1,830 matches
-
atârnând moale ca o gușă, bălăbănindu-se într-o parte și în alta. Efectiv nu mai avea la ce se gândi în interiorul său și era așa de abătută... Ea nu era persoana care să se poată hrăni cu amintiri, cu himere, ea avea nevoie de ceva apropiat, palpabil, altfel se temea să nu simtă că trăiește în gol... Venise, îi sărutase în hol obrazul, apoi o apucase puțin mai sus de cot, o strânsese. Îi plăcea să-i simtă în palmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
goale, voința ei era mâncată de putreziciune, avea nevoie de un duș rece, de un îngheț, de o eră glacială ca să mai poată păstra nealterat ceea ce încă era în ea bun. Nu se simțea capabilă să mai alerge după o himeră fără formă și fără conținut. Care-i? În curtea școlii, pe peretele unei magazii, se cățărase o plantă, ajunsese până la acoperiș, era plină de flori albastre, rotunde. Pentru ce ne sunt date florile? Mai întâi trebuie să știi ce vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
privească amintirile și visele din cămară, hrana noastră veche. Dorim să vedem doar soarele pe cerul albastru, noi, ochi ai unei existențe vechi. Totuși, continuăm a căuta. Ne-au plictisit căutările și de aceea ne-am oprit la umbra unei himere. Ferice de cei nebuni! Ei nu mai caută. Au găsit! De aceea sunt atât de ciudați și... normali în același timp. Noi, însă, căutăm pentru a căuta din nou, iar și iar, doar vom găsi. Ce? Magda Geană, clasa a
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
puțin tentată să pipăie fantoma care Îi zâmbea confuz de sub duș și nici să-i adreseze vreun cuvânt. Se Întoarse În camera ei Înghițindu-și plânsul. În adâncul ei, spaima, mânia și ura strangulau sunetul pur, inconfundabil al conviețuirii cu himera... Pășea Înainte Îngândurat. Uitase de ea. Vru să-l strige, dar renunță, fascinată de urma Întunecată a pașilor săi. Dacă aceste urme ar duce undeva, n-ar ezita să Îl urmeze. Dar ele nu duceau nicăieri, absolut nicăieri. Erau iluzia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
geolog de profesie, traducător pe perioadă determinată de filme horror, thriller și porno, la Societatea Geton din Sfântu Gheorghe, județul Covasna, după ce Își Îndeplinise cu pasiune, pentru scurt timp e drept, misiunea de mic Moise valah, sau de șerpaș de himere În Câmpiile Elizee. El care știa unde și cum se poate trăi bine În lumea asta, părea În ce-l privește total dezorientat. Era cu siguranță hărăzit altei lumi. Drumul spre ea trecea prin comerțul cu parabolice. Stinse veioza și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de viața artiștilor care trecuseră prin orașul lor de-a lungul anilor. Ele sunt clipe de grație, necontabilizabile, și nu fac altceva decât să Însuflețească precum o răsuflare divină cenușa anului scurs, În care noi vom cultiva cu hărnicie alte himere, bio, cum se poartă acum, timp de 365 de zile. Unii dintre noi nici nu mai apucă recolta. Celelalte clipe sunt deja vechi, reciclate precum nisipul din clepsidre. Cu un discurs ca ăsta te duci la Armata Salvării sau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
aproximativ în același timp, H.-R. Patapievici vorbea, măi plastic, despre „vulgata bunului român”. Prezentul a fost și este opac din pricina lipsei de informații, de analize și de interpret...ri credibile și competențe; viitorul, paradoxal, ca loc prin excelent... al himerelor, a fost perfect previzibil în discursul comunist - „viitorul de aur”, în care oamenii credeau cam cât credeau în „Epoca de Aur”. Urmele acestei atitudini în privința viitorului se observ... în actualele „viziuni” promise de partide, de Parlament, de Guvern sau de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
văzându-l pe adoratorul ei cum stă în genunchi și declamă, cu ochii înălțați spre cer: „Pe umerii tăi rotunzi / Flutură arta, o, iubita mea, / Străbătând eternitatea, / Seri citind portativele lumii. / Steaua polară își leagănă veșnicia. / Suntem cu toții locuiți de himere, / De aceea vedem patratura sferei / Cântând la ghitară.“ Nu astfel se cucerește o femeie. Iar cititorul - nici atât. Roman versificat Mihai Istudor părea, cândva, un poet în plină ascensiune. Nicolae Prelipceanu, Constanța Buzea, Constantin Sorescu, Vasile Bardan ș.a. își puseseră speranțe
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de somnifer al cărții în ansamblul ei sporește: „În căutarea unui adevăr sau a unor adevăruri compatibile cu realitatea vieții firești, palpabile, recognoscibile și cu realitatea adesea aproape la fel de concretă, prin semne ale sale, a vastelor câmpii lăuntrice, a mișcătoarelor himere, a gândului neșoptit sau a tainei de neatins, poetul cântărește mereu cuvinte și tăceri, logos și infinite calme pajiști liniștite - tăcerea dintâi și tăcerea din urmă.“ Este greu de înțeles cum poate poetul să cântărească pajiști. Cuvinte și tăceri mai
