521 matches
-
excepții mai mult motivate de căutarea unei poziționări academice decît din considerente de rigoare academică fiecare este de acord că Uniunea nu este nici un stat, nici o simplă organizație internațională. Ceea ce îi asigură originalitatea, în raport cu tipologiile cunoscute, este tocmai natura sa hibridă: mai precis spus, este maniera în care Uniunea combină practici specifice diplomației clasice și instituții inspirate de federalism. Or, un astfel de "monstru" se dovedește dificil de conceptualizat, într-o epocă încă dominată de dihotomiile conceptuale clasice. Tocmai pentru a
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
21. Sau mai degrabă, fenomenul apare fie ca interfață și consecință estetică a decadenței politice, fie ca un hibrid socioestetic, ca rafinament exacerbat prezidând la epuizarea prin exces a unor convenții plastice osificate. Din "definiția" lui Rapetti rezultă o existență hibridă, în interstiții, pe mai multe paliere, fie ca atitudine, fie ca atmosferă, având drept numitor comun estetismul. "Decadentismul se sprijină pe postulatul după care trăsăturile estetice socotite ca potrivite fazelor de decadență politică, fie un rafinament extrem însoțind dezagregarea structurilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Șotropa analizează cele două figuri ca sintaxă monstruoasă, tipică unei sensibilități simboliste, sesizând și o deformare anatomică a craniului figurii masculine, fapt care vine în sprijinul sugestiei sale intepretative. Din capul înspăimântător combinat cu un corp armonios rezultă o figură hibridă, a cărei natură rămâne enigmatică. Inserându-se într-o binecunoscută tradiție simbolistă, feminitatea devine la Filip Marin monstruoasă și înfricoșătoare"264. Aliajul se înscrie în siajul sensibilității decadente pentru care ambiguitatea sexuală constituie expresia predilectă, fondatoare, având în vedere că
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este o sculptură decorativă de gândire tematică abstractă, ci, dimpotrivă, prezintă încă, spre deosebire de himerele sale de mai târziu, pe lângă doza inerentă de expresionism, foarte puternice trăsături realiste"350. Sfinxul (1912) lui Paciurea, spre deosebire de cel al decadenților, reprezentat ca o creatură hibridă, un monstru cu (inter)față feminină, este o creatură cu chip masculin, un tânăr de o frumusețe rece, cumva abstractă, fără nota de senzualitate a sfincșilor lui Von Stück, Moreau sau Malczewski. Sfinxului lui Paciurea îi lipsește corpul animal, este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rece, cumva abstractă, fără nota de senzualitate a sfincșilor lui Von Stück, Moreau sau Malczewski. Sfinxului lui Paciurea îi lipsește corpul animal, este construit ca un bust și doar o gheară abandonată la marginea compoziției face aluzie la natura sa hibridă, monstruoasă. E ca și cum această animalitate s-ar fi resorbit în ceea ce sfinxul are aparent uman, chipul. De altfel, artistul disociază himerele sale de ferocitatea naturii bestiale pe care o presupune corporalitatea lor animală, în atitudinea lor nu se mai regăsește
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
iau la pachet, McDonald's-urile în Europa de Est au devenit efectiv oaze de civilizație și de distracție pentru copii. Experiența McDonald's nu se poate compara cu nici un fel de activitate culturală, este o experiență de hiperrealitate 201, consumistă și hibridă. Locația în sine este o realitate fabricată, care numai dă iluzia că ar fi un restaurant tipic american, în care se vinde mâncare tipic americană. Mâncarea însă nu este făcută în America, ci pe loc, după o rețetă fixă. Și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
bucătăria asiatică. Unele restaurante McDonald's pot însă decide să adapteze rețetele cerințelor locale (meniul pentru copii) sau să vândă preparate fast-food locale cu scopul de a-și spori profitul. Astfel, experiența culinară nu este nici americană, nici locală, ci hibridă, servită într-un spațiu care simulează bunăstarea și distracția și creează iluzia unei experiențe tipice culturii populare americane. Privit ca semn lingvistic (după teoria structuralistă și post-structu-ralistă), termenul McDonald's dezvăluie o pluralitate de semnificați, ce se conturează în funcție de culturi
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și structură; cuplarea biochimică absorția unor substanțe (oxigen, lipide, medicamente etc) la nivel parietal urmată de transport, difuziune și kinetică. TeraGrid (NATIONAL SCIENCE FOUNDATION TeraGrid) Un proiect recent având drept scop simularea și vizualizarea sistemului arterial uman utilizează o abordare hibridă pentru CFD: ecuații 1-D pentru întregul sistem și ecuații 3D Navier-Stokes pentru ramificații și bifurcații. Se utilizează un cod CFD de ordin înalt (NEKTAR), meșele formate conținând 70000-200000 de elemente finite de ordin înalt (elemente spectrale), pentru simularea a 55
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
