afli încă o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstire Hlincea, și ni s-au plâns cu mare jalobă... mărturisind într-acest chip: cum că dresurile ce le-au avut această... mănăstire Hlincea, ...de la alți domni... pe a sale drepte ocine,... s-au pierdut... în vremea când a venit hatmanul Timuș cu cazacii zaporojeni... asupra lui Ștefan (Tomșa) voievod și l-au scos din scaun și au făcut multe răutăți și au robit tot târgul Iașilor și puindu-se cu tabăra cazacilor supt Codru, împrejurul sfintei mănăstiri, au prins pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
urmat de pojar, se trase în cetățuia Galata, dar și de acolo fu iarăși silit a ieși prin un foc ce izbucni în mănăstire; și urmat de numele Pârlea Vodă, cu care îl porecli norodul, el se așeză în casele hatmanului Costachi Ghica, astăzi ale hatmanului Alecu Roset Roznovanu(Sucursala Academiei de astăzi la UMF). De atunci rezidența domnească fu când în acest palat, când în casele d-sale logofătului Alecu Mavrocordat, mai în sus de biserica Buna Vestire (Liceul Oltea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în cetățuia Galata, dar și de acolo fu iarăși silit a ieși prin un foc ce izbucni în mănăstire; și urmat de numele Pârlea Vodă, cu care îl porecli norodul, el se așeză în casele hatmanului Costachi Ghica, astăzi ale hatmanului Alecu Roset Roznovanu(Sucursala Academiei de astăzi la UMF). De atunci rezidența domnească fu când în acest palat, când în casele d-sale logofătului Alecu Mavrocordat, mai în sus de biserica Buna Vestire (Liceul Oltea Doamnă de astăzi). La anul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Vălet 7270” Ioan Theodor Calimah voievod dăruiește mănăstirii Dancul niște țigani. Ca să nu te plângi că numai tu ai neșansa să întâlnești țigani robi, uite că și eu găsesc că la 14 septembrie 1761 (7270) „Ilinca, fiica răposatului Antohe Jora hatman” cu fiul ei dăruiesc mănăstirii Dancul la 14 septembrie un sălaș de țigani. Acum să nu te minunezi, părinte, că și „noi țiganii” avem dreptul să facem danii către o sfântă mănăstire. Tare aș vrea să aflu care dintre țigani
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Copou. Era și firesc, dragule, să se scoată bani și pe vinul mănăstiresc. Asta-i drept, părinte, dar uite ce se spune mai departe: „3 poloboace ce s-au băut, bez un poloboc ce s-au mai luat la dumnealui hatmanul”. Eu mă întreb întâi cât o fi măsurând un poloboc cu vin? Nu cred că avea doar vreo 20-30 de ocale... ci mult mai multe... Hăt încolo spre vreo 300-400 de ocale. Și apoi trei poloboace ar cam fi ajuns
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
înseamnă bucurie în mână străină”. În clipa următoare, i-am auzit glasul: ― Fiule, uite aici o anaforă. ― Da’ cine sunt cei care dau socoteală de îndeplinirea vreunei porunci domnești? ― “A înălțimii tale pre plecati slugi, Gheorghe Sturza vel logofăt,... un hatman și... un stolnic”. Acum, te-aș ruga să-mi citești din această anaforă, iar eu am să ascult cu atenție, ca să văd ce povești i se pot spune lui vodă. ― N-am încotro, părinte. Iaca ce scriu slujbașii, dând socoteală
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
va purta bine și va păstra pentru prietenul său ce a promis, îl vom apăra să devină egumen cu principiile de viață pe care el însuși le cere”. “1787 iunie 18”. “Gheorghe Sturza vel log(o)f(ă)t <m.p.>; ... hatman <m.p.>; Iordache Cant(acuzino) <m.p.>”. “Scrisoarea aceasta aducând-o dumn(ea)lor numiții boieri epitropii m(ă)n(ă)stirei Aron Vodă și înainte noastră, ne-au poftit ca se o adeverim și noi. Drept aceea o am iscălit”. “1787
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Hlincea”, care s-au “plâns cu mare jalobă... mărturisind într-acest chip: cum că dresurile ce le-au avut... de la alți domni,... pe a sale drepte ocine și danii și miluiri s-au pierdut toate în vremea când a venit hatmanul Timuș cu cazaci zaporojeni și cu mulțime de oaste, tătari și cazaci asupra lui Ștefan voievod (Gheorghe) și l-au scos din scaun și au făcut multe răutăți și au robit tot târgul Iașilor și puindu-se cu tabăra cazacilor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Dacă tot am pornit pe urmele Frumoasei, spune-mi ce scrie Petru Șchiopu voievod la 10 aprile 1587: ― “Io Petru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei... Am miluit pe răposatul... credincioasa noastră slugă pan Balica, numit Melentie, hatman, care a zidit și biserica Sfinților arhistrategi Mihail și Gavriil,... în Galatia, împreună cu soția sa, Anna, și copiii lor <și> care au și dat această biserică... să fie metoh... zisei mănăstiri Sinai... Deci... am dat acestui loc sfânt... șase fălci
