949 matches
-
spațiul și mișcarea, puterea și limbajul, iar lista poate continua.” - ne spune George Bondor în „Cuvânt înainte”. Fiecare dintre expunerile prezentate în volum poate constitui temă de meditație, de replică, de studiu. Am ales din lucrările prezentate „Trupul miresei. Priviri hermeneutice” de Valeriu Gherghel. Un material foarte bine documentat dar nu asta m-a captivat, pentru că este firesc unui colocviu de asemenea anvergură să prezinte studii elitiste tematice. M-a atras susținerea foarte personalizată a ideilor. Valeriu Gherghel pornește de la un
LECTURĂ DE PAŞTI- AUTOR GEORGE BONDOR de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374864_a_376193]
-
Acasa > Literatura > Evaluari > MIRELA-IOANA BORCHIN - ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI Autor: Mirela Ioana Borchin Publicat în: Ediția nr. 2075 din 05 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Etern, într-o eternă noapte-zi Eseu hermeneutic - în dialog cu poetul Eugen Dorcescu Editura Mirton, Timișoara, 2016 Notă explicativă Această carte s-a scris din motive variate, dintre care se cuvin a fi menționate, într-o ordine aleatorie: multiplicarea și diversificarea instrumentelor de abordare a unei opere
ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373968_a_375297]
-
orașului de pe Bega etc. Pentru intitularea eseului DESPRE FERICIRE, a fost utilizat un vers din poemul lui Eugen Dorcescu În codrii fără capăt, în ideea că enunțul „Etern, într-o eternă noapte-zi” reflectă, concentrat și memorabil, crezul său artistic. „Eseul hermeneutic în dialog” - gen hibrid, ivit la granița dintre eseu și interviu - este structurat în zece capitole tematice, concepute astfel încât să evidențieze numeroase aspecte ale implicării Poetului în scrierea și analiza operei sale. Fiecare capitol aduce în dezbatere tema indicată între
ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373968_a_375297]
-
Art, 2011; Spre nicăieri [(roman], I. Piatra de silex; II. Întâmplător sau nu? Timișoara, Editura Eurostampa, 2014 (în colab.); Apa [proză scurtă], Timișoara, Editura Mirton, 2016. Ed. îngr.: EUGEN DORCESCU, Nirvana. Cea mai frumoasă poezie. Selecție, schiță biobibliografică și eseu hermeneutic de Mirela-Ioana Borchin, Timișoara, Editura Eurostampa, 2015. Referință Bibliografică: Mirela-Ioana BORCHIN - ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI / Mirela Ioana Borchin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2075, Anul VI, 05 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mirela Ioana Borchin : Toate
ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI de MIRELA IOANA BORCHIN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373968_a_375297]
-
Sfânta Scriptură, poartă ca tip particular următoarea caracteristică: nici scrierile dogmatice nu sunt curat dogmatice, nici cele morale nu sunt curat morale și lipsite de partea dogmatică, și nici explicările sau herminiile lui asupra Sfintei Scripturi, nu pot fi curat hermeneutice, fără partea dogmatică, ci toate se prezintă sub aceste trei fețe: dogmatică, hermeneutică și morală. În altă ordine de idei, în scrisorile sale, se pare că vorba sa este mai puțin nervoasă, mai puțin profundă, subtilă, însă de o inteligență
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. IOAN ALEXANDRU MIZGAN, SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR – ARHIEPISCOP LA CONSTANTINOPOL, EDITURA „THEOSIS”, ORADEA, 2016, 116 PAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2092 [Corola-blog/BlogPost/344792_a_346121]
-
deși a înțelege nu înseamnă neapărat, și doar, a decoda instantaneu, a “pricepe” la nivel denotativ), de extraordinara dezinvoltură a asocierilor lexico-semantice, de neîngrădita libertate a expresiei în general (măcar la o primă abordare). Dar aplicarea acestei etichete (suprarealist) - demers hermeneutic foarte comod, de altfel, căci scutește de efort - nu poate satisface un cititor atent, dispus, ba chiar încântat, să intre într-un dialog prelungit, de fond, de oarecare anvergură, cu textul. Și când spun « cititor », înțeleg chiar « cititor », un cititor
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
