281 matches
-
a realismului metafizic, nici printr-o metafizică a experienței. Se poate presupune că Wittgenstein a văzut în caracterizarea dată de Hertz legilor și teoriilor fizice ca „imagini“, un răspuns pe deplin satisfăcător la întrebarea „Ce se poate spune?“. Poziția lui Hertz a fost împărtășită de Ludwig Boltzmann, profesorul sub îndrumarea căruia intenționase Wittgenstein să studieze fizica la Universitatea din Viena. Boltzmann a avertizat în mod repetat, în expuneri adresate unei audiențe științifice sau publicului mai larg, că descoperirea „naturii reale“ a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
reale“ a fenomenelor fizice nu este un obiectiv al științei naturii. Ceea ce își propune fizicianul teoretician este să furnizeze, prin noțiunile și enunțurile sale, anumite „imagini mintale“ care oferă descrieri cât mai clare și mai simple faptelor cunoscute prin experiență. Hertz - sublinia Boltzmann - a arătat „că nici o teorie nu poate fi ceva obiectiv, realmente congruent cu natura, ci mai degrabă fiecare este doar o imagine mintală a fenomenului, care se comportă față de acesta ca și semnul față de obiectul desemnat. De aici
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
o singură teorie ar fi corectă poate fi expresia convingerii noastre subiective că nu ar putea exista o altă imagine la fel de simplă și la fel de potrivită.“63 Într-o însemnare din anul 1931, Wittgenstein îi va numi pe Boltzmann și pe Hertz în fruntea unei liste de autori care l-au influențat, sub următoarea remarcă semnificativă: „Cred că nu am inventat niciodată o mișcare a gândirii, ci că ea mi-a fost dată întotdeauna de altcineva. Eu am preluat-o doar cu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Cred că nu am inventat niciodată o mișcare a gândirii, ci că ea mi-a fost dată întotdeauna de altcineva. Eu am preluat-o doar cu pasiune în munca mea de clarificare.“63a Într-adevăr, Wittgenstein „preia“ idei ale lui Hertz și Boltzmann atunci când caracterizează știința drept un limbaj care descrie prin producerea de „imagini“. A susține, în momentul în care a fost scris Tractatus-ul, că rostul legilor și teoriilor științifice este să ofere o descriere sistematică a faptelor, că aceste
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
imagini“. A susține, în momentul în care a fost scris Tractatus-ul, că rostul legilor și teoriilor științifice este să ofere o descriere sistematică a faptelor, că aceste teorii nu dezvăluie o realitate ascunsă în spatele fenomenelor, însemna a-i urma pe Hertz și pe Boltzmann, a folosi pentru propria clarificare o mișcare a gândirii acestora. Problema Tractatus-ului a fost să clarifice cum sunt posibile, în genere, propozițiile ca „imagini“, adică cum este posibilă o descriere a stărilor de lucruri care este adevărată
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Problema Tractatus-ului a fost să clarifice cum sunt posibile, în genere, propozițiile ca „imagini“, adică cum este posibilă o descriere a stărilor de lucruri care este adevărată când aceste stări există și falsă când ele nu există. Caracterizarea dată de Hertz sistemelor mecanicii a constituit pentru Wittgenstein un punct de plecare și un sistem de referință esențial în această clarificare. Mai precis, ceea ce a spus Hertz despre descrierea naturii prin „imagini“ pare să fi reprezentat modelul după care s-a condus
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
este adevărată când aceste stări există și falsă când ele nu există. Caracterizarea dată de Hertz sistemelor mecanicii a constituit pentru Wittgenstein un punct de plecare și un sistem de referință esențial în această clarificare. Mai precis, ceea ce a spus Hertz despre descrierea naturii prin „imagini“ pare să fi reprezentat modelul după care s-a condus Wittgenstein în caracterizarea propozițiilor ca imagini, ca modele ale faptelor. Este o observație care a fost făcută încă mai demult de către James Griffin.64 Una
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
supozițiile pe care se sprijină construcția Tractatus-ului este că nu numai în știința mecanicii, dar și prin propoziții în genere noi „ne facem imagini ale faptelor“. Iar dacă propozițiile sunt „imagini“ în sensul caracterizării pe care le-a dat-o Hertz, adică „modele“, atunci domeniul a ceea ce poate fi spus va putea fi delimitat „dinăuntru“. Formularea unui criteriu de delimitare, în cadrul unei teorii generale, va înceta să fie un obiectiv care merită urmărit. Ca și Janik și Toulmin, Griffin subliniază cât
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
