952 matches
-
ei empirica, desigur, cât și etapele principale ale procesului de creație), este momentul oportun să examinez câteva dintre cele mai importante contribuții critice la tema viziunii blakeene. Cititorului îi va fi mai ușor să înțeleagă cum se pot genera ambiguități hermeneutice din confuzia pe care unii exegeți o fac între viziunile empirice și cele estetizate. După ce subliniază că ideea care subîntinde întreaga ontologie blakeană este viziunea, Harvey Birenbaum afirmă chiar că aceasta rămâne singura determinație ontologica pe care artistul o acceptă
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Simplitate. Oricât de paradoxal ar părea, operă de artă blakeană are în centru o simplitate dezarmanta, care este însă protejată de o complexitate formală. Poemele și anluminurile cu care se asociază acestea apar surprinzător de nesofisticate atât structural, cât și hermeneutic odată ce straturile de codificare auctoriala sunt îndepărtate succesiv, asemenea unor foi de ceapă 124. Schelling este de părere că "[s]implitatea (subl. în text, n.m.) este cel mai înalt element deopotrivă în poezie și în artele formatoare" (1989, p. 207
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
iadul. Totuși, importanța reală a numeralului 4 transpare abia când examinăm modelul vizionar cvadripartit al lui Blake. 3.6. Patru tipuri de viziuni În concepția formulată de Blake, există patru principale tipuri de viziuni, corespunzătoare unui număr similar de niveluri hermeneutice, care permit o interpretare cvadripartita a textelor poetice. Oricât de straniu ar părea prin raportarea acestui fenomen la centralitatea pe care el o deține în gândirea blakeană, pozițiile teoretice adoptate de exegeți în relație cu definirea celor patru clase vizionare
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Chapter 4, intitulată To the Christians, proclama credință de o viață a vizionarului în percepția imaginativa a religiei că exercițiu al libertății 206. În pofida unei linii ideatice relativ clare, poemul rămâne un document literar dificil. Curran enumeră câteva dintre obstacolele hermeneutice care-l pândesc pe cititorul avid să-i descopere sensurile: "bogăția referințelor biblice care caută să ajusteze mitul scriptural la tradițiile epice, [...] aluziile istorice extinse și [...] dezvoltarea propriului mit în episoade lungi" (1986, p. 176). Una dintre cele mai evidente
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ori pur și simplu amuzante din existența zilnică a autorului, a mediilor universitare ieșene, a obștii scriitoricești, a satului natal etc., colportând uneori, pur și simplu, bârfe, înnobilate prin scânteierea stilistică și prin hazul mizanscenei, și mai ales prin divagațiile hermeneutice pe care le prilejuiesc, ori trasând portrete ale unor contemporani. Filonul intimist - de altfel depistabil mai pretutindeni - nu predomină totuși, iar prim-planul este ocupat de comentariile și glosările pe teme și subiecte „cărturărești”. Demersul eseistului este, practic, în orice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
perspectivă integrală asupra continuității și conexiunilor dintre activități prin reliefarea simplificată a evoluției procesului global de muncă de-a lungul anilor sau deceniilor de viață activă și, în al doilea rând, de a servi drept contrapunct pentru enunțurile detaliate și hermeneutice obținute din textele studiate, precum notițe personale, comentarii critice, descrieri autobiografice, corespondență sau produse creative. Ilustrarea sistemului de activități reprezintă o sarcină executabilă din „exteriorul” cazului (vezi secțiunea următoare, „Rolurile cercetătorului”). Ea ne permite să surprindem dezvoltarea activităților de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
soluție În care se pot Încadra just, dar și confortabil, mai multe tipuri de comentarii eficiente la proza fantastică, biografia și opera științifică: „Azi aș respinge ambele modele (și pe cel al suspiciunii, și pe cel al Încrederii) În favoarea unei hermeneutice critice și istorice, egal de atentă la detaliu și la reconstrucția cronotopică a modului de a gândi și a viziunii asupra lumii, cât mai nuanțate”4. Prima referință la Honigberger este din 19361, urmată de diferite intervenții care trimit la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
neinițiați, mulți văzând și puțini pricepând, trebuie să ne aplecăm asupra influenței pe care acestea o au asupra noastră și schimbările intervenite în decursul istoriei privind valoarea și funcțiile lor. În principiu nu putem vorbi despre schimbări majore în înțelesul hermeneutic al lor, dar dispariția unora sau apariția altora noi poate fi discutată. De exemplu, o dispariție notabilă este aceea a peștelui ca simbol primordial creștin. Triunghiul cu ochiul Marelui Arhitect al Universului a fost destul de recent introdus și în simbolistica