cufundarea pâna la gât în apă, în borboros -mlaștina ce desemnează starea majorității oamenilor din care inițiatul se desprinde, iese purificat, schimbat , adică ”înainte de a se cățăra de stele, (sallire alle stelle) oamenii trebuie să elimine posibilitățile lor infernale”. Scrierile hermeneutice și filozofice începand cu cele ale lui Hermes Trismegistul, Pythagora (Imnele sacre, Numerologia, ș.a), Platon, Confucius, Biblia, Yi King, unele dintre Scrierile Sfinților trimit la ideea menționată în Cartea Sfântă, și anume: ”carne și sânge nu vor intra în
POESIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348772_a_350101]
-
implicare individuală în fluxul istoriei, drept calea dinamică de a trăi și interpreta, prin prisma trăirii, faptul politic, religios și cultural. Nicolae Steinhardt își va consuma energia intelectuală și religioasă în scrierea unui număr impresionant de cronici, eseuri critice și hermeneutice(22). El își asumă, de fapt, misiunea „apostolică" de a propovădui libertatea și valorile care o fundamentează: binele, adevărul, iubirea, frumosul, într-un context politic și social care anihila programatic tocmai aceste valori. Volumele de eseistică și hermeneutică publicate cu
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
cursurile lui Nae Ionescu - refuzul sistematizării, permanenta mobilitate și redimensionare a noțiunilor și a explicațiilor, participarea prin trăire la explicitarea actului cultural, transferarea teoretizării în viața concretă, „în stradă", provocarea la înțelegere individualizată - pot fi recunoscute drept coordonate ale scrisului hermeneutic practicat de el însuși. De la Nae Ionescu, Nicolae Steinhardt afirmă, de fapt, că preia mobilitatea și libertatea deplină, personală, în alegerea operelor destinate actului hermeneutic. Hermeneutic și nu (doar) critic, deoarece Steinhardt nu emite judecăți de valoare, ci își ghidează
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
viața concretă, „în stradă", provocarea la înțelegere individualizată - pot fi recunoscute drept coordonate ale scrisului hermeneutic practicat de el însuși. De la Nae Ionescu, Nicolae Steinhardt afirmă, de fapt, că preia mobilitatea și libertatea deplină, personală, în alegerea operelor destinate actului hermeneutic. Hermeneutic și nu (doar) critic, deoarece Steinhardt nu emite judecăți de valoare, ci își ghidează receptarea, înțelegerea și exprimarea acestei înțelegeri prin trăirea operei, prin „aplicarea" sinelui în operă, prin „aplicarea" lumii operei în lumea „reală", trecută sau prezentă. Lectura
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
concretă, „în stradă", provocarea la înțelegere individualizată - pot fi recunoscute drept coordonate ale scrisului hermeneutic practicat de el însuși. De la Nae Ionescu, Nicolae Steinhardt afirmă, de fapt, că preia mobilitatea și libertatea deplină, personală, în alegerea operelor destinate actului hermeneutic. Hermeneutic și nu (doar) critic, deoarece Steinhardt nu emite judecăți de valoare, ci își ghidează receptarea, înțelegerea și exprimarea acestei înțelegeri prin trăirea operei, prin „aplicarea" sinelui în operă, prin „aplicarea" lumii operei în lumea „reală", trecută sau prezentă. Lectura devine
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
lui Nae Ionescu, el înțelege existența culturală ca formă de libertate. Particularitatea expresiei sale critice este rezultatul înțelegerii creștine a lumii și a culturii. Destinul marcat de conversiune religioasă și permanentă autentificare prin trudă lucidă se oglindește fidel în actul hermeneutic și în literatura sa. Nicolae Steinhardt, asemeni lui Constantin Noica, Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Petre Țuțea, își are rădăcinile spirituale solid ancorate în perioada interbelică, în pedagogia libertății ionesciene. „Trăirea" filosofiei în viață concretă, „trăirea" entuziastă a culturii
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
