357 matches
-
desemnată prin numele vulgar al organului sexual femenin. Nu sunt contrariați și cu atât mai puțin îngrețoșați când, indiferent de subiectul discuției, totul este mânjit de mâzga unor vocabule asamblate porcos, parcă anume pentru a sublinia că viața este o hazna și că nimic nu se ridică peste nivelul dejecției. Primitivism. Murdărie. Abjecție. Asta se vede în oglinda limbajului celor mari și tari când sunt ei între ei, nu la televiziune. Clasa noastră de sus? Înseamnă că, vorba mayașilor, ar trebui
Din guugu yimithirr cetire by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5966_a_7291]
-
euro. Telefoane 293365, 0744334279, CARTIER-RHM. Vând casă Ghiroda, cărămidă, P + proiect mansardă, garaj, acces auto, fs=13 m, 35 000 euro, negociabil. Tel. 293365, 0744334279, CARTIER-RHM. Vând casă 3 camere, 719 mp teren, garaj, front stradal 18 m, apă, gaz, hazna, Dumbrăvița, 55 000 euro. Tel. 220443, 0723181354, CARTIER-RHM. Vând casă cărămidă, nemțească, 3 camere, renovată, bucătărie, baie, anexe, 1 000 mp teren, fs=20 m, facilități, zona de vile Săcălaz, 35 000 euro, negociabil. Tel. 293365, 0744334279, CARTIER-RHM. Vând casă
Agenda2004-4-04-imob () [Corola-journal/Journalistic/281987_a_283316]
-
gata! Ceva a început să pută tare, din ce în ce mai tare, încât a trebuit să deschid larg fereastra. Dar de afară venea o duhoare și mai și. Luai un calmant. Totuși, și-așa, puțea. Era ca atunci când treci pe stradă pe lângă o hazna deschisă, și te apuci cu degetele de nas... Ori, îți bagi vată în urechi, dacă putoarea te bate la urechi, să scapi de supliciul numit televiziune, acaparată de niște cuconițe oxigenate și neroade, de fanții agramați și fonfi... Ceva excremențial
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
Casa Poporului, Sodoma și Gomora devin niște cetăți aproape simpatice. Dar pentru predecesorii noștri, acel București idealizat de strănepoți constituia un mediu firesc de viață, un oraș cu lumini și umbre, culori calde ori țipătoare, arome îmbătătoare și miasme de hazna. A le percepe - fie și prin intermediar - și pe unele, și pe celelalte mi se pare mai important decât a suspina la nesfârșit lângă catafalcul micului Paris: un oraș fictiv, în ultimă instanță, dacă îl privim în mod schematic și
Versuri metropolitane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10197_a_11522]
-
nefericiți de plîns, care-și ratează destinele lor și le-ncurcă pe-ale altora, decît siluitori, pasibili de condamnare, ai școlii românești. Una de care autorul a vreo 200 de pagini dezamăgite, cunoscător de franceză, germană și latină rătăcind prin haznalele educației de țară, nu pare să aibă ceva bun de spus, chiar dacă - ascuțită constatare, la '930... - "cine se ridică cu vrajbă împotriva tagmei din care face parte, trebuie să plece." O poză de ultimă filă, de trimis peste veac, în
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
până nu se întunecă. LyriCola Se cumpără cutia se ține cu stânga se trage inelul ca la grenadă Se mută în dreapta se duce la gură se bea conținutul multinațional Se râgâie delicat CO2 ambalajul se-aruncă înapoi peste umăr în haznaua lumii Cu dragoste otrava își face efectul peste o sută de ani. Ai văzut n-ai văzut Cum luna se scaldă în catedrala femeilor Cum îmblânzirea în leu cum acrul în dulce Cum în rânjet adie mila cum lemnul picură
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/9419_a_10744]
-
din Ocina, om cu mare experiență; vorbea puțin și rostea sentințe fără apel. Omul s-a urcat în pădure, la niște șandramale putrezite, a coborît la bolboacă numărînd pașii, apoi, luînd pe dentist de mînă, l-a dus la o hazna părăsită, cu capacul lipsă pe jumătate. - E d-aici... Te costă cinci lei și trenul... Și a plecat. Proba clasică cu fluoresceină a întărit spusele puțarului. Izvorul s-a colorat frumos. Apa nu era nici măcar filtrată prin pămînt. Rîdeau munții
Krenoterapie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10644_a_11969]
-
fân licărind liniște tu paie de stică înainte de a se petrece se înfiripase deja venind stârnită de un fluture suav oprit pe-un fluture în doliu a fost moartea razantă care trecu și nu te găsi Pe mâine. Nu Pentru că haznaua și dandanaua încă se mai vând la târg cu ocaua Domnilor vreau și eu la berărie sunt sătul până-n gât de cacofonie Vreau și eu în francofonie în masonerie vreau zaiafet și vreau sindrofie Vreau tutun de pipă Clan Vreau
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/8180_a_9505]
-
