275 matches
-
doua fază a vieții lacului. În urmă, va rămâne teren agricol. Dar, tot acest proces ilustrează și ceea ce poate sau mai bine zis face, omul. Anume, eutrofizarea spațiului acvatic. E suficientă deversarea de compuși organici, ce inițiază procesul pe calea heterotrofă, ori de azot și fosfor, adică detergenți, pentru inițierea procesului pe calea autotrofă, pentru ca un proces, de altfel natural dar care durează milenii, să se desăvârșească În decenii. Totuși, lacul al cărui nume Îl port Își păstrează negentropia pentru că nu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Înflorește, se spune pentru a profita de lumina ce ajunge acum nestingherită de frunzișul arborilor. Dar el Îndeplinește astfel un rol, deloc de ignorat: Paradoxal În raport cu modestia sa, el Întreține În primele momente ale primăverii, prin acțiunea sa asupra mediului, heterotrofele solului, În semn de mulțumire că au asigurat, după o iarnă Întreagă de trudă, condiții mai bune de trai pentru el Însuși dar și pentru alte plante. El Își asumă acest rol pentru că Viața profită de fiecare minut. Iar trezirea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lămuresc. Plantele care, spuneam mai demult, au ațipit mai mult din cauza acțiunii excesive induse de viețuirea lor În sol, deci unei inhibiții, decât scăderii temperaturii din toamnă, au nevoie pentru trezire de un sol oxidant. Treaba asta, oxidarea, o fac heterotrofele, majoritatea microscopice, din sol, În timpul iernii, când plantele, dormind, nici nu simt aceasta. Doar că heterotrofele nu sunt la fel de abundente În adâncimea solului, fie și numai pentru că au nevoie de oxigen, iar acesta ajunge cu greu În adâncime. Așa că, rezultatul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lor În sol, deci unei inhibiții, decât scăderii temperaturii din toamnă, au nevoie pentru trezire de un sol oxidant. Treaba asta, oxidarea, o fac heterotrofele, majoritatea microscopice, din sol, În timpul iernii, când plantele, dormind, nici nu simt aceasta. Doar că heterotrofele nu sunt la fel de abundente În adâncimea solului, fie și numai pentru că au nevoie de oxigen, iar acesta ajunge cu greu În adâncime. Așa că, rezultatul trudei lor e o oxidare puternică la suprafață și din ce În ce mai slabă spre adâncime. Cu alte cuvinte
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vor fi arborii, apoi arbuștii și abia la urmă micile ierboase. Iar această eșalonare se va face mai rapid, pentru că toată vara plantele vor fi creat un sol puternic reducător; asta devine o incompatibilitate pentru ele, dar e benefică pentru heterotrofele solului care au astfel energie și de lucru toată iarna. Dar, voi detalia la timpul potrivit. După cum se vede fie doar din această discuție, relațiile ce se stabilesc Între mediu și organisme, ca și Între acestea din urmă, adică obiectul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
degradează. Dar, depășind nivelul Terrei, adică luând În discuție și sursa de energie, Soarele, entropizarea mediului se nuanțează. Adică entropizarea este deplasată pe seama Soarelui, fie și parțial, iar asta doar de către plante, adică de o jumătate a biosferei. Cealaltă jumătate, heterotrofă, a biosferei, animalele ca și multe dintre microorganisme, entropizează fără drept de apel mediul În care trăiesc, căci de acolo Își iau energia necesară vieții. Acțiunea lor oxidantă care rezultă În consecință e un semn al entropizării din punct de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
entropizându-l; adică, adâncesc Întrepătrunderea celor patru elemente filosofice amintite mai Înainte. Bilanțul e totuși În favoarea negentropizării, adică a ordinii. La nivelul biosferei, prin simplul fapt că toate elementele chimice și energia au un circuit Închis, trebuie ca entropizarea indusă de heterotrofe să fie compensată de negentropizarea indusă de autotrofe. Asta din punct de vedere chimic, căci din punct de vedere mecanic ambele entropizează, lăsând În urmă un sol ori un lac colmatat În locul stâncii pe care au populat-o cândva. De
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sursa primară, cum ar fi Soarele, spre un hău degradat, dar punând În mișcare acel mecanism sublim, Viața. Am arătat nu demult că, În circuit Închis chiar, biocenoza degradează substratul pe carel populează, cu toate că ambele componente ale biocenozei, autotrofă și heterotrofă, sunt reprezentate de entități vii, negentropice; și aici, 1 + 1 nu fac 2, ci minus zero virgulă ceva. Dar În cazul de acum, al abioticei riviere, care este autotroful și care heterotroful? Cu ghilimele, bineînțeles. Dați-mi voie să găsesc
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