politică. Nimeni nu se aștepta, după victoria lui Traian Băsescu la alegerile prezidențiale din decembrie 2004, și totuși această criză care durează și se instituie ca mod de funcționare se explică. Parlamentul, în care s-au unit într-o opoziție hibridă liberalii, continuatori ai Partidului Liberal dintre cele două războaie mondiale, cu socialiștii Partidului Socialist al lui Ion Iliescu, condus de Mircea Geoană, a votat suspendarea președintelui, cu o largă majoritate. Motivul? Nerespectarea constituției de către Traian Băsescu. Un referendum este așteptat
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
mai puțin celebre (Jimi Hendrix, Louis Armstrong, David Bowie sau Bob Marley) sau anumite concerte aduc în actual și fac audibilă și vizibilă o reprezentare și, prin vitalitatea lor, o fac să evolueze, o fac mai mult sau mai puțin hibridă, plurivalentă sau o stabilizează. La muzicienii amatori, asocierile creatoare între elementele de limbaj, de imagine, cognitive, afective, mentale și comportamentale se inspiră din RS-genuri-muzicale. Acestea sînt deci "machete" sau matrițe, ce pot fi folosite în diferite moduri, în funcție de contextele de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
izomodernă Prin conceptul de stractificare înțeleg ansamblul proceselor contemporane, izomoderne, de destructurare și restructurare. "Stractificare", deoarece este vorba de un amalgam straniu între structurare și stratificare prin acțiunea agenților sociali. Termenul propus aici reprezintă un așa numit "cuvânt-valiză", o formațiune hibridă prin care putem unifica la nivel funcțional conceptele de structură, act/acțiune/actor/agent și, respectiv, stratificare. Într-adevăr, dualitatea de structură propusă de Giddens reprezintă un instrument de cercetare teoretică paradigmatică, la fel ca și "gradul de constrângere" al
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
clash de paradigmă între relațiile internaționale și comparative politics. Din anii 1950, abordarea integrării europene e dominată de relațiile internaționale. Pentru Hix și Lord, ipoteza fundamentală a acestei abordări este următoarea: Comunitatea Europeană și, acum, Uniunea Europeană ar constitui o formă hibridă de organizare în care principalii actori sînt statele-națiune. Coexistă două interpretări. De o parte se găsesc neorealiștii sau interguvernamentaliștii, care acceptă că grupările din afara aparatului de stat intră în competiție la nivel național ca să determine conceperea interesului național și să
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
un șurub sau prezintă stâlpul confecționat dintr-o bucată cu implantul. Șurubul de acoperire se înlocuiește ulterior cu extensia permucozală (exostructura) sau direct (mai rar) cu stâlpul implantului. Mezostructura în protetica fixă este constituită din stâlpii implanturilor. În protezarea totală hibridă, stâlpii sunt solidarizați cu o bară, care și ea face parte din mezostructură (fig. 1.45). Această bară este o piesă de legătură cu două funcții: pe de o parte solidarizează implanturile, iar pe de altă parte, contribuie la conectarea
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
simt acest farmec și-n sufletu-mi admir 70Cum admiră cu ochii cei mari odat-Shakspeare. Și eu, eu sunt copilul nefericitei secte Cuprins de-adînca sete a formelor perfecte; Dar unde este dânsul cu geniu-i de foc Și eu, fire hibridă - copil făr-de noroc! Făr-de noroc? De ce dar? Au nu sunt fericit Că-n calea mea o umbră frumoasă s-au ivit? Nu mi-e destul-avere un zâmbet trecător, O vorbă aruncată ironic - de amor? Comoară nu-i destulă privirea, un
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de regim, instituțiile oficial democratice sunt mijlocul principal pentru exercitarea autorității politice. Regulile acestor instituții sunt sistematic încălcate de către deținătorii puterii. Cei doi autori specifică faptul că deși unii cercetători au definit acest tip de regim drept formă imperfectă sau hibridă a democrației, din punctul lor de vedere este mai bine, așa cum susține și Linz (2000), să le considere drept forme imperfecte de autoritarism. Dincolo de aceste chestiuni definitorii, ceea ce a caracterizat cu siguranță regimul lui Miloșevici este politica sa și naționalismul
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
și în alte forme, a persoanei asupra căreia se acționează, pentru realizarea transferului acțiunii săvârșite. 3. înlocuirea părților/treptelor: schimbarea sau transgresarea ordinii a. Amestecarea regnurilor: fiii lui Dumnezeu se îndrăgostesc de fiicele oamenilor și li se nasc uriași - specie hibridă, care nu poate duce mai departe binecuvântarea vieții; pe aceeași linie se înscriu interdicțiile privitoare la incest sau împreunarea cu animale; povestea Luceafărului - cu referire la poemul omonim semnat de Mihai Eminescu, având ca izvor basmul popular Fata din grădina
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
de logica pieții. Societatea se negustorizează, se "glocalizează", fluxurile migratorii au devenit din ce în ce mai mari (dar migranții nu se dizolvă în țările de primire, ci formează "rețele internaționale"2), diaspora 3, trăiește "interculturalitatea". Cultura se globalizează, culturile se interpenetrează, identitățile se hibridează. Globalizarea provoacă în continuare și repulsii, dar nu mai e privită ca o "junglă", fără principii de structurare. "Small is beautiful", dar societățile transnaționale sunt eficiente... FMI, OMC, BM au devenit instrumentele fabricării unei noi ordini 4. Apar "fragmente de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
