565 matches
-
Genette în legătură cu retorica: prin restrângerea sferei lor de influență (în cazul genului, prin renunțarea la statutul de principiu structurant), asemenea concepte, deși la prima vedere lasă impresia că se pot adapta perfect urgențelor literaturii contemporane (de pildă tendințelor de transgresiune, hibridizare sau contaminare, în cazul particular al genurilor), își păstrează totuși mai totdeauna - chiar reduse la varianta soft, revalorificate ludic, deconstruite - valoare operațională și istorică. Neutralizarea distincțiilor hard dintre diferitele genuri, nu atrage așadar, în mod necesar, după sine o devalorizare
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
genurilor ca axe de organizare și de ierarhizare a spațiului literar la valorizarea caracterului lor dinamic, de forme în perpetuă interacțiune. Diversele categorii generice, canonice sau nu, sunt antrenate într-un proces dinamic (desemnat printr-o terminologie de pe acum familiară: hibridizare, metisaj, entre-deux, transgresiune, liminalitate, contaminare etc.). Pe scurt, avem de-a face cu un soi de vertij al recategorizărilor permanente. Este în egală măsură fascinant să analizăm procesul prin care - dincolo de textele teoretice - operele literare contemporane au înțeles să „recitească
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
procesul prin care - dincolo de textele teoretice - operele literare contemporane au înțeles să „recitească” tradiția genurilor, adăugându-i alte și alte versiuni. Aproape că nu mai este nevoie să subliniem că, dintr-un astfel de unghi, o noțiune ca aceea de hibridizare ni se înfățișează mai puțin ca o tentativă de contestare a genericității, cât mai curând ca un mijloc de consolidare eficientă - deși à rebours - a acesteia. În linii mari, reflecția actuală asupra genurilor oscilează permanent între tendința (subversivă, totuși 184
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
dragoste cărtăresciene. Ceea ce atrage de la bun început atenția este forma amplă, aglutinantă a poemului, care creează impresia că orice tentativă de a-l încadra într-unul din genurile literare consacrate (epic, liric, dramatic) este sortită eșecului. În spiritului așa-numitei hibridizări sau contaminări a genurilor - definitorie pentru poetica postmodernismului - Mircea Cărtărescu recurge la anumite procedee care au fost considerate multă vreme apanajul exclusiv al prozei ficționale (descrieri, dialoguri, dezvoltări de tip narativ), reușind în felul acesta să creeze o „lume” de
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
stiluri considerate multă vreme nepoetice, reabilitând în special narativul și dramaticul, într-o mișcare recuperatorie ce ne-a îndreptățit să vorbim de întoarcerea a ceea ce Ulrich Schultz-Buschhaus a numit „canonul interdicției”. Am discutat pe larg aceste aspecte în secțiunea consacrată hibridizării genurilor și redefinirii limbajului poetic. Am constatat, tot cu acel prilej, că, deși literatura ultimei jumătăți de secol pare să aspire către constituirea unei forme unice de discurs, în care se topesc stiluri, forme și limbaje diferite, totuși prestigiul genurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
sensul pe care Îl dau actorii lumii lor devine primordial și este, cel mai adesea, legat de locul lor de apartenență. Acesta, acționând ca o busolă, le orientează comportamentele individuale și colective. Prin marea lor diversitate și prin omniprezența unei hibridizări legate de drumul parcurs, de traiectorie și de Împrumuturile din spații foarte diferite, inclusiv din cel al globalizării, societățile locale și naționale care răsar dintre ruinele mondializării dezvăluie fără putință de Îndoială un metisaj. Decriptarea lui presupune o concepție mult
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