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fi recunoscuți și studiați. Dacă fenomenologiștii și existențialiștii aduc argumentele lor sprijinind poststructuralismul reprezentat de Derrida și Deleuze, după aceștia o antropologie filosofică științifică ca atare nu este posibilă. Ei bine, toate acestea ne fac să înțelegem mai bine metodele hermeneutice de lucru alese de noi în cercetarea cugetului, a doctrinelor și dogmei existente din tradiție și posibilitatea ca tocmai acestea sub lumina creației Marelui Arhitect al Universului să încurajeze libera gândire a omului. Încercarea încorsetării subconștientului de a țâșni în
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
timpurilor. Evreii și creștinii sunt primii care au dezvoltat metoda de interpretare a adevărurilor și valorilor Bibliei. Statutul ei sacru vine tocmai din convingerea că scrierea este un receptacul al revelației divine, un cuvânt al Domnului, conducând la diverse principii hermeneutice întru tălmăcire. Mulți consideră că textele sacre trebuie interpretate ad literam pentru că vorbele Domnului sunt explicite și complete, alții insistă asupra unei înțelegeri spirituale mai profunde pentru că mesajul și adevărul lui Dumnezeu este de mai adâncă profunzime, iar o altă
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pot fi creionate din diversele părți ale textelor sacre. Aici alegoria este frecvent utilizată, așa cum în Scrisoarea lui Barnabas (cca 100 A.D.) sunt interpretate textele din Cartea Leviticului prin vicii imaginare asociate unor animale 217. Cel de al treilea mod hermeneutic de interpretare se numește tălmăcirea alegorică 218 și se adresează narațiunilor ce au un al doilea nivel de referință decât cel al persoanelor, lucrurilor și evenimentelor explicit menționate într-un text. O variantă a acestei tălmăciri este cea tipologică, exemplu
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
din Alexandria care a văzut sensul alegoric al textelor biblice, dezvăluind înțelesul, tâlcul profundelor adevăruri filosofice în narațiunile și preceptele Bibliei, urmat apoi de Origen care a distins sensurile literale, morale și spirituale dar afirmă că cel mai înalt principiu hermeneutic rămâne cel alegoric sau spiritual, dezvoltat mai apoi în Evul Mediu ca un subtip anagogic. Să ne închipuim că un compas sau un echer, obiecte ale arhitectului, ale inginerului care construiește ar rămâne doar atât, instrumente în accepțiunea unui membru
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
subtip anagogic. Să ne închipuim că un compas sau un echer, obiecte ale arhitectului, ale inginerului care construiește ar rămâne doar atât, instrumente în accepțiunea unui membru al societăților secrete și tâlcul acestor obiecte nu ar fi subiectul unei interpretări hermeneutice. Același lucru îl putem exprima și la ritualul aprinderii lumânărilor într-un templu. Tălmăcirea anagogică mai poate fi numită și mistică 220, evenimentele putând fi o prefigurare a timpurilor ce vor veni, un aspect profetic care îl întâlnim în Kabbala
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Lui a fost tradus cu a fi plăcut lui Dumnezeu în limba greacă veche și așa hermeneutica a devenit metodă de schimbare a sensurilor după bunul plac și adaptarea la filosofia locului. Mai mult, filosofi precum Philo, depășind orice aspect hermeneutic creștin, aduc sensuri noi în idealism platonic și etică stoică întregului Pentateuh. Comentariile cele mai interesante ale vremii dar cu referire exactă asupra personajelor din acea perioadă sunt comise de comunitatea de la Qumran 226. Această perioadă se regăsește și în
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
toate variantele lor, sunt legate de dezvoltarea miturilor și mitologiei. Atitudinile societății în fața vieții sunt reflectate în povești ale căror structuri mistice sunt specifice fiecărei culturi. Dacă aceste atitudini se îndepărtează de structură, înțelesul alegoric reiese tocmai din structură. Procesul hermeneutic joacă un rol major în învățarea înțelepciunii sacre, încă de când religia a păstrat tradiția și a dărâmat credințele vechi pentru a le înlocui cu poveștile, unele apărând în conflict cu sistemele morale și dezvoltând un nou sens, aparent mai corect
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în relațiile dintre noi oamenii. Nu avem nevoie să împlinim cine știe ce doctrină sau sarcină metafizică sau să găsim metode psihologice de influențare a sufletului pentru a-l domina sau a domina sufletele altora. Ce se întâmplă în credința creștină este, hermeneutic vorbind, dominarea divinității prin Duhul Sfânt în însuși Cristos asupra sufletului nostru și respingerea oricărei intervenții umane. În aceasta suntem pasivi pe deplin, chiar și ca experiență sau cunoaștere. Dar acceptăm ceea ce ne dăruie pentru viețile noastre întru El în
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
libertate de locuitor al pădurii și mai târziu la libertatea deplină de ascet luminat sannyasin, asemănător cu treptele budiste și masonice 280. Dragostea pentru Dumnezeu este făcută în iudaism prin progresele în cunoașterea Torei, Bibliei și Talmudului, bazată pe principiile hermeneutice Halakha și Haggada 281, la musulmani prin dogma unității dintre Dumnezeu și Mahommed și ascultarea celor cinci coloane sau îndatoriri religioase. Dogmele și doctrinele au fost adeseori văzute în mod excluisiv ca fiind încorsetare și de ce nu, viziunea a fost