prea eficace În a-și pregăti un sol reducător dintr’unul oxidant. Grâul Însă, mai evoluat, creează Întotdeauna un sol reducător, de care macul profită din plin. Dar acest sol reducător poate provoca autoinhibiția grâului. Dacă grâul ar fi singur, heterotrofele solului poate n’ar fi În stare să-i contracareze efectul reductiv. Iar, la acest efect se adaugă și cel, tot reductiv, deși mai slab al macului, deci o inhibiție și mai pronunțată pentru grâu. Numai un ajutor extern Îl
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
se adaugă și cel, tot reductiv, deși mai slab al macului, deci o inhibiție și mai pronunțată pentru grâu. Numai un ajutor extern Îl mai poate salva, iar acela vine tot de la mac. Căci rădăcina lui, ca oricare alta, e heterotrofă, dependentă deci de hrana oferită de restul plantei sau găsită ca atare, ca substanță reducătoare, În sol. Ea se comportă deci ca oricare alt heterotrof din sol. Iar la asta se adaugă o particularitate a macului; anume, morfina e sintetizată
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de nutriție, de acces la energie, dacă vreți: autotrofele, ce au acces la o sursă primară de energie, cum ar fi Soarele, deci fotoautotrofe, și care fixează sub formă chimică energia primită, păstrând la fel ceea ce le prisosește și, respectiv, heterotrofele care consumă exclusiv energie chimică, anume aceea oferită de fotoautotrofe; pentru inițiați spun și că o variantă a autotrofiei, utilizarea unei surse primare de energie de natură chimică, e de fapt tot heterotrofie. Avem și o dovadă: anume acea minusculă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
zoologie; de fapt e o celulă capabilă, după caz, și de autotrofie, căci are clorofilă, dar și de heterotrofie, având un fel de gură. O formă de viață de tranziție, deci. Cert este faptul că autotrofele adevărate posedă clorofilă, iar heterotrofele nu, indiferent de sunt fixe ori nu. Și atunci, oricât m’ar critica botaniștii, nu pot considera ciupercile drept plante. Gata paranteza. Ca și alte heterotrofe, ciupercile trăiesc folosind energia chimică oferită de autotrofe, plantele adevărate, indiferent dacă aceasta se
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de viață de tranziție, deci. Cert este faptul că autotrofele adevărate posedă clorofilă, iar heterotrofele nu, indiferent de sunt fixe ori nu. Și atunci, oricât m’ar critica botaniștii, nu pot considera ciupercile drept plante. Gata paranteza. Ca și alte heterotrofe, ciupercile trăiesc folosind energia chimică oferită de autotrofe, plantele adevărate, indiferent dacă aceasta se cheamă humusul din sol, frunzarul putred ori biomasa, lemnul arborilor, neavând ce face cu energia solară; mai mult, această energie le deranjează. Ca și animalele, ele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
treaba să nu fie chiar așa de simplă, aceste oscilații au loc la mai multe niveluri, cu nuanțe specifice. Concretizând la Viață, pe termen scurt, sezonier și chiar săptămânal, după specificul fiecărui ecosistem, există o supremație alternativă a autotrofelor, respectiv heterotrofelor. Pe termen lung, sute de milioane de ani, și la nivelul Întregii biosfere, marile grupuri de organisme au apărut și dispărut ori intrat În declin, la fel, alternativ: apariția unor autotrofe, plante, a coincis cu dispariția unor heterotrofe, animale, și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
autotrofelor, respectiv heterotrofelor. Pe termen lung, sute de milioane de ani, și la nivelul Întregii biosfere, marile grupuri de organisme au apărut și dispărut ori intrat În declin, la fel, alternativ: apariția unor autotrofe, plante, a coincis cu dispariția unor heterotrofe, animale, și invers. De exemplu, dezvoltarea dinozaurilor, acum 200 milioane de ani, a coincis cu declinul ferigilor, iar dispariția lor, 100 de milioane de ani mai târziu, cu dezvoltarea coniferelor. Dar oscilațiile, fie sezoniere, fie mai ales pe termen lung
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
etapă entropică anume, materia s’a manifestat Într’o protocelulă. Dar Viața nu poate supraviețui pe termen lung decât În cadrul unei asociații, a unei biocenoze. Iar acea primodială formă de viață a dăinuit singură un miliard de ani, și Încă heterotrofă, adică dependentă energetic. Fie-mi Îngăduit să folosesc tot termenul de biocenoză pentru a arăta că acele organisme primitive se asociaseră totuși cu un autotrof, dar acela era fizicochimic. Anume, procesele abiotice de fixare a energiei radiante a ultravioletelor În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
organisme primitive se asociaseră totuși cu un autotrof, dar acela era fizicochimic. Anume, procesele abiotice de fixare a energiei radiante a ultravioletelor În compuși organici. Dar acel autotrof nu era capabil a Închide complet circuitul substanței, astfel Încât din deșeurile acelor heterotrofe să reconstituie componentele atmosferei, ci doar să sintetizeze hrană. Și, cum heterotrofele oxidează mediul, și atmosfera a devenit mai oxidantă, nu prin oxigen, dar prin epuizarea gazelor reducătoare - oxid de carbon, metan, amoniac - de până atunci, sursa de materii prime