hibriditatea este un fenomen mult mai răspândit decât ne imaginam În urmă cu cincizeci de ani. Până atunci, hibriditatea era mai degrabă o sursă de Întrebări decât de răspunsuri. Într-adevăr, realitatea sa punea la Îndoială Însăși definiția speciei, pentru că hibridizarea desemna posibilitatea unei Încrucișări interspecifice, În condițiile În care definiția clasică a speciei interzicea acest lucru. Dimpotrivă, faptul că hibrizii sunt În general sterili sugera că definițiile clasice trebuiau păstrate. Cercetările actuale dau Însă fenomenului dimensiuni nebănuite, permițând o mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
convenția unor societăți preistorice integrate, omogene. Ca și paradigma formal rivală, cea cultural istorică, această bătrână formă de evoluționism înlocuiește abuziv indivizii din modelul darwinist cu „culturile”, devenite entități cu o esență proprie, sortite ele însele unei evoluții vegetale (naștere, hibridizare, degenenerare, dispariție). footnote> cu care a fost explorată viața socială din paleolitic, în ciuda acordului general cu privire la importanța acestei dimensiuni, pentru toate aspectele evoluției umanității pleistocene - somatice, cognitive, tehnologice, economice etc. Deși a reprezentat dintotdeauna cel mai important depozit de idei
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Dușan au vrut să ajungă conducătorii Bizanțului, între secolele al XII-lea și al XIII-lea, dar nu au reușit. Din mileniul al doilea, intelectualii tot mai numeroși ai Apusului au ajuns în mai multe rânduri să fructifice, prin instituționalizări, hibridizări și alte căi de ambiguizare, valorile culturilor popoarelor noi din Vest și ale culturilor esticilor europeni, majoritari de origine turanică. Minoritarii latini de o parte și de alta a Dunării s-au lăsat purtați o vreme de curentul slavonilor născuți
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
colorare specifică, microscopie electronică, serologie, profiluri nutriționale bazate pe utilizare și/sau degradare, analiza izoenzimelor, profilul proteinelor și al acizilor grași, proporția (%) bazelor G + C % (G-guanină, C-citozină), amprentele ADN/ARN, amplificarea secvențelor ADN/ARN specifice, analiza prin sonde genetice, hibridizare cu sonde ADN specifice ARNr și secvențializare a ADN/ARN, iar rezultatele acestor teste se documentează corespunzător. ... d) Situația optimă pentru identificarea genelor prezente în microorganismul modificat genetic este aceea în care se cunoaște secvența completă de nucleotide a vectorului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188910_a_190239]
-
în necontenită mișcare și îmbinare. "Metafizica e înlocuită de fizică, iar educarea și inițierea cititorului, de seducerea lui". Studiind opoziția între modernul "hieratic" și postmodernul "ludic" și "deconstructivist", Ihab Hassan detectează, între "dimensiunile" celui din urmă, fragmentarea, decanonizarea, nereprezentabilul, ironia, hibridizarea, carnavalizarea. Așadar subistoria ar putea fi socotită drept un Purgatoriu al unei creații subjugate de un trufaș vizionarism inițiatic ce, într-un fel, s-a îndepărtat de aspectele particulare ale ființei, urmărind o generalitate a ei himerică, avînd drept țel
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
ei devin fertili. Dublarea garniturii se poate obține pe cale artificială sau se poate produce și pe cale naturală. Experimental ea a fost obținută la plante și chiar la animale. Exemplu clasic de plante amfidiploide este cel obținut de Karpecenko (1928) prin hibridizarea verzei cu ridichea. Brassica oleracea are 2n=18 iar Raphanus sativus, de asemenea, 2n=18. Hibridul obținut conține tot 18 cromozomi, dar cîte 9 de la fiecare specie parentală. Este steril. Dublând numărul cromozomilor se obțin plante cu 2n=36 cromozomi
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
