934 matches
-
într-un recipient cu presiune mai mică, fie prin intermediul unei pompe de transfer (compresor sau surpresor) dintr-un recipient cu presiune mai mică într-un recipient cu presiune mai mare. Trimix - Amestec respirator ternar sintetic alcătuit din oxigen, azot și heliu. Tub de respirat - Piesă de bază a echipamentului de scufundare utilizat la suprafața apei în locul detentorului pentru economisirea aerului din butelie. Tubul de respirat este de două feluri: tub de respirat pentru scufundări libere și tub de respirat pentru scufundări
Listă de termeni utilizați în scufundare () [Corola-website/Science/313566_a_314895]
-
de recunoscut și un anumit număr din aceste stele poartă un nume: Nekkar (β Bootis), „Conducătorul Boilor” în arabă (un nume similar cu cel al stelei "Arcturus"), este o stea gigantă pe punctul de a începe fuziunea nucleului său de heliu, "Seginus" (γ Bootis), "Asellus Primus" (θ Bootis) și Alkalurops (μ Bootis). "τ Boötis", o stea relativ asemănătoare Soarelui nostru, este orbitată de planeta masivă Jupiter fierbinte "τ Boötis Ab". Este una dintre planetele extrasolare descoperite și este una dintre cele
Boarul (constelație) () [Corola-website/Science/303207_a_304536]
-
un element chimic sintetic din sistemul periodic al elementelor cu simbolul Cf și numărul atomic 98. Este un metal radioactiv din seria actinidelor care a fost obținut în 1950 prin bombardarea unor atomi de curiu cu particule alfa (ioni de heliu). Numele provine de la statul american California în care se află laboratorul în care a fost descoperit. l a fost obținut pentru prima dată în 1950, la University of California, Berkeley de către o echipă formată din Stanley Thompson, Kenneth Street, Jr.
Californiu () [Corola-website/Science/305270_a_306599]
-
subacvatice militare de deminare și de salvare până la adâncimea de 60 m. Aparatul este o variantă mai perfecționată a aparatului FGT I și operează cu amestec respirator preparat local prin amestecarea de oxigen cu gaz diluant (aer comprimat, azot sau heliu). <br/br>Amestecarea celor două componente se realizează prin intermediul unui dispozitiv de dozare. Pentru monitorizarea presiunii parțiale a oxigenului (PPO), aparatul SMT este echipat cu un indicator de oxigen care indică continuu presiunea parțială a oxigenului și cu o alarmă
SMT (recirculator) () [Corola-website/Science/320176_a_321505]
-
cabinele strâmte. Puntea inferioară, B, conținea grupurile sanitare, o sală de mese pentru echipaj și chiar și un foaier pentru fumat.Harold G. Dick, un reprezenant american al companiei Goodyear Zeppelin își amintește: Inițial, proiectul construcției lui Hindenburg prevedea utilizarea heliului pentru ca era cel mai sigur gaz de portanță, nefiind inflamabil. Însă, la acea vreme, heliul era extrem de scump și se găsea doar în rezervele de gaze naturale ale Statelor Unite. Hidrogenul, prin comparație, era mult mai ieftin, putea fi produs de către
LZ 129 Hindenburg () [Corola-website/Science/320251_a_321580]
-
chiar și un foaier pentru fumat.Harold G. Dick, un reprezenant american al companiei Goodyear Zeppelin își amintește: Inițial, proiectul construcției lui Hindenburg prevedea utilizarea heliului pentru ca era cel mai sigur gaz de portanță, nefiind inflamabil. Însă, la acea vreme, heliul era extrem de scump și se găsea doar în rezervele de gaze naturale ale Statelor Unite. Hidrogenul, prin comparație, era mult mai ieftin, putea fi produs de către orice națiune industrializată și avea o putere de ridicare mai mare. Aerostatele rigide americane care
LZ 129 Hindenburg () [Corola-website/Science/320251_a_321580]
-
extrem de scump și se găsea doar în rezervele de gaze naturale ale Statelor Unite. Hidrogenul, prin comparație, era mult mai ieftin, putea fi produs de către orice națiune industrializată și avea o putere de ridicare mai mare. Aerostatele rigide americane care utilizau heliul erau obligate sa conserve cantitațile de gaz cu orice cost, lucru ce le stingherea activitățile operaționale. În ciuda politicii exclusiviste a statului american privind exporturile de heliu, proiectanții germani au prevăzut heliul ca principal gaz pentru portanță în construcția lui Hindenburg
LZ 129 Hindenburg () [Corola-website/Science/320251_a_321580]
-
industrializată și avea o putere de ridicare mai mare. Aerostatele rigide americane care utilizau heliul erau obligate sa conserve cantitațile de gaz cu orice cost, lucru ce le stingherea activitățile operaționale. În ciuda politicii exclusiviste a statului american privind exporturile de heliu, proiectanții germani au prevăzut heliul ca principal gaz pentru portanță în construcția lui Hindenburg, în speranța unei schimbări de atitudine americane; când au realizat că interdicțiile rămâneau în vigoare, germanii au reconsiderat tehnic zeppelinul pentru a folosi hidrogenul. În afara inflamabilului
LZ 129 Hindenburg () [Corola-website/Science/320251_a_321580]
-
de ridicare mai mare. Aerostatele rigide americane care utilizau heliul erau obligate sa conserve cantitațile de gaz cu orice cost, lucru ce le stingherea activitățile operaționale. În ciuda politicii exclusiviste a statului american privind exporturile de heliu, proiectanții germani au prevăzut heliul ca principal gaz pentru portanță în construcția lui Hindenburg, în speranța unei schimbări de atitudine americane; când au realizat că interdicțiile rămâneau în vigoare, germanii au reconsiderat tehnic zeppelinul pentru a folosi hidrogenul. În afara inflamabilului hidrogen niciun alt gaz care
LZ 129 Hindenburg () [Corola-website/Science/320251_a_321580]
-
au reconsiderat tehnic zeppelinul pentru a folosi hidrogenul. În afara inflamabilului hidrogen niciun alt gaz care să ofere suficientă forță de ridicare nu putea fi produs în cantități suficiente. Pe de altă parte, forța mai mare de ridicare a hidrogenului față de heliu a permis proiectanților să adauge mai multe cabine de pasageri dirijabilului. Aerostatele comerciale germane care utilizau hidrogen beneficiau de o istorie lungă fără pată, fără incidente, lucru ce a dat încredere că Germania deprinsese la un nivel ridicat tehnica manipulării
LZ 129 Hindenburg () [Corola-website/Science/320251_a_321580]
-
au scufundat în adâncime datorită unei densități mai mari și deoarece se află într-o stare de agregare fluidă, nucleul pământului fiind format în mare parte din nichel și fier. Elementele din univers sunt formate în special din hidrogen și heliu care prin procese nucleare de fuziune au dat naștere la alte elemente. Ca exemplu, uraniul are trei izotopi naturali: U, U și U. Abundența lor naturală oscilează între 99.2739 - 99.2752%, 0.7198 - 0.7202% și 0.0050 - 0
Abundență naturală () [Corola-website/Science/316568_a_317897]
-
de raze α și dă naștere izotopului Ra, adică radiul descoperit de soții Curie. Mai departe, radiul dezintegrându-se prin raze α, dă naștere izotopului radioactiv Rn (radon), care este un gaz inert asemănător din punct de vedere chimic cu heliul, neonul, etc. Cascada aceasta de dezintegrări succesive se continuă mai departe până ce se ajunge la izotopul Po, adică poloniul descoperit de soții Curie. Poloniul se transmută mai departe în Pb, adică un izotop al metalului plumb. Acesta este „stabil” ceea ce
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
sau le-a fost luat) învelișul exterior de hidrogen, si, în comparație cu supernovele de tip Ia, nu au silicon prezent în liniile de absorbție. Ipotetic, supernovele tip Ic diferă prin faptul că au pierdut mai mult decat învelișul inițial, pierzând majoritatea heliului posedat. Supernovele sunt categorisite conform schemei Minkowski-Zwicky bazată pe liniile de absorbție care apar în spectrul sau . O supernovă este prima dată categorisita ca fiind tip I sau tip ÎI, si apoi sub-categorisită după diverse criterii. Supernovele de tip I
Supernovă de tip Ib și Ic () [Corola-website/Science/322247_a_323576]
-
unor elemente precum oxigen, calciu și magneziu. În contrast, spectrul supernovelor de tip Ia devin dominate de linii de fier.. Supernovele de tip Ic se deosebesc de cele de tip Ib prin absența în cele din urmă a liniilor de heliu pe frecvența de 587.6 nm. Înainte de a deveni supernovă, o stea masivă este organizată că o ceapă, cu straturi de diferse elemente care fuzionează. Cel mai exterior strat este cel de hidrogen, urmat de heliu, carbon, oxigen ș.a.m.
Supernovă de tip Ib și Ic () [Corola-website/Science/322247_a_323576]
-
urmă a liniilor de heliu pe frecvența de 587.6 nm. Înainte de a deveni supernovă, o stea masivă este organizată că o ceapă, cu straturi de diferse elemente care fuzionează. Cel mai exterior strat este cel de hidrogen, urmat de heliu, carbon, oxigen ș.a.m.d. În momentul în care stratul exterior de hidrogen este pierdut, următorul strat este expus (heliu în principal amestecat cu alte elemente). Acest fenoment se întâmplă când stea foarte fierbinte și masivă ajunge la un punct
Supernovă de tip Ib și Ic () [Corola-website/Science/322247_a_323576]
-
că o ceapă, cu straturi de diferse elemente care fuzionează. Cel mai exterior strat este cel de hidrogen, urmat de heliu, carbon, oxigen ș.a.m.d. În momentul în care stratul exterior de hidrogen este pierdut, următorul strat este expus (heliu în principal amestecat cu alte elemente). Acest fenoment se întâmplă când stea foarte fierbinte și masivă ajunge la un punct în evoluția să când o semnificativă parte a masei sale este pierdută datorită vîntului stelar. Stelele masive (25+ mase solare
Supernovă de tip Ib și Ic () [Corola-website/Science/322247_a_323576]
-
masive (25+ mase solare) pot pierde până la 10 mase solare în 100.000 de ani. Supernovele de tip Ib și Ic se presupune că sunt produse prin colapsul nucleului stelelor masive care și-au pierdut straturile exterioare de hidrogen și heliu, prin vinturi solare sau prin transfer de masă către o stea pereche. Pierderea rapidă de masă se poate întâmpla în cazul steleor de tip Wolf-Rayet și aceste obiecte masive prezintă o spectra unde absentează hidrogenul. Urmașii de tip Ib au
Supernovă de tip Ib și Ic () [Corola-website/Science/322247_a_323576]
-
steleor de tip Wolf-Rayet și aceste obiecte masive prezintă o spectra unde absentează hidrogenul. Urmașii de tip Ib au ejectat majoritatea hidrogenului din atmosferă exterioară, în timp ce cei de tip Ic au pierdut atît învelișul de hidrogen cît și cel de heliu. În alte privințe mecanismele care stau în spatele formării supernovelor de tip Ib și Ic sunt similare cu cele de tip ÎI, plasînd astfel tip Ib/c între Ia și ÎI. Datorită acestor similarități supernovele de tip Ib/c sunt numite
Supernovă de tip Ib și Ic () [Corola-website/Science/322247_a_323576]
-
până la 9% dioxid de carbon (CO) care diminuează calitatea gazului. În general, gazul natural are în compoziție 85% metan, 4% alți alcani (etan, propan, butan, pentan) și 11% gaze inerte (care nu ard). Deosebit de valoroase sunt gazele naturale care conțin heliu, aceste gaze fiind sursa principală de obținere a heliului. Gazul natural ia naștere prin procese asemănătoare petrolului cu care este găsit frecvent. Gazul se formează din organisme microscopice moarte (alge, plancton) fiind izolat de aerul atmosferic, în prezența unor temperaturi
Gaz natural () [Corola-website/Science/306386_a_307715]
-
gazului. În general, gazul natural are în compoziție 85% metan, 4% alți alcani (etan, propan, butan, pentan) și 11% gaze inerte (care nu ard). Deosebit de valoroase sunt gazele naturale care conțin heliu, aceste gaze fiind sursa principală de obținere a heliului. Gazul natural ia naștere prin procese asemănătoare petrolului cu care este găsit frecvent. Gazul se formează din organisme microscopice moarte (alge, plancton) fiind izolat de aerul atmosferic, în prezența unor temperaturi și presiuni ridicate, condiții care au luat naștere prin