vreun soi de rea voință din partea exegeților, ci doresc doar să evidențiez o „inconsecventa“, anume că, oricât de incomod ar suna această pentru urechile unui cititor contemporan, Toma din Aquino pune în joc ceea ce noi astăzi am numi o teorie hibrida a cunoașterii a realistă și reprezentationalista în același timp, doar ca pe segmente diferite ale procesului de cunoaștere. Analizând textele to miște, am observat că, de la nivelul simțurilor externe până la primul nivel intelectiv, cel al intelectului agent, entitățile intermediare specifice
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
al intelectului posibil, la care se produce actul propriu-zis al cunoașterii, entitatea intermediară joacă un rol cogni tiv, îndeplinind funcția de id quod al cunoașterii, ceea ce înseamnă că, la acest nivel, duelul este câștigat de interpretarea reprezentationalista. Consider că interpretarea hibrida pe care o propun ca alternativă de răspuns la întrebarea directoare, „Ce rol joacă entitățile intermediare în procesul cunoașterii umane?“, reușește să surprindă într-o manieră mai adecvată esență epistemologiei lui Toma din Aquino decât reușesc interpretările contemporane, realismul și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dintre nivelurile cunoașterii, întrebării directoare a demersului meu, „Ce rol joacă entitățile intermediare în procesul cunoașterii umane descris de Toma din Aquino?“ (subcapitolul III.1.), voi incerca sa imi argumentez poziția inter pretativa spunând de ce anume consider că o interpretare hibrida poate da mai bine seama de teoria tomista a cu noasterii și de ce nu ar trebui ca o astfel de interpretare să deranjeze manieră contemporană de a privi lucrurile, care tinde mereu să opteze între interpretarea realistă și cea re
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
un scurt excurs istoric al perspectivei lui Toma din Aquino asupra nivelului intelectiv, mai precis asupra conceptului, ghidat de întrebările cum și de ce și-a schimbat teoria despre con cept de-a lungul timpului și cum afectează această schimbare interpretarea hibrida pe care o propun ca alternativă la interpretările contemporane ale teoriei tomiste a cunoașterii. 1. Cum anume pot fi înțelese entitățile intermediare în cadrul celor patru niveluri ale cunoașterii? În fond, intrebarea sub semnul căreia stă demersul acestui subcapitol ridică problema
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
epistemologiei tomiste, pot lesne observa o discrepanță, deoarece, „p“, „q“ și „r“ sprijină o interpretare realistă, pe când „s“ susține o interpretare reprezentationalista. A spune că una și aceeași teorie a cunoașterii nu poate fi citită decât printr-o grila interpretativa hibrida, realistă la primele trei niveluri și reprezentationalista la ultimul, poate părea bizar. Cu toate acestea, din punct de vedere analitic și sistematic, am toate motivele să cred în această grila de lectură. Problemă care se ridică acum este următoarea: era
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
adecvate unui anumit segment din procesul cunoașterii umane, ceea ce mă îndeamnă să încep cu cea de-a doua opțiune, aceea potrivit căreia Toma din Aquino pune în joc ceea ce pentru un cititor de secol XXI pare a fi o teorie hibrida a cunoașterii, o îmbinare de realism și reprezentationalism epistemologic. Din nefericire, această opțiune, despre care am vorbit deja în subcapitolul precedent, aduce cu sine un dezavantaj: creează, aceluiași cititor și interpret contemporan, un disconfort intelectual care are la bază manieră
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pe când nivelul cognitiv intelectiv, care are o arhitectură diferită, deoarece implică formarea conceptului și vorbirea despre obiecte, cere, după cum am văzut, interpretarea reprezentationalista. Dar de ce anume necesită aceste două niveluri ale cunoașterii interpretări diferite? Poate că o astfel de lectură hibrida a teoriei cunoașterii ar avea mai mult sens pentru un cititor contemporan dacă aș putea identifica, la nivelul pre-cognitiv senzorial, o entitate cognitivă intermediară care să joace același rol pe care conceptul îl joacă la nivelul cunoașterii intelective. Deși o
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
din nou, cu două niveluri în cadrul nivelului intelectiv al cunoașterii a unul pre-conceptual, care pregătește materia nece sară celui de-al doilea nivel, și unul conceptual, cognitiv, unde se ajunge la cunoașterea propriu-zisă. Această structură este cea care justifică manieră hibrida de a vorbi despre cunoaștere, anume despre realism, care se întinde de la speciile sensibile până la speciile inteligibile, si despre re pre zentationalism, la nivelul conceptelor. Dar, pe lângă aceste argumente de factură sistematică, grila hibrida de interpretare a epistemologiei tomiste își
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]