parentale acești amfidiploizi au fost considerați ca fiind un gen nou — Raphanobrassica. Numeroși amfidiploizi se cunosc la plante spontane. La animale, în mod experimental, au fost obținuți amfidiploizi la fluturele de mătase de către Astaurov (1965), prin îmbinarea partenogenezei artificiale cu hibridizarea între două specii diferite. Mai întâi, prin partenogeneză artificială au fost obținuți tetraploizi din ouă cu numărul de cromozomi neredus, provenit din diviziunea cromozomilor neînsoțită de diviziune celulară. Apoi femelele tetraploide de Bombyx mori au fost încrucișate cu masculi diploizi
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
cu mecanizarea. Așadar, ei au selectat culturi ale căror caracteristici nu Îngreunau activitatea tractoarelor sau a instalațiilor de irigare, care se culegeau ușor și care puteau fi adunate la o singură trecere a mașinii. Având În vedere că tehnicile de hibridizare s-au dezvoltat cam În aceeași perioadă, foarte rapid s-au creat noi varietăți destinate explicit cultivării mecanizate. „Variabilitatea genetică”, după cum notează Jack Ralph Kloppenberg, „este inamicul mecanizării”. În cazul porumbului, hibridizarea - rodul Încrucișării a două plante - are drept rezultat
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
a mașinii. Având În vedere că tehnicile de hibridizare s-au dezvoltat cam În aceeași perioadă, foarte rapid s-au creat noi varietăți destinate explicit cultivării mecanizate. „Variabilitatea genetică”, după cum notează Jack Ralph Kloppenberg, „este inamicul mecanizării”. În cazul porumbului, hibridizarea - rodul Încrucișării a două plante - are drept rezultat un câmp cu exemplare identice din punct de vedere genetic, ideal pentru mecanizare. Astfel de varietăți au existat Încă din anii '20, când Henry Wallace și-a unit forțele cu un producător
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
trifoiul, trestia de zahăr și orezul”. După ce o mană a frunzelor de porumb a distrus În mare parte recolta din 1970, același comitet a fost convocat pentru a analiza vulnerabilitatea genetică a tuturor culturilor majore. Unul dintre pionierii din domeniul hibridizării porumbului, Donald Jones, prevăzuse problemele pe care le-ar putea aduce cu sine pierderea diversității genetice: „Varietățile pure și uniforme genetic devin foarte productive și de dorit atunci când condițiile de mediu sunt prielnice, iar plantele sunt bine protejate de paraziții
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Stephen Marglin, ar putea conduce la concluzii destul de diferite de cele trase după un experiment care a durat un sezon sau două. Nu este exclus ca și procesul de polenizare liberă și de selectare a soiurilor de către agricultori, proces opus hibridizării, să fi determinat obținerea unor culturi relativ echivalente ca randament cu cei mai buni hibrizi, chiar superioare acestora În multe alte privințe, inclusiv În ceea ce privește profitabilitatea. După cum constatăm acum, profiturile teoretice ale pădurilor amenajate științific și având o singură cultură au
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Împreună, ele introduc În joc prea multe variabile pe care metoda științifică trebuie să le modeleze. Van der Ploeg, „Potatoes and Knowledge”, p. 213. În sens mai larg, irigarea, aplicarea de Îngrășăminte standard, serele, influențarea precipitațiilor prin acțiuni asupra norilor, hibridizarea și clonarea reprezintă hotărârea de a adapta clima și mediul la recoltă și nu invers. Acestea sunt ceea ce Vernon W. Rutan numea „substitute ale pământului”, vezi „Constraints on the Design of Sustainable Systems of Agricultural Production”, Ecological Economics 10, 1994
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
războiul civil englez și Revoluția Franceză par să se Încadreze toate În această categorie. James Ferguson, The Anti-Politics Machine: „Development”, Depoliticization, and Bureaucratic Power in Lesotho, Cambridge University Press, Cambridge, 1990. Vezi modul În care explică Arturo Escobar conceptul de hibridizare În Marglin și Gudeman, People’s Economy, People’s Ecology. Oakeshott, „Rationalism in Politics”, În Rationalism in Politics, p. 31. Oakeshott, „The Tower of Baal”, În Rationalism in Politics, p. 64. Dacă În aceste societăți, pentru a fi acceptată, inovația