VOICEA În târgurile de odinioară nu puteai afla meserie mai cumplită decât cea de căcănar. La început fiecare gospodar își muta privata din loc în loc dar, după ce curțile se îngustară, au apărut meseriași care goleau haznalele prea pline. Slujba lor era slujbă de noapte. Își începeau munca după stinsul luminii și din pricina asta nici o fereastră nu se deschidea pe întuneric. Trăsniți de duhoare, întârziaților nu le rămânea decât să se depărteze cât puteau de iute. Ca să
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
munca după stinsul luminii și din pricina asta nici o fereastră nu se deschidea pe întuneric. Trăsniți de duhoare, întârziaților nu le rămânea decât să se depărteze cât puteau de iute. Ca să-l caute pe Voicea, târgovețul care avea de golit o hazna mergea dis-de-dimineață la obor. Mai târziu nu se putea vorbi cu căcănarul căci Voicea își bea aldămașurile la crâșmă. Nu era nevoie să lași țiganului adresa, Voicea cunoștea toate haznalele. Dar cine nu-l știa pe Voicea? Puteau să-l
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
-l caute pe Voicea, târgovețul care avea de golit o hazna mergea dis-de-dimineață la obor. Mai târziu nu se putea vorbi cu căcănarul căci Voicea își bea aldămașurile la crâșmă. Nu era nevoie să lași țiganului adresa, Voicea cunoștea toate haznalele. Dar cine nu-l știa pe Voicea? Puteau să-l întrebi pe plăcintar care, turtit pe masa sa, ședea cu dosul rezemat de zid și cânta hore. Câteodată o schimba pe doină. Cu o înfățișare care arăta că nu-i
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
umpluți, și sub haina care plesnea la cusături, o flanea roșie, plină de pete slinoase, îi contura tenderul. Cu bărbiile revărsate, fața ciupită lucea de grăsime ; nasul gros și buzele vinete țineau bună companie unor ochi bolovăniți. Afacerea cu golitul haznalei numai Voicea o angaja. După ce făcea prețul, își căuta tovarăși : de obicei un moșneag tăcut și singuratic care mirosea de bătrânețe ; un fost tăietor de lemne și, câteodată, căpitanul Meițanu. Mic, cu chiștocul lipit pe buză, bătrânul nu apărea decât
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
lemne și, câteodată, căpitanul Meițanu. Mic, cu chiștocul lipit pe buză, bătrânul nu apărea decât la treabă. Cu o grimasă, da păhăruțul peste cap apoi se apuca tăcut de cărat găleți. Gălăgios și chiulangiu, Voicea nu-și mișca fundul de lângă hazna, făcându-se doar că-l ajută pe tăietor care, pe rând, scotea gălețile cu o funie. Cu ochii ca două masline între cutele de piele, tăietorul privea blazat peste nasul ciuruit, aflat într-o stare violacee. Slab și aplecat din
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
prin crâșme. Curând alți meseriași le-au luat locul ; nici unul însă nu s-a putut impune așa cum o făcuse Voicea. Ce s-a întâmplat cu ei nimeni n-a știut vreodată și tocmai asta vreau să vă povestesc aici. Ultima hazna pe care cei patru tovarăși au golit-o a fost cea a doctorului. Bătrânul care, tăcut, căra găleată după găleată, se oprise să-și aprindă o țigară. Luna lucea sub meri. În mormanul de murdărie răsturnat la o rădăcină, moșneagului
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
se îndărătnici. - Și zici că n-o dai ? se miră Voicea. Ba o dai, să vezi cum o dai... Începu să înjure și, dintr-o dată, găsi și argumentul. - Asta a trecut prin mâna mea. Eu am scos-o întâi din hazna. Dă-mi-o ! - Ș’ ce n-ai luat-o ? întrebă moșul cu bun-simț. Pe Voicea justețea răspunsului îl întărâtă. Sângele i se urcă în cap și, amenințător, luă de jos o găleată plină. - Dă-mi-o ! Cu demnitate, bătrânul îi
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
prag. — Știi, Julien, că sfârșitul lumii e de fapt un vis de bogăție? Oamenii care visează sfârșitul lumii sunt niște profitori potențiali. Se văd rătăcind prin ruine, gata să înșface toate minunățiile rămase fără stăpân, fără un proprietar legitim, o hazna de care ei să profite cum le vine. Robinson Crusoe e doar o formă simplificată a acestei fantasme, o versiune îndulcită: e singur pe insula lui, dar dispune de încărcătura unui vapor care transporta tot ceea ce-i trebuie pentru a
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
că avea să plece „pe teren“, așa încât nu-și mai aminti cum în copilărie se temea să meargă noaptea în closetele de țară. De fiecare dată când se așeza acolo, încerca senzația neliniștitoare că cineva îl pândește de jos, din hazna, gata să-l înșface cu degete unse și să-l tragă în adânc. Atunci se strângea, închipuindu-și mușcătura. Toată spaima i se concentra în puțina carne ce i atârna în cloaca hămesită. Simțea adunându-se asupra ei toată răutatea