faptul că autoarea coordonează de ani buni proiectul dezbaterilor culturale al cărei inițiator este, intitulat „Colocviile Argeșului”, găzduit în ultimii doi ani de C.J.C.P.C.T. Argeș. În articolele din Biblioteci subiective, Magda nu are pretenția de a oferi interpretări sau „soluții hermeneutice” absolute, deși despică firu-n patru și e tranșantă când trebuie. Îi rămâne lectorului ultima decizie privind cântărirea nuanțelor. Cititorii vor întâlni frecvent, ca pe un leitmotiv, termenul „ontologic” și derivații săi, ceea ce denotă interesul autoarei pentru relevanța oricărui act de
LUMEA CA O IMENSĂ BIBLIOTECĂ ŞI BIBLIOTECILE CĂLĂTOARE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2182 din 21 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376586_a_377915]
-
culturală - nimic nu este gratuit; în ultimă instanță, pariul scriitorului „e mai degrabă cu el însuși”. Un adevărat crez cultural și literar ne aduce „Mărturisirea autorului” ce deschide volumul, un crez în care lumea este un imens spațiu propice actului hermeneutic neîncetat, rezultatele inevitabile fiind bibliotecile în sine și oamenii-bibliotecă; interferențele interpretărilor, selecția cărților (celălalt „partener” al lecturii) și a grilelor de interpretare ne fac în mare parte ceea ce suntem. Dintre cei prezenți la eveniment au luat cuvântul Octavian Sachelarie, Sorin
LUMEA CA O IMENSĂ BIBLIOTECĂ ŞI BIBLIOTECILE CĂLĂTOARE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2182 din 21 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376586_a_377915]
-
și nimiciri (Ed. Tipomoldova, 2013) al lui Aurel Pantea (vezi volumul nostru Lecturi reflexive, Ed. Tipomoldova, Iași, 2015), am prilejul să citesc volumul Nirvana. Cea mai frumoasă poezie, un florilegiu din poezia lui Eugen Dorcescu (selecție, schiță biobibliografică și eseu hermeneutic de Mirela-Ioana Borchin, Ed. Eurostampa, Timișoara, 2015), volum care prin interpretările celei care l-a realizat conduce prin „arhitemă” tocmai la o astfel de observație. Eugen Dorcescu, în acord cu ceea ce teoretic adnota el însuși în Poetica non-imanenței (Ed. Palimpsest
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
moarte, atunci e firesc să acopere, pe cât posibil, tot spațiul și timpul în care se manifestă ființa, precum și toate soluțiile propuse de filosofii, de religii etc., la această interogație” (p. 573-574). În acest sens este scris de fapt și eseul hermeneutic Eugen Dorcescu sau vocația vectorială a Nirvanei (p. 459-594), îndelung chibzuit, cu acribie și cu har erudit caligrafiat. Mirela-Ioana Borchin antologhează selectiv și cu atenție poezia lui Dorcescu de la volumul lui de debut, Pax magna (1972), și până la Nirvana (2014
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
La scriitură și biografie/ Că, deși viu, de-acuma e defunct...” (p. 458). Înaintea acestuia însă poeziile din Omul de cenușă, Omul din oglindă, Cuvântul, Dorul, Heiligenblut, Vulturul nopții, Postbiografie, Samsara, Sufletul liniștii ori Nirvana fac argumentația ideii-generic a eseului hermeneutic din final. Mirela-Ioana Borchin se dovedește a fi un cititor atent și avizat al poeziei în general și are capacitatea decodării liricii dorcesciene după regulile cele mai subtile ale hermeneuticii și criticii literare, iar Eugen Dorcescu, într-o „mărturisire poetică
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
heideggerian, că „ființa este ființa devenirii și de aceea este dincolo de devenire (...) Ea este ea însăși la nesfârșit și se epuizează în a fi asta”, tocmai ceea ce Eugen Dorcescu relevă excelent și original în poezie. Selecția de poezii și eseul hermeneutic (excurs abil în denotarea și decodarea existenței reflectate în cod și conotativ), realizate de Mirela-Ioana Borchin în acest volum, nu știu dacă sunt un unicat la noi, dar sigur fac o raritate demnă de luat în seamă, inclusiv de Institutul
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
la tema fericirii ca desăvârșire, prin căutări străine multora. „ Dar, în sfârșit... Citește fiecare cum îl îndeamnă inima," acceptă fără amărăciune, cu generozitatea celui ce cunoaște de mult timp farmecul comunicării literare... * Mirela-Ioana Borchin, Etern într-o eternă noapte-zi. Eseu hermeneutic în dialog cu Poetul Eugen Dorcescu, Prefață de Iulian Chivu, Editura Mirton, Timișoara, 2016. Referință Bibliografică: Cristina Temu, Poezia spirituală* / Eugen Dorcescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2148, Anul VI, 17 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Eugen