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
ale epiteliului biliar variază secvențial de la BillN-1 la Bill-N3, urmate de CC intrahepatic microsopic multifocal. Cazurile descrise până la data actuală, au evidențiat prezența acestor modificări pe fond de infecție cu virus hepatitic C sau ciroză hepatică etanolică. Analiza de tip hibridizare prin fluorescența în situ (FISH) a demonstrat deleția heterozigotă CDKNA 2 în stadiul BillN-3 și în CC focal microscopic, fără a se evidenția modificări la nivelul genelor p53 și SMAD4 [27]. Identificarea mutațiilor genetice poate fi utilă în urmărirea acestor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
Întrucât localizarea celulară a proteinelor poate furniza detalii despre rolurile lor fiziologice, iar modificarea poziției unor proteine poate duce la elucidarea unor mecanisme patologice, au fost dezvoltate metode de vizualizare prin microscopie optică sau electronică, după marcarea fluorescentă a proteinelor. Hibridizarea in situ reprezintă un instrument de detectare și de evaluare a nivelelor relative de expresie și de distribuție a produșilor de transcripție ARN în cadrul celulelor și a țesuturilor. Utilizarea probelor non - radioactive prezintă o serie de avantaje față de cele radioactive
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
Întrucât localizarea celulară a proteinelor poate furniza detalii despre rolurile lor fiziologice, iar modificarea poziției unor proteine poate duce la elucidarea unor mecanisme patologice, au fost dezvoltate metode de vizualizare prin microscopie optică sau electronică, după marcarea fluorescentă a proteinelor. Hibridizarea in situ reprezintă un instrument de detectare și de evaluare a nivelelor relative de expresie și de distribuție a produșilor de transcripție ARN în cadrul celulelor și a țesuturilor. Utilizarea probelor non - radioactive prezintă o serie de avantaje față de cele radioactive
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
asemenea persoane moare din cauza acestei boli. Au fost identificate peste 100 oncogene dominante și aproximativ 30 oncogene recesive (gene supresoare de tumori). Înainte de punerea la punct a tehnicilor moderne moleculare de identificare a genelor, bazate eminamente pe tehnologia ADN recombinant, hibridizare in situ, secvențiere de nucleotide și amplificare genică in vitro (PCR) se utilizau strategii de cartare genică după care se realiza screening-ul genelor candidat în regiunea pentru mutații în cancer. O asemenea strategie avea multe limitări, generând confuzii și erori
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
clonale, ceea ce se explică numai dacă se admite că ele declanșează evenimente genetice specifice în celulele tumorale. Utilizarea probelor ADN viral clonat a permis explicarea mecanismului tumorigenezei virusurilor netransductoare. În cazul limfoamelor de la găini, induse de virusul leucozei aviare (ALV), hibridizarea probelor virale cu ADN izolat din celule tumorale a confirmat că ADN viral este integrat în genomul celulelor tumorale. Analiza unui număr mare de probe a evidențiat că ADN proviral este integrat în aceeași genă. Această concluzie a fost trasă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ÎN CANCER Gena her-2 sau v-erb-b2, (simbol derivat de la avian erythroblastic leukemia viral oncogene homolog 2 sau neuro/glioblastoma derived oncogene homolog sau c-erbB-2), codifică pentru oncoproteina HERSTATIN simbolizată HER-2 sinonim cu ERB-b2. Aceasta genă a fost localizată 17q12-q21, prin hibridizare in situ (Popescu și colab., 1989), și a fost pusă în evidență, pentru prima oara, la șobolan, ca o proto-oncogenă care activată de mutația punctiformă indusă de N-etilnitrozouree, produce apariția neuroblastoamelor (neu) (Shih și colab., 1981). În anul 1985, Coussens
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]