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
meteori cu gaze lente / și-n cântările cu teme / ți-or înscrie căi viclene, / și tardiva ta ofensă / înghiți te-va, imensă, / căci roșeața cea de sfeclă / de pe cer nu-i foc, ci e clă... / bucul vrăjilor de ledă / al himerei Nimeni, ce dă / în grădini fosforescente / ferecate cu patente, / în livede cu boeme / pentru care-ți trebe gheme...“ etc. Rimele „sfeclă - e clă...“ și „ce dă - ledă“ dovedesc o anumită inventivitate (rebusistică), dar nu au nici o funcție estetică, iar versurile
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
clă...“ și „ce dă - ledă“ dovedesc o anumită inventivitate (rebusistică), dar nu au nici o funcție estetică, iar versurile din care fac parte - „căci roșeața cea de sfeclă / de pe cer nu-i foc, ci e clă... / bucul vrăjilor de ledă / al himerei Nimeni, ce dă“ - nu transmit nici o trăire. Poemul funcționează în gol. Așa cum funcționează în gol și ceremonialul consacrării poetului, prin menționarea, în Tabel cronologic, a unor momente din viața sa particulară: „1999. În septembrie, Adina [fiica sa] pleacă în Israel
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ne mai rămâne decât să ne-o imaginăm poleită, noaptea, de lumina Lunii... În aceiași termeni este evocat comunismul însuși: „A fost în lumea asta comunismul cea mai cumplită eră: / A făcut din moartea noastră bucurie, iar din viață o himeră: / Și câte idealuri n-a ucis, hărăzindu-ne infern, / Pân-a pierit în propriul lui abis condus de blestemul etern!“ În sfârșit sunt înduioșătoare și amuzante versurile moralizatoare referitoare la moravurile societății românești de azi. Poetul ne sfătuiește, cu candoare
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Cireș greu de rod / bătându-mi în geam - / el și-a atins menirea.“ „Turnul vechi / soldații de ipsos / dau ora exactă.“ „Primăvară - / pocnește / primul boboc.“ „Bunicul pe prispă / rândunicile / își refac cuibul.“ „În vis / schimb lumea reală / pe una de himere.“ „Mușuroi febril - / traversând poteca / furnici la lucru.“ „Culcat în iarbă - / o buburuză / mă privește.“ Este înduioșător faptul că o buburuză îl privește pe autor (poate că i-a citit haiku urile și vrea să-i spună de ce multe nu-i
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ci - după cum explică autorul prin intermediul titlului - Aforisme și alte sincope sau hieroglifa de la Marea Poartă. Cititorul fără noroc întâlnește mai mult sincope. Una dintre ele arată astfel: „Limbajul HIV - Într-o eră a desacralizării supraviețuirea este asigurată de compromisul cu Himera cea mai bine supusă Ignoranței și Violenței.“ Aforismele propriu-zise, mai clare, cuprind insulte la adresa unor oameni nevinovați: „Cui ajunge să moară de bătrânețe ar trebui să-i suspectăm copilăria de o mare ticăloșie.“ Întrebarea este: mai îndrăznește cineva, după ce citește
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
nu se mai poate, drăguțule! Ai să ajungi la balamuc, amice! Privește în ce hal ai ajuns, Ghițescule! Copiii au nevoie de părinți, de ambii părinți, dar tu rătăcești în propria casă, în căutare de fire, sârme, cabluri, microfoane și himere și devastezi apartamentul ca un iresponsabil ce ești. Și nu uita că toate bunurile pe care le-ai distrus provin din zestrea mea că tu încă nu ai fost capabil să cumperi nimic în cincisprezece ani de căsnicie, cu tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ca om... Dar am realizat că aceasta nu era viață. Nu te poți reinventa, ca om, zămislind proiecte doar în vis. Proiectele autentice sunt cele ale timpului real. Nu pot avea doar un ideal de... Macondo: să jinduiesc numai după himerele viselor... Tocmai din cauza asta plec. Și mai plec și pentru că vreau ca și tu să trăiești autentic. Dar nu rămâi singur, Z; te las cu proiectele, cu țintele tale... Andra mă părăsise simplu; cu o filosofie banală, dar eficientă. Experimenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
