481 matches
-
matrice În momentul replicării care duce la duplicarea cromozomilor În cadrul diviziunii celulare. Crearea de hibrizi moleculari Între lanțuri complementare de acizi nucleici este mecanismul fundamental care asigură funcționarea genelor În cadrul celulelor (Serres și Farouki, coordonatori, 1997, p. 443). Se numește „hibridare celulară” tehnica de fuzionare și multiplicare a celulelor utilizată În studiul comportamentului celulelor complexe. Hibridarea se folosește În cazul celulelor fie normale sau patologice, fie provenind de la organisme superioare. În acest articol, vom face o paralelă Între hibridarea celulară și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
moleculari Între lanțuri complementare de acizi nucleici este mecanismul fundamental care asigură funcționarea genelor În cadrul celulelor (Serres și Farouki, coordonatori, 1997, p. 443). Se numește „hibridare celulară” tehnica de fuzionare și multiplicare a celulelor utilizată În studiul comportamentului celulelor complexe. Hibridarea se folosește În cazul celulelor fie normale sau patologice, fie provenind de la organisme superioare. În acest articol, vom face o paralelă Între hibridarea celulară și animalele (sau plantele) transgenice rezultate din transferul unei gene sau al unei părți din ADN
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Se numește „hibridare celulară” tehnica de fuzionare și multiplicare a celulelor utilizată În studiul comportamentului celulelor complexe. Hibridarea se folosește În cazul celulelor fie normale sau patologice, fie provenind de la organisme superioare. În acest articol, vom face o paralelă Între hibridarea celulară și animalele (sau plantele) transgenice rezultate din transferul unei gene sau al unei părți din ADN de la o specie la alta. În captivitate, s-au obținut diverși hibrizi prin Încrucișarea artificială dintre două specii superioare apropiate. În general, acești
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
faptul că hibriditatea, În sensul științific al termenului, departe de a fi o „deviație” sau o excepție, este regula generală. Progresele Înregistrate și experimentele efectuate Începând din 1970 dezmint astfel ipoteza rarității fenomenului. Într-adevăr, nu doar că exemplele de hibridare Între specii apropiate s-au Înmulțit, dar s-au obținut și hibrizi Între specii mai Îndepărtate și chiar Între genuri diferite. De altfel, Încă de la Începutul secolului XX, Lotsy subliniase necesitatea introducerii unei terminologii noi pentru a desemna formele intermediare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
pună În evidență faptul că posibilitățile de Încrucișare Între grupe sunt atât de numeroase Încât sugerează existența unei Înrudiri vechi și extrem de complexe (Delsol și Flatin, 1996). Experimentele de inseminare artificială au fost efectuate În laborator, dar se pare că hibridarea se realizează și În natură, la o scară mult mai largă decât ne imaginam. Cercetările lui Bock asupra genului Drosophila confirmă rezultatele lui Blair, cu avantajul că, În acest caz, este posibilă urmărirea hibrizilor de-a lungul câtorva generații și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Blair, cu avantajul că, În acest caz, este posibilă urmărirea hibrizilor de-a lungul câtorva generații și deci studierea „pe termen lung” a capacității lor de a se reproduce Între ei. S-a studiat de asemenea de mai multe ori hibridarea batracienilor. S-a observat astfel că, În unele cazuri, speciile produc hibrizi În mod spontan sau că acest lucru s-a Întâmplat În trecut. În alte cazuri, există areale de suprapunere distincte prin importanța și prin caracteristicile acestor hibridări, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
ori hibridarea batracienilor. S-a observat astfel că, În unele cazuri, speciile produc hibrizi În mod spontan sau că acest lucru s-a Întâmplat În trecut. În alte cazuri, există areale de suprapunere distincte prin importanța și prin caracteristicile acestor hibridări, ceea ce Înseamnă că genomul speciei nu rămâne identic de la un punct la altul al ariei de răspândire geografică și că specia nu este cu adevărat omogenă, iar genotipul nu este chiar atât de stabil cum se credea (ibidem, pp. 2319-2323
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
speciei nu rămâne identic de la un punct la altul al ariei de răspândire geografică și că specia nu este cu adevărat omogenă, iar genotipul nu este chiar atât de stabil cum se credea (ibidem, pp. 2319-2323). În plan experimental, În afara hibridării celulare care deja ridică probleme delicate, hibridarea omului cu o specie animală este de neconceput din punct de vedere etic. S-a semnalat totuși că, În 1897, la Vichy, o fetiță care trăia Într-o rulotă Împreună cu tatăl ei și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