de important este pentru o bună înțelegere a Tractatus-ului să nu uităm că tânărul Wittgenstein a ajuns la filozofie venind dinspre inginerie și matematică. O indicație că această înțelegere a descrierii lumii prin propoziții a fost inspirată de reflecțiile lui Hertz și Boltzmann o constituie și sublinierea că pot fi construite diferite sisteme de descriere, diferite sisteme ale mecanicii (vezi 6.341). Aceste sisteme vor putea fi comparate și evaluate din punctul de vedere al simplității lor relative. Iar faptul că
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
se bazează pe diferite criterii care intră adesea în conflict. Întrebarea la care nu reușim să dăm un răspuns satisfăcător devine iritantă, chiar chinuitoare. Care este remediul? Wittgenstein a susținut că acest remediu i-a fost sugerat de fizicianul german Hertz. Într-un pasaj din introducerea cunoscutei sale cărți despre principiile mecanicii, Hertz prezintă impasul la care s-a ajuns în această știință atunci când atenția s a concentrat asupra unor întrebări de tipul „Ce este x?“ și propune o cale pentru
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
care nu reușim să dăm un răspuns satisfăcător devine iritantă, chiar chinuitoare. Care este remediul? Wittgenstein a susținut că acest remediu i-a fost sugerat de fizicianul german Hertz. Într-un pasaj din introducerea cunoscutei sale cărți despre principiile mecanicii, Hertz prezintă impasul la care s-a ajuns în această știință atunci când atenția s a concentrat asupra unor întrebări de tipul „Ce este x?“ și propune o cale pentru depășirea lor. „Pentru simbolurile «forță» și «electricitate» s-au acumulat mai multe
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
prin reducerea numărului relațiilor. Dacă aceste contradicții dureroase sunt înlăturate, atunci întrebarea cu privire la esență nu primește, de fapt, răspuns, dar mintea, care nu mai este chinuită, încetează să pună întrebarea neîndreptățită pentru ea.“57 Wittgenstein spunea că acest pasaj din Hertz i se pare că rezumă situația în care ne găsim în filozofie.58 Reluând o temă a lecțiilor sale, Wittgenstein explica cum înțelege el sugestia lui Hertz privitoare la înlăturarea crampelor mintale produse de întrebări de tipul „Ce este x
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
să pună întrebarea neîndreptățită pentru ea.“57 Wittgenstein spunea că acest pasaj din Hertz i se pare că rezumă situația în care ne găsim în filozofie.58 Reluând o temă a lecțiilor sale, Wittgenstein explica cum înțelege el sugestia lui Hertz privitoare la înlăturarea crampelor mintale produse de întrebări de tipul „Ce este x?“. Un copil este în încurcătură dacă i se arată că un anumit cuvânt are două semnificații diferite. El credea până atunci că are un răspuns la întrebarea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
diverse medii (aer, apă, fire de cupru, fibră optică ș.a.). Semnalele sunt caracterizate printr-o anumită mărime sau frecvență de bandă, în care fiecare frecvență exprimă un anumit număr al ciclurilor undelor (repetițiilor) dintr-o secundă. Frecvența se exprimă în hertzi (Hz), iar un hertz înseamnă un ciclu pe secundă, în timp ce un megahertz (1 MHz) reprezintă un milion de cicluri pe secundă. Lărgimea benzii se referă la diferența dintre cea mai joasă și cea mai înaltă frecvență dintr-o bandă. Întregul
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
fire de cupru, fibră optică ș.a.). Semnalele sunt caracterizate printr-o anumită mărime sau frecvență de bandă, în care fiecare frecvență exprimă un anumit număr al ciclurilor undelor (repetițiilor) dintr-o secundă. Frecvența se exprimă în hertzi (Hz), iar un hertz înseamnă un ciclu pe secundă, în timp ce un megahertz (1 MHz) reprezintă un milion de cicluri pe secundă. Lărgimea benzii se referă la diferența dintre cea mai joasă și cea mai înaltă frecvență dintr-o bandă. Întregul grup de frecvențe formează
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
mulți asociază cu expresia imagine o fotografie, o reflectare în oglindă, un portret, o icoană. La Wittgenstein cuvântul stă însă pentru modele, pentru descrieri structurale ale unor stări de lucruri. El îl urmează în această privință pe fizicianul german Heinrich Hertz, care, în cartea lui din 1894 despre principiile mecanicii, caracterizează construcțiile acestei științe teoretice drept imagini sau modele ale sistemelor fizice.15 Ecuațiile diferențiale ale mecanicii descriu posibilități care sunt sau nu realizate în sistemele fizice reale. Ca imagini sau
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
La întrebarea care este domeniul a ceea ce se poate spune, răspunsul care se dă în Tractatus este: știința naturii. Wittgenstein considera că propozițiile științei naturii sunt „imagini“ ale faptelor, și anume în sensul caracterizării pe care a dat-o Heinrich Hertz „imaginii“ în lucrarea sa clasică despre principiile mecanicii. Hertz numește aici „imagini“ (Bilder) acele relații care ne îngăduie să anticipăm experiențele noastre viitoare pe baza celor din trecut: „Dacă am reușit să derivăm din experiențele adunate până acum imagini care