cadavre. Ce mult aș fi vrut... Aș accepta dacă iluziile mele ar putea deveni cadavre aș accepta să fiu administratorul unui cimitir al iluziilor. Dar iluziile nu mor. Iluziile mele, cel puțin. Supraviețuiesc într-o creșă de adulți care cultivă himere. Uneori am impresia că sunt un personaj cu o viață încropită din mii de iluzii cumpărate în rate. Aș vrea să fiu chiar și un cimitir ambulant al iluziilor, al amintirilor urâte, dar nu pot. Poate că a trăi înseamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Am evadat de lângă tine pentru că ni se vestejiseră sentimentele și mi-am luat libertatea de a arunca rouă peste sentimentele mele, în speranța că se vor împrospăta. A fost o iluzie. Simțeam că, fiind căsătorită, nu sunt liberă. Este o himeră care a cucerit foarte multă lume. Trăiam sentimentul umilinței, atunci când îți "raportam" mereu în ce colț al lumii mă aflu, ce fac, de ce fac... Acum, culmea ironiei, îți trimit, cu o periodicitate de metronom agasant, fără să am povara obligației
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
căutat cu lumânarea paradisul Little Cayman, îmi doresc, aidoma oricărei ființe împopoțonate cu titlul de om, cel puțin câteva firimituri de Iad]. Iubire. Moft, invenție lingvistică umană; tertip menit să fardeze instinctele de peșteră; proces ticălos de autosugestie; nume de himeră; evadare din tristețea ta în tristețea altuia; spațiu din care, cu siguranță, vei orbecăi către dezamăgire, pentru că-ți indică poteca sigură către ea [vezi cazul A&Z, cu nimic deosebit de celelalte miliarde de cazuri]; nimic specific unui anumit ins, întâmplare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
liberă, vei încerca ceva, și nu e cazul. Ba nu. Promit că Lasă. Când eu spun ceva Nu, spune definitiv, întrerupându-mă. Și aici îmi amintesc de "Zmeul de aur" de Kosztolanyi Deszo, de "Lumina stelei îndepărtate" de A. Ceaikovski, "Himera" de Gh. Săsărman la editurile Albatros, Editura pentru Literatură universală, Albatros. Și de "Ursul din Arkansas" -antologia de la Albatros, "Alexandru Lăpușneanu" C. Negruzzi, Editura Tineretului, Coriolan Gheție "Veac luciferic" și K. Hamsun "Mistere", "Foamea" la Ed. Agora și Ed. Univers
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
tristețea. Gândește că „nefericirea este unul dintre indiciile propriei noastre imperfecțiuni”, că trebuie căutată calea spre propria perfecțiune salvatoare. Împărtășește asta celei mai apropiate prietene, Luiza, o femeie „rațională”, practică. Aceasta îi atrage atenția că speranța în perfecțiune este o himeră romantică, talentul pe care pretinde Adriana a și-l fi descoperit fiind un simptom de boală: „Acum, tot ceea ce trebuie să faci tu este săți cureți bine mintea de toți gărgăunii...” Adriana crede, însă, că drumul spre perfecțiune este moartea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
răsputeri să judec lucrurile cu tact în așa fel, încât totul să fie numai în favoarea mea și a ei, adică a noastră ca cuplu. Am cunoscut-o curând, însă, mai îndeaproape și mi-am dat seama că umblasem numai după himere, căci totul legat de ea era doar o simplă iluzie, niște aparențe nenorocite, care îndeamnă adesea pe bărbat la acțiuni necugetate. Era până la cer de frumoasă, iar frumusețea este cu adevărat de mirare cum știe să ofere iluzia deplină a
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
generalizat, care însoțește modul de a gândi și de a fi al japonezilor. Spre deosebire de noi, japonezii sunt perfecți conștienți de limitele strâmte ale realității; ei știu că neacceptarea lor nu duce decât la nebunie și suferință inutile. În loc de fuga după himere, îmbrățișarea completă a chiar acestor limite, până când ideea însăși de un "mai bun" iluzoriu, un absolut care te pândește din ceruri, idee care-ți picură în suflet, clipă de clipă, otravă și tânjire, se șterge, devine imposibil de formulat... Desigur
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
largi; cu degetele lungi și subțiri, terminate cu unghii arcuite, ca niște gheare. Sidef alunecând pe brațul tău gol, pe trupul dezgolit, prin părul tău, ca un pieptene. Ea știe de Femeia solară și se teme. I-ai vorbit despre himera ta și nu a râs; mereu îți spune să-i povestești despre EA. Femeia cu părul roșu îți ghicește în palmă, încercând să-ți afle viitorul. Să și-l afle. Semnele nu sunt sigure. Aveți un menaj în trei, simțiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
nu e mai puțin criminal pentru că e executat legal și cu ordine; că nu adaugă nimic la bunăstarea publică; că dimpotrivă, o diminuează prin tot ceea ce îl costă pe acest intermediar costisitor pe care îl numim stat. Și această mare himeră am plasat-o, pentru edificarea poporului, pe frontispiciul Constituției. Iată primele cuvinte ale preambulului: "Franța s-a constituit în Republică pentru ș...ț a chema toți cetățenii săi la un grad întotdeauna mai ridicat de moralitate, de lumină și de
Frédéric Bastiat - Statul by Bogdan C. Enache () [Corola-journal/Journalistic/7395_a_8720]