la altul al ariei de răspândire geografică și că specia nu este cu adevărat omogenă, iar genotipul nu este chiar atât de stabil cum se credea (ibidem, pp. 2319-2323). În plan experimental, În afara hibridării celulare care deja ridică probleme delicate, hibridarea omului cu o specie animală este de neconceput din punct de vedere etic. S-a semnalat totuși că, În 1897, la Vichy, o fetiță care trăia Într-o rulotă Împreună cu tatăl ei și cu o maimuță (cimpanzeu?) a adus pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Roluri și semnificații antropologice ale hibrizilor În Occident Aproape toate animalele domestice și plantele cultivate astăzi În lume provin din Încrucișări artificiale care datează din neolitic, obținute pornind de la specii dintre care majoritatea au dispărut. Ceea ce Înseamnă că mecanismele de hibridare și de reproducere În mediu artificial erau cunoscute de strămoșii noștri, care s-au dovedit capabili să le utilizeze În scopuri practice, pentru a-și asigura alimentația. Desigur, ne lipsesc datele necesare pentru a putea spune dacă aceste cunoștințe erau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
În folclor, În reprezentările artistice și literare. Confuziile Între cele două categorii au fost favorizate de semnificația lor comună la nivel simbolic și de faptul că mai multe tipuri de monstruozități constau, cel puțin la nivel exterior, În aparențe de hibridare; astfel de exemple sunt, de pildă, Percilla Bejano, Femeia-maimuță, sau Copilul-câine al lui Paré (Gould și Pyle, 1984; Monestier, 1978). Antichitatea, Evul Mediu și Renașterea au reperat În călătorii și În descrierile lor ulterioare numeroși monștri și destule minuni care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
capitol, atunci când se Întreabă care sunt cauzele sterilității acestor Încrucișări și ale sterilității hibrizilor În general (Darwin, 1992, p. 317 și urm.) și atunci când vorbește despre cauzele naturale pe care dezvoltarea ulterioară a științei le va confirma În mare măsură. Hibridare și rasism Tehnic vorbind, atunci când este vorba despre Încrucișarea unor varietăți ale aceleiași specii, utilizăm termenul de „metisaj”, dacă este vorba despre oameni, și de „hibridare”, dacă este vorba despre plante sau animale. Caracterele proprii sunt, bineînțeles, „moștenite” de toți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
cauzele naturale pe care dezvoltarea ulterioară a științei le va confirma În mare măsură. Hibridare și rasism Tehnic vorbind, atunci când este vorba despre Încrucișarea unor varietăți ale aceleiași specii, utilizăm termenul de „metisaj”, dacă este vorba despre oameni, și de „hibridare”, dacă este vorba despre plante sau animale. Caracterele proprii sunt, bineînțeles, „moștenite” de toți indivizii speciei (cu excepția anomaliilor). Variațiile intraspecifice sunt transmise unei părți a descendenței În conformitate cu o serie de legi genetice descoperite de Mendel și de alți cercetători care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
părți a descendenței În conformitate cu o serie de legi genetice descoperite de Mendel și de alți cercetători care au pus În evidență fenomenele de dominanță și de atavism (reapariția unor caractere absente la părinți, dar prezente la strămoși mai Îndepărtați). Atunci când hibridarea se face pornind de la specii diferite, iar hibrizii sunt totuși fertili, fenomenul pune sub semnul Întrebării Însăși noțiunea de specie. „Vigoarea hibridă”, bine cunoscută crescătorilor de animale, este rezultatul unui fenomen de hiperdominanță (creșterea de productivitate ajunge frecvent la 20
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Întrucât hibridul are mai multe șanse de supraviețuire, dispunând, prin patrimoniul său genetic mai diversificat, de mai multe mijloace de adaptare decât individul de rasă pură. Într-un fel, hibridul este „pre-adaptat”, devansează adaptarea. În planul comunităților umane, termenii de hibridare și de metisare se folosesc În mod impropriu pentru a desemna un amestec de „rase”, caracterizat În principal, În accepțiunea populară, de pigmentarea pielii și de alte câteva trăsături. Din punct de vedere genetic, aceste elemente sunt Însă aproape lipsite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
și al unui olandez, ba nici măcar pe cel al unei finlandeze și al unui portughez, ci numim astfel doar copiii proveniți din Încrucișările dintre albi și negri, negri și asiatici, asiatici și albi. În vreme ce, de mii de ani, omul practică hibridarea În vederea ameliorării varietăților animale și vegetale utile alimentației sale, În privința propriei specii adoptă atitudinea inversă. Astfel, numeroși sunt cei care cred că metisajul duce la pierderea caracterelor „pozitive” atribuite În mod tradițional (deși adesea fără bază reală!) fiecăreia dintre ascendențe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
identității naționale (Klineberg, 1991, p. 336). Exemple recente au arătat că, inclusiv atunci când această identitate este bine instalată, ea nu exclude tensiuni interetnice care pot să conducă la contestarea sa radicală. Un factor non-genetic și care intervine totuși puternic În hibridare este sistemul ecologic În care aceasta se produce. Acest sistem include, evident, condițiile fizice (geografice, climaterice etc.), dar și pe cele culturale. Așa cum nu există societate umană fără metisaje (cele câteva exemple de societăți complet izolate sunt rare, limitate și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