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
cert e că am simțit că mi se întărește varga ca unui Künstler care își vede apropiindu-se țelul. — Vino aici, puicuțo, i-am șoptit orătaniei, vino să-ți arăt țeava athanorului. Martin a fugit, dând din târtiță, prin duhoarea haznalei cu nuferi. M-am luat după el, bălăngănindu-mă ca el și strigându-l cu vocea gâtuită: — Pui, pui! Când l-am prins, am simțit că-i bătea inima mai abitir decât a mea. Atârna greu. I-am mângâiat burta
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
excesiv de scumpă și evident inutilă. Totul se mănâncă, nimic nu se pierde! La ce bun memoria? ̨ nchipuiește-ți o lume în care nimic nu s-ar uita și în care fiecare nouă generație ar dubla cantitatea de informații memorate. O hazna plină de căcat. Un imens balast. O uriașă inerție, mai puternică decât impulsul mișcării, ar sufoca orice urmă de progres și, în cele din urmă, chiar de viață. Memoria este și lanțul care ne priponește de stâncă și vulturul care
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Carol, surprins mai mult de replică decât de faptul că îi era dată după atâta vreme. Dumnezeu...! repetă Filip, de parcă simpla rostire a acestui cuvânt ar fi fost suficientă să ordoneze lucrurile. Ce-l mai amesteci și pe el în haznaua asta?! ți-ai adus aminte de TĂTUCA? Te simți probabil ros de îndoieli, de chemi în ajutor numele Domnului. Știam că-i porți moaștele în raniță; știam că le ții ca pe o rezervă sacră și intangibilă și că ai
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
le-a zis: "Și voi sunteți așa de nepricepuți? Nu înțelegeți că nimic din ce intră în om de afară, nu-l poate spurca? 19. Fiindcă nu intră în inima lui, ci în pîntece, și apoi este dat afară în hazna?" A zis astfel, făcînd toate bucatele curate. 20. El le-a mai zis: "Ce iese din om, aceea spurcă pe om. 21. Căci dinăuntru, din inima oamenilor, ies gîndurile rele, preacurviile, curviile, uciderile, 22. furtișagurile, lăcomiile, vicleșugurile, înșelăciunile, faptele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
bănuia, dânsa ceva, săraca, dar nu știa... Du-te dracului! Măgarule! izbucni Cerboaica și-i întoarse spatele rupând-o la fugă îndărăt. "Bine. Prea bine" își spuse Miluță și păși, hotărât, înainte. CAPITOLUL 4 Se strecură pe la bisericuță, prin spatele haznalei, prin spărtura din gardul liceului. Se agăță de burlanul ruginit și-ncepu să se cațere ca mâțele. Inima-i bătea cu putere. Nu simțea nici urmă de frică. Numai grijă să nu fie zărit și să nu cadă. Vântul subțire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
în vățat maică-mea, adică să arăt lumii o față de sărbătoare, în christica, pascaliana idee a lui „à chaque jour suffit sa peine“ („ajungă zilei răutatea ei“). Prea e multă jale la vedere ca să mai adaugi și tu ceva la haznaua depresiei generale. Șomer fiind de șapte ani, făcând numai ce-mi trece prin minte, depinzând nu mai de Dumnezeu și soție, neavând șefi, subalterni, con dică de prezență, obligații de țuțăr, umilințe financiare ori dulci corvezi de bunic, și nedorind
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
în bucuriile spiritului. M-au răzvrătit dintotdeauna aceste țarcuri cu sorginte medievală, care împart în felii inegale împlinirea. De ce ar fi senzoriumul fără excepție și irevocabil sluga păcătoasă a spiritului? De ce ar fi plăcerile trupești fără excepție și irevocabil o hazna a sufletului, pivnița fetidă a inimii? De ce, fără drept de apel, carnea, carnalitatea, ca apanaj drăcesc, este condamnată din principiu să fie Umbra, servitoarea muncită, prohibită, arsă pe rugul rațiunii? Cine, cum și cât ar fi în stare să amestece
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
în numele țării, pe care n-au nici un scrupul să-l ia în deșert. Care Românie Mare, dom’ Vadim? România-stadion vegheată de țevile mitralierelor promise de-atâta vreme? România Mare a invectivelor și acuzațiilor demențiale la adresa oricui gândește altfel decât în haznaua național-securistă dominată de xenofobie, antisemitism și nebunie? România Mare a amărâtului târât prin tribunale pentru c-a trecut strada prin locuri nemarcate, sau a tâlharilor posesori de imunitate? Despre felul jenant în care Adrian Păunescu își promovează propriul clan aproape
Copiii zeilor de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13860_a_15185]