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
spune, răspunsul care se dă în Tractatus este: știința naturii. Wittgenstein considera că propozițiile științei naturii sunt „imagini“ ale faptelor, și anume în sensul caracterizării pe care a dat-o Heinrich Hertz „imaginii“ în lucrarea sa clasică despre principiile mecanicii. Hertz numește aici „imagini“ (Bilder) acele relații care ne îngăduie să anticipăm experiențele noastre viitoare pe baza celor din trecut: „Dacă am reușit să derivăm din experiențele adunate până acum imagini care au alcătuirea cerută, noi putem, în scurt timp, prin
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
deosebiri de păreri. O imagine poate oferi avantaje într-o privință, o alta într-o altă privință, și numai prin examinarea treptată a multor imagini vor fi câștigate, de-a lungul timpului, în cele din urmă, cele mai adecvate.“60 Hertz susținea că valoarea legilor și teoriilor fizice, precum și valoarea prezentării date acestor teorii vor putea fi judecate în mod concludent prin raportare la aceste trei cerințe.61 Într-o prezentare satisfăcătoare a legilor și teoriilor trebuie să se distingă în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Numai „imaginile“ clare din punct de vedere logic, adică cele care satisfac în mare măsură prima cerință, vor putea fi examinate din punctul de vedere al corectitudinii, precum și comparate din punctul de vedere al adecvării lor. Merită amintit aici că Hertz vedea exigențele „purității logice“ drept esențiale pentru calitatea științifică a legilor și teoriilor fizice. Cu referire la ceea ce numea „prima imagine“ sau primul sistem al mecanicii el scria: „Sub semnele «forță» și «electricitate» au fost adunate mai multe corelații decât
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
corelațiilor existente. Dacă aceste contradicții dureroase sunt înlăturate, atunci întrebarea cu privire la esență nu va fi satisfăcută, dar mintea, care nu mai este chinuită, încetează să-și pună întrebarea care nu este îndreptățită.“62 Explicațiilor ipotetice ale legilor confirmate de experiență, Hertz le-a opus simpla descriere de cel mai înalt nivel de generalitate a faptelor printr-un sistem de ecuații diferențiale. Sistemul propus de Hertz consta din puncte de masă și relații între ele care dau socoteală de mișcările accesibile observației
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
să-și pună întrebarea care nu este îndreptățită.“62 Explicațiilor ipotetice ale legilor confirmate de experiență, Hertz le-a opus simpla descriere de cel mai înalt nivel de generalitate a faptelor printr-un sistem de ecuații diferențiale. Sistemul propus de Hertz consta din puncte de masă și relații între ele care dau socoteală de mișcările accesibile observației. Această concepție asupra științei naturii, care se distinge prin austeritatea ei extremă, pare să-l fi atras pe tânărul Wittgenstein tocmai prin promisiunea de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
nu se va pune problema explicării posibilității și a succeselor ei, nici printr-o 160 GÂNDITORUL SINGURATIC variantă sau alta a realismului metafizic, nici printr-o metafizică a experienței. Se poate presupune că Wittgenstein a văzut în caracterizarea dată de Hertz legilor și teoriilor fizice ca „imagini“, un răspuns pe deplin satisfăcător la întrebarea „Ce se poate spune?“. Poziția lui Hertz a fost împărtășită de Ludwig Boltzmann, profesorul sub îndrumarea căruia intenționase Wittgenstein să studieze fizica la Universitatea din Viena. Boltzmann
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a realismului metafizic, nici printr-o metafizică a experienței. Se poate presupune că Wittgenstein a văzut în caracterizarea dată de Hertz legilor și teoriilor fizice ca „imagini“, un răspuns pe deplin satisfăcător la întrebarea „Ce se poate spune?“. Poziția lui Hertz a fost împărtășită de Ludwig Boltzmann, profesorul sub îndrumarea căruia intenționase Wittgenstein să studieze fizica la Universitatea din Viena. Boltzmann a avertizat în mod repetat, în expuneri adresate unei audiențe științifice sau publicului mai larg, că descoperirea „naturii reale“ a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
reale“ a fenomenelor fizice nu este un obiectiv al științei naturii. Ceea ce își propune fizicianul teoretician este să furnizeze, prin noțiunile și enunțurile sale, anumite „imagini mintale“ care oferă descrieri cât mai clare și mai simple faptelor cunoscute prin experiență. Hertz - sublinia Boltzmann - a arătat „că nici o teorie nu poate fi ceva obiectiv, realmente congruent cu natura, ci mai degrabă fiecare este doar o imagine mintală a fenomenului, care se comportă față de acesta ca și semnul față de obiectul desemnat. De aici
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]