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Dumnezeu devine conștiință de sine este că noosul sacru al lumii divine se confundă cu formele individuale ale acesteia conținute în conștiința divină. Metafizica neoplatonică în care lumea divină și noosul sunt ipostazele Marelui Arhitect al Universului a devenit punctul hermeneutic de plecare a relației Tată-Fiu care în creștinism adăugând Logosul formează triada dumnezeiască egalitară, esență a unicului Dumnezeu. Importanța decisivă a acestei doctrine o acordă Sfântul Augustin responsabil de dezvoltarea teologică și metafizică a Trinității, alăturând-o antropologiei și tradiției
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
nu va reuși vreodată să scoată toată apa din ea. Ea este cu adevărat un Graal, este grația Duhului Sfânt, chiar dacă eternul feminin este cel asociat cu lacurile, fântânile, puțurile și izvoarele de apă. Fântâna este miracolul transmutațiilor. Apa prezintă hermeneutic trei teme originea vieții, mijloc de purificare, centru de regenerare. Apa conține sămânța primordială, este faza trecătoare de regresie și dezintegrare, de care depinde o fază progresivă de reintegrare și regenerare. Tendința de curgere a apei în jos, spre abis
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ci din contra îl impulsionează. Rămâne de văzut din această dualitate care este dominantă. Ca și în religie adeptul mason poate fi înzestrat sau nu cu posibilitatea, harul de a avea acces direct la experiența mistică, datorită înțelegerii vii, percepției hermeneutice a lumii spirituale. Această experiență în care simbolurile depășesc vizibilul trebuie considerată creativitate masonică. Dogmatic vorbind religia se obține din dialogul dintre oameni în raport de Logosul, Cuvântul lui Dumnezeu, care El însuși este un mister ce provoacă omul fără
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
o realitate a experiențelor elementare, născute din viața istorică și socială de fiecare zi, unde noi înșine urmăm un ritual noetic, pe plan mental în litera Cuvântului. În această lume de fiecare zi nu mai putem utiliza instrumentele și metodele hermeneutice ale gândirii obiective din știința analitică. Ceea ce știința consideră în mod obișnuit ca aparținând conștiinței umane, trebuie raportat la structurile de arc reflex noetic, între om, ca parte și divinitate ca întreg, revelație a adeptului în context al mesajului Cărții
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Stănescu, Leonardo da Vinci, Bosch, Goya, Van Gogh, Brâncuși sau Picasso. Dar precum fiecare ființă trăiește în interiorul unui model cultural și interpretează experiențele sale prin prisma cunoașterii, tot astfel și formarea mentală a imaginii unui simbol oniric în devenire sens hermeneutic include un concept pur uman în relație cu ceilalți și cu Spiritul cosmic 693. Și atunci, iată, portul se retrage într-un spațiu care i-ar putea aduce misterul somnului: Eu, neștiind când or să vină zorii, Deschid toate ușile
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
la cunoaștere. Lumea este în permanentă stare de trecere între umbre și lumini (Orpheu, Dante). Aici se desfășoară existența în viața pământeană, amintind mereu de originea cosmică a omului. Antropologia este cea care se pare a fi devansat toate eforturile hermeneutice ale semnificației acestui raport pentru mentalitatea omului. Umbra lui Dumnezeu e tot ce vezi,/ ce-n spațiu se desparte și s-adună,/ pământ e ea, și prund și unda,/ un drum cu călătorul dimpreună,/ fântână-adăpostind o lună./ Umbra lui Dumnezeu
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
rămâne expresia Cuvântului primordial revărsat în noi ca o rouă de lumină. Nu știu dacă mi-am răspuns la cele două întrebări pe care mi le pun de când am început această serie de prelegeri: Cuvântul primordial, Logosul este, oare, sinonim hermeneutic cu Duhul Sfânt? Termenul științific de natură poate el fi confundabil cu Dumnezeu? Dacă nu am reușit încă, sper ca timpul să-mi permită să știu în căutarea pe care o fac pe căile labirintului spre fântâna din clopot. Ceea ce
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cerului, cotropitor.// Scăpa-voi doar până în poartă. Apoi/ mușca-voi, în Tine, a lumii cenușă./ Tiparul în Tine păstra-mi-l-voi871. Deci poesia devine prin definiție ambiguă, fiind o elaborare timp-spațiu a inconștientului în care prezența simultană a mai multor sensuri generează hermeneutic interpretări multiple după specificitatea gândirii cititorului. Așa văd eu ambiguitatea ca o caracteristică esențială a poesiei 872. Secretul secretelor învăluit de Taină, copleșește în tăcere entitatea noastră și răspunde prin puterea magică obținută dorințelor Marelui Arhitect al Universului ce ne-
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]