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Anume, procesele abiotice de fixare a energiei radiante a ultravioletelor În compuși organici. Dar acel autotrof nu era capabil a Închide complet circuitul substanței, astfel Încât din deșeurile acelor heterotrofe să reconstituie componentele atmosferei, ci doar să sintetizeze hrană. Și, cum heterotrofele oxidează mediul, și atmosfera a devenit mai oxidantă, nu prin oxigen, dar prin epuizarea gazelor reducătoare - oxid de carbon, metan, amoniac - de până atunci, sursa de materii prime pentru hrană. Consecința? Absorbite, prin neutralizare de către atmosfera oxidată, reducătoarele ultraviolete, singura
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de vot deci era un ecosistem ce adăpostea o adevărată biocenoză: autotrofe, cu ghilimele, și veți afla de ce, brazi, spice, trandafiri - stingheri sau În companie - chiar și crini - voalați, zic aceia care fac politică, sub simboluri neînsuflețite -, mere, dar și heterotrofe, tot cu ghilimele, adică cai și vulturi. Dar acel ecosistem mai cuprinde și oarece elemente ale biotopului: conturul cam ciuntit al unei țări, ba chiar și o sursă de energie primară, Soarele și ceva stele, prea depărtate de noi Însă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
parte a unei sinusoide, unei oscilații. Mai așteptând, și lucrând bineînțeles, câteva luni, am avut nu chiar o surpriză, cât satisfacția să văd că oscilațiile au o tendință, adică se dezvoltă În jurul unei linii care urcă; adică hegemonia o dețin heterotrofele. Aproape un an mai târziu, după ce am observat și o scădere, adică hegemonia autotrofelor, găseam că această tendință e ea Însăși o oscilație, una integratoare. Revenind la latura socială a paralelei, trebuie să subliniez că trăim prea puțin pentru a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a Întregul. Într’o viață de om abia putem surprinde câteva schimbări de hegemonie Între “autotrof”, dreapta și “heterotrof”, stânga, centrul fiind mai mult virtual. Dacă ne Întregim viața cu istoria, putem găsi o tendință dinspre dreapta “autotrofă” spre stânga “heterotrofă”, exact ca În prima parte a oscilației anuale din naturalul iaz. O fi vorba, pe un termen cu mult mai lung, ce cuprinde și viitorul, de o oscilație, ca aceea anuală din iaz, ori de o tendință spre “heterotrofie”? Aceasta
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tendință spre “heterotrofie”? Aceasta din urmă ar Însemna Însă că viitorul ne va oferi alte mijloace, exterioare “ecosistemului”, poate tehnologice, pentru a suplini rolul “autotrofelor” de dreapta ținute prea mult timp “pe tușă” și a compensa efectul hegemoniei Îndelungate a “heterotrofelor” de stânga. În natură, un astfel de mijloc a existat cândva, În zorii Vieții; și l’am nominalizat foarte recent. Dar el a fost depășit de evenimente, iar astăzi natura folosește exclusiv entități autotrofe de natură biologică, adică aceeași cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
stânga. În natură, un astfel de mijloc a existat cândva, În zorii Vieții; și l’am nominalizat foarte recent. Dar el a fost depășit de evenimente, iar astăzi natura folosește exclusiv entități autotrofe de natură biologică, adică aceeași cu a heterotrofelor Însăși. De asta afirm, cu mâna pe inimă, că și În societate trebuie să-și găsească loc o viitoare orientare spre dreapta, În decurs de secole, milenii chiar, Într’o alternanță fără (oare?) sfârșit. O remarcă, nu chiar ca nuca
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
adică a mutat frunzele de pe ramurile arborilor pe pământ, unde vor juca un rol nou. Până vor putrezi, ele vor alcătui un strat protector termic, Încă mai bun dacă peste ele va cădea și ceva zăpadă, protecție ce va Îngădui heterotrofelor solului să-l refacă pentru viața de la anul a arborilor. Iar la primăvară frunzele moarte vor mai căpăta un rol: acela de a sluji de hrană pentru heterotrofe, precum ciupercile pe care le culegem acum. Am vorbit de rolul frunzelor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dacă peste ele va cădea și ceva zăpadă, protecție ce va Îngădui heterotrofelor solului să-l refacă pentru viața de la anul a arborilor. Iar la primăvară frunzele moarte vor mai căpăta un rol: acela de a sluji de hrană pentru heterotrofe, precum ciupercile pe care le culegem acum. Am vorbit de rolul frunzelor moarte și dați-mi voie să generalizez: rolul a ceva. Și dacă tot am generalizat, lăsăți-mă să și neg: Rolul a ceva? Niciunul! Rolul e de fapt rezumat
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]