chiar dacă, din motive politice (dar nu și biologice), acesta ar fi putut fi rezultatul unei erori sau al unei acțiuni rele. Termenul provine așadar din lexicul biologiei, mai precis din cel al zoologiei (În botanică, se vorbește mai curând despre hibridare). În zilele noastre, accentul s-a deplasat mai cu seamă Înspre domeniul cultural, partizanii coabitării culturilor, În primul rând În această parte a lumii, utilizându-l adesea atât ca modalitate descriptivă, cât și ca revendicare politică. O astfel de coabitare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
dintr-un veritabil izvor negru popular, și că și-ar fi construit un repertoriu furând și edulcorând cântecele negrilor” (ibidem, p. 30). Dacă Îl urmăm pe acest autor, constatăm că, Încă de la Începutul secolului al XIX-lea, se manifestă numeroase hibridări, bazate În parte pe comportamente stereotipice, asumarea unor stigmate teatralizate ă de către artiștii negri Înșiși ă, precum și o influență puternică și subterană Între grupurile naționale. În mod sigur, căutarea unor stări de conștiință alternative nu a Început o dată cu moda acid
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
marile tendințe ideologice și factuale care se completează și se opun la acest nivel (Delannoi și Taguieff, coordonatori, 2001). Opoziția dintre universal și particular, dintre holism (În dublul său sens comunitar și globalist) și individualism a produs, prin Încrucișare și hibridare, două mari curente ideologice: primul este un universalism individualist. Îl vom numi universalism, pentru că așa i s-a spus Încă din epoca Luminilor. Celălalt este un „holism” particularist (Dumont, 1977), În fapt comunitarist. Să-l numim particularism, pentru că se subînțelege
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Sincretismtc "Sincretism" Ceea ce, la Plutarh, desemna frontul politic unit al cetăților din Creta, de obicei rivale, Împotriva unui dușman exterior a căpătat acum sensul unui amalgam, al unei fuziuni de doctrine diferite, mai mult sau mai puțin conciliabile, al unei hibridări cu caracter filosofic, politic sau religios. Elaborarea sincretică nu este lipsită de complexitate, deoarece operează În parte cu elemente autohtone, Încă vii sau reînviate, și În parte cu elemente străine, care sunt fie asimilate, fie reinterpretate, prin adaptarea lor la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
ν Aceste procese, așa cum bine au arătat Jean Remy și Liliane Voyé (reluând astfel preceptele Școlii de la Chicago), nu se limitează la negociere și la adaptare, ci conduc În multe cazuri la o reînnoire a sensului prin „tranzit”, „metisaj” sau „hibridare”. Socializarea, din acest punct de vedere, constituie un punct de Întâlnire sau de compromis Între nevoile sau dorințele actorilor implicați și valorile proprii diferitelor „instanțe” cu care aceștia vin În contact. Această modalitate de operare ne amintește de metafora lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
noi soiuri bazată pe temeiuri științifice, care au condus la obținerea de soiuri de viță de vie valoroase din punct de vedere al însușirilor agrobiologice, tehnologice și al gradului de rezistență la factorii de stres, boli și dăunători. Astfel, prin hibridarea sexuată controlată, folosind ca genitori soiurile cele mai valoroase, în Italia, Luigi și Antoni Pirovano au obținut noi soiuri pentru struguri de masă (Muscat d'Adda, Italia), în California E. Snyder, F. Harmon și H.P. Olmo, realizează un soi nou
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
după anii 1960 când s-a probat fundamentarea teoretică și aprofundarea științifică a acestora prin confirmarea lor de către marea producție viticolă. Începând cu anul 1970, îmbunătățirea sortimentului de soiuri vinifera și de portaltoi, pe calea selecției clonale și pe calea hibridării sexuate, a constituit preocuparea permanentă a cercetătorilor amelioratori și a cadrelor didactice din învățământul superior. Astfel, prin aplicarea lucrărilor de selecție clonală în cadrul portaltoiului Berlandieri x Riparia 5 BB, au fost obținute de către M. Toader, B. Baltagi și N. Alexandrescu
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească (ICDVV Valea Călugărească) soiurile Negru aromat, Olivia, iar la Universitatea din Craiova soiurile Haiduc și Pandur. De asemenea, au fost create și soiuri cu rezistență biologică sporită, utilizându-se hibridarea sexuată interspecifică între soiurile vinifera și hibrizii rezistenți din categoria Seyve-Villard. Acestea sunt: Valeria, Purpuriu, Rosina ( ICDVV Valea Călugărească), Andrevit, Admira, Vlad (Stațiunea de Cercetări Horticole Cluj), Brumăriu, Radames, Rubin (Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj) și soiul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]