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
lui Nestor Ureche, mare vornic (demolată în 1895), nu mai puțin de nouă sate, cu tot avutul lor: vii, livezi, vaduri de moară, heleștee, prisăci, vecini, poslușnici. Aceleași drepturi le acordă și “altei mănăstiri, din jos de Galata”, ctitorie a hatmanului Melentie Balica, asupra a nouă sate. Le dă și vreo cincizeci de țigani robi, fără a arăta, însă, numărul lor pentru fiecare mănăstire. “Așijderea... am miluit... sfintelor monastiri, Sfintei Vineri și cei din gios din Galata, doă pivniță ca să fie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
un an încheiat vinul mănăstiresc să nu se termine... ― La 1 mai 1738, Grigore Ghica voievod pune ordine între mănăstirile “Galata de Gios, unde este hramul creștinilor voievozi Mihail și Gavril, care di-nceput a fost zidită de Isac Balica hatmanul (Eraoare. Corect Melentie Balica) și închinată la marea mănăstire Sinaie”. Fiind, însă, “supt o ținere” cu mănăstirea Sfânta Vineri, egumenii de la aceasta din urmă “s-au întins... a stăpâni moșiele lui Sfeti Arhangheli”... Și spune vodă mai departe despre mănăstirea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
îi va fi de mare pomenire, pentru această binefacere... Și deci,... domnia sa (Nistor Ureche) a dăruit această sfântă biserică și a închinat-o... Sinaiului,... împreună cu cneaghina lui, Mitrofana, și cu copiii săi, cu ginerele său... credinciosul... boier pan Isac Balica hatman... Și au dat-o în întregime mănăstirea, cu toate câte trebuiesc în ea, și cu dughenile, și cu toate câte se văd, și cu viile și cu satele și vitele și cu toate câte trebuiesc unei sfinte mănăstiri”... ― Din acest
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
toată libertatea să propui orice plimbare pe la locurile sfinte, pe la mănăstirile noastre, oriunde putem afla vreo noutate. ― Atunci, să citim ce scriu - într-o mărturie - marii boieri ai Moldovei, după 25 februarie 1635: Ei scriu “Că prietenul nostru Nicolaos fost hatman, spre sfârșitul vieții sale la fel ca și boieroaica sa Theodosia, noi cei de față chemați, adică din fiecare rang al nostru al boierilor, am miluit această sfântă și nou zidită mănăstire, pe care au înălțat-o la Tătărași cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
muntele Sinai... cu șase fălci de vie în dealul numit Porcul, care aceste vii de demult au fost boierești,...până ce au ajuns domnești. Deci domniia noastră am miluit pe răposatul și adevărata și credincioasa noastră slugă pan Balica, numit Melentie, hatman, care a zidit și biserica Sfinților arhistratigi Mihail și Gavriil...în Galatia de jos împreună cu soția sa, Ana, și copiii lor...care au și dat această biserică zidită de ei să fie metoh mai sus-zisei mănăstiri Sinai pentru sufletul și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Sfinților arhistratigi Mihail și Gavriil...în Galatia de jos împreună cu soția sa, Ana, și copiii lor...care au și dat această biserică zidită de ei să fie metoh mai sus-zisei mănăstiri Sinai pentru sufletul și pomenirea panului Balica, numit Melentie, hatman și pentru veșnica pomenire a soției sale și a copiilor săi și a tot neamul lor”. Când am ajuns la acest pasaj, am tresărit: „Uite unde sta prima însemnare despre biserica Frumoasa, așa cum a ajuns să fie cunoscută din 1723
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
în grecește pe o Evanghelie a mănăstirii.” La sfârșitul izvodului, am găsit: „A scris Mihăilescu, în anul 7095 (1587), luna aprilie 10.” Din spusele lui vodă se înțelege greu ce legătură are dania lui către mănăstirea Sinai și Melentie Balica hatman. Am așezat pergamentul pe poliță și așteptam o nouă vorbă de încurajare, dar în loc de așa ceva am fost dojenit părintește: „Să nu aștepți îndemnuri și sfaturi la fiecare pas. Încearcă să te descurci singur.” Cuvintele bătrânului m-au pus la treabă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]