249 matches
-
tip ergativ (verbul se acordă cu S și O, nu și cu A) în absența cazului ergativ. Noile informații tipologice au evidențiat faptul că există două tipuri diferite de acord ergativ: un tip de acord este dependent de Caz (în hindi), celălalt este independent de Caz (în jacaltec, selayarese, abhază). Primul tip de acord apare numai în limbile care au caz ergativ sau dativ morfologic. Cel de al doilea tip de acord apare atât în limbile de tip acuzativ, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nu este nevoie de marcarea morfologică a acestui fapt − pentru a explica de ce sunt sensibile, în general, la marcarea cu cazul ergativ pronumele de persoanele 1 și 2 și numele proprii. Nash (1997: 129) analizează situația din limbile bască și hindi, în care marcarea cazului ergativ apare uniform la orice tip de agent al unui verb tranzitiv, comparativ cu alte limbi ergative, în care numai anumite tipuri de agent pot apărea în cazul ergativ, restul conservând forma de nominativ, apoi prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
o structură preergativă. Instrumentalul/genitivul nu era un caz distinct, din moment ce fuzionase cu alte cazuri oblice, cu excepția locativului, care a rămas distinct în multe limbi. Autoarea analizează evoluția sistemului trecutului și al perfectivului în limbile indo-europene, cu referire specială la hindi și la urdu, arătând că o evoluție asemănătoare caracterizează și limbile romanice. Montaut (2006) susține că tiparul ergativ și tiparul nominativ din indo-europeană reprezintă stadii diferite ale aceleiași logici de reînnoire a sistemului. În cele două limbi supuse analizei − hindi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
hindi și la urdu, arătând că o evoluție asemănătoare caracterizează și limbile romanice. Montaut (2006) susține că tiparul ergativ și tiparul nominativ din indo-europeană reprezintă stadii diferite ale aceleiași logici de reînnoire a sistemului. În cele două limbi supuse analizei − hindi și urdu − paradigma verbală pare ciudată: formele nemarcate sunt subjonctivul, care are numai terminații de persoană și trecutul narativ/anterior, care are numai terminații de gen și de număr, iar prezentul este marcat. Marcarea sau lipsa acesteia este produsul evoluției
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
radicală, iar structura preergativă a fost deergativizată între secolele XIV−XVI; agentul a primit cazul marcat; noi terminații personale au fost afixate la forma verbală; în vest, a fost întărită marcarea oblică a agentului prin folosirea unei prepoziții specifice (în hindi) sau nespecifice (în marathi), dezvoltându-se structura ergativă la perfect. Numai câteva limbi moderne indo-europene au păstrat marcarea oblică a agentului (jaisalmeri, rajasthani de vest). Așezarea agentului în poziție inițială este anterioară perceperii lui ca subiect semantic. Evoluția limbilor din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vest). Așezarea agentului în poziție inițială este anterioară perceperii lui ca subiect semantic. Evoluția limbilor din est și a celor din vest a urmat aceeași logică, dar, la un moment dat, opțiunile au fost diferite: bengali: ciclul nominativ − preergativ − nominativ; hindi: ciclul: nominativ − ergativ. Ideea studiului din 2006 reia considerații anterioare ale autoarei. Montaut (1998b: 139) demonstrează că limbile indo-europene orientale (cu excepția limbii hindi) au avut o dublă evoluție: ergativizare și deergativizare. Construcția ergativă la aspectul perfectiv caracterizează azi grupul occidental
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
urmat aceeași logică, dar, la un moment dat, opțiunile au fost diferite: bengali: ciclul nominativ − preergativ − nominativ; hindi: ciclul: nominativ − ergativ. Ideea studiului din 2006 reia considerații anterioare ale autoarei. Montaut (1998b: 139) demonstrează că limbile indo-europene orientale (cu excepția limbii hindi) au avut o dublă evoluție: ergativizare și deergativizare. Construcția ergativă la aspectul perfectiv caracterizează azi grupul occidental al limbilor indo-europene și constituie un fapt de originalitate tipologică în familia indo-europeană; inițial, fenomenul a fost descris ca fiind o structură pasivă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Construcția ergativă la