CRISTINA TEMU, POEZIA SPIRITUALĂ* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372712_a_374041]
-
străfulgerări mirate, construind și dărâmând - în același timp - ziduri, mugurul firav al ierbii, plăpând și bucuros, încearcă să străbată întunericul și să guste din lumină. Stările despre care se scrie în carte sunt: iluzia, oniricul, delirul creativ, dansul eteric, exercițiul hermeneutic, eul muribund, elixir, agonie, resemnare, metamorfoză, efuziuni, transfigurare. Sunt stări uneori exprimate febril, cu patos, în detrimentul rațiunii, prin versuri care tulbură, emoționează, stârnesc în inimă furtuni electromagnetice, ca răzvrătiri ale umanului siderat. Andreea Dănilă creează, prin poezia sa, un univers
COLECŢIA LIRIK, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: FEMEIA DE ZĂPADĂ (POEME) A ANDREEI-MARIA DĂNILĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372791_a_374120]
-
om: botezul, nunta, spovedania, mirul, împărtășania, hirotonia și maslul. În încheiere, credem că prin prezentarea acestui ceremonial am subliniat complicata geologie simbolică care stă la baza sărbătorilor de Crăciun. Descifrarea însă a simbolicii colindelor suscită controverse și încă multe mistere hermeneutice. Referințe bibliografice: 1. Ispas, Sabina, Sub aripa cerului, Editura Enciclopedică, București, 1998. 2. Magdan, Leon, Legende creștine, Editura Mateiaș, București, 2006. 3. Mureșanu, Ștefan, Lucian, Etnologie și Folclor, Editura Victor, București, 2011. 4. Nicolau Irina, Lecții cu povești despre facerea
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
și sceptic ... [...] ... e ruptura dintre lumea bulgărului și lumea ideii." (Scrisoare către I. Negruzzi). Ceea ce pare să releve opera de artă pentru poet și filosof este "un moment particular de dez-fondare a istoricității, care se anunță ca suspendare a continuității hermeneutice a subiectului cu sine însuși și cu istoria"42: "Pământ nesimțitor și rece / De ce iluziile sfermi? De ce ne-arați că adorarăm. / Un vas de lut, un sac de viermi?" Iar fața ta e străvezie). Observația lui G. Vattimo trimite către
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
în care este în joc destinul nostru, are nevoie să fie interpretat. Dacă n-ar fi interpretat, ar rămâne fără efect, nici o apropiere n-ar fi posibilă".27 Și mai departe exegetul vorbește despre "traducerea" interpretului ca despre un "exercițiu hermeneutic", care trebuie să îndepărteze pericolul alunecării "figurii visătorului" fără discontinuitate în aceea a "vizionarului". În esență, "interpretul" trebuie să reveleze (din semnele cărților sau din vise) "nu lumea nălucirilor și fantasmelor ce exprimă sfâșierile eului fără ca eul să-și poată
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
voinței de a fi, primesc înfățișare de călugări, reamintind idealul etic schopenhaeurian al ascetului...". Ascetul contrastează însă cu privirea înghețată eminesciană, cu acei ochi ce "scânteie-n afară". Imaginea are ceva derutant, aproape "vampirică" spune cercetătoarea Svetlana Paleologu-Matta în Jurnal hermeneutic (POESIS, nr. 6-7-8, 1994): "frumusețea eroului în diverse ipostaze sperie", nu atrage, nu liniștește. (Exemple: Luceafărul, Arald, Sarmis nebunul etc.). Ea motivează această imagine printr-un gând pascalian: omul este un "monstru incomprehensibil" (Pensees), pentru că dependent fiind, prea mult dorește
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
producția (și receptarea) mesajului. 2. Una din "vocile" (modele ale deja-cunoscutului, modele ale realității) din care se țese o narațiune. După Barthes, narațiunea și unitățile sale constitutive capătă o semnificație în funcție de una sau mai multe asemenea voci sau coduri (PROAIRECTIC, HERMENEUTIC, REFERENȚIAL, SEMIC, SIMBOLIC etc.). ¶Barthes 1974 [1987]; 1981a; Culler 1975; Jakobson 1960 [1964]; Martin 1986; Prince 1982. Vezi și FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII, FUNCȚIE METALINGVISTICĂ, COD NARATIV. cod cultural [cultural code]. COD REFERENȚIAL. Toate codurile sau modelele deja-cunoscutului sînt determinate
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]