Gaz natural () [Corola-website/Science/306386_a_307715]
-
La data de 14 octombrie 2012, în cadrul proiectului "Red Bull Stratos", inițiat în 2007 și sponsorizat de firma Red Bull, decolând de pe aeroportul bazei aeriene Walker din Roswell, statul New Mexico din SUA, a urcat cu un balon umplut cu heliu până în stratosferă, îmbarcat într-o nacelă etanșă, din care a sărit de la altitudinea de 39,045 km. În prima parte a coborârii în cădere liberă a depășit viteza sunetului, atingând 1342,8 km/h, cea mai mare viteză cu care
Felix Baumgartner () [Corola-website/Science/327516_a_328845]
-
peste 3 K se pot măsura cu termocupluri de tip K (cromel-alumel), de tip T (cupru-constantan), însă mai potrivite sunt cele de tip E (cromel-constantan). Termometrele etalon pentru măsurarea temperaturilor sub 5 K sunt cele cu presiune de vapori de heliu. În ITS-90 temperatura formula 1 între 0,65 K și 5,0 K este definită prin relația dintre temperatură și presiunea de saturație formula 2 a He (heliu-3) și a He (heliu-4). Punctul critic al He este la 5,19 K, astfel
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
pure și unei substanțe compuse, apa. Multe puncte se bazează pe transformări de fază, în special de topire/solidificare a elementelor chimice pure. Cele mai joase puncte criogenice se bazează exclusiv pe relația dintre temperatură și presiunea de saturație a heliului și a izotopilor săi, în timp ce restul punctelor reci (sub temperatura camerei) se bazează pe punctele triple. Acoperirea întregului domeniu al scării necesită mai multe tipuri diferite de termometre etalon, cum ar fi termometre manometrice cu heliu, termometre cu heliu gazos
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
presiunea de saturație a heliului și a izotopilor săi, în timp ce restul punctelor reci (sub temperatura camerei) se bazează pe punctele triple. Acoperirea întregului domeniu al scării necesită mai multe tipuri diferite de termometre etalon, cum ar fi termometre manometrice cu heliu, termometre cu heliu gazos, termometre cu rezistență din platină standard, sau pirometre monocromatice. Termocuplurile pot fi etalonate și în simulatoare electrice, însă metoda de etalonare efectiv la temperatură este mai bună decât metoda de etalonare prin comparare electrică în simulatoare
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
a heliului și a izotopilor săi, în timp ce restul punctelor reci (sub temperatura camerei) se bazează pe punctele triple. Acoperirea întregului domeniu al scării necesită mai multe tipuri diferite de termometre etalon, cum ar fi termometre manometrice cu heliu, termometre cu heliu gazos, termometre cu rezistență din platină standard, sau pirometre monocromatice. Termocuplurile pot fi etalonate și în simulatoare electrice, însă metoda de etalonare efectiv la temperatură este mai bună decât metoda de etalonare prin comparare electrică în simulatoare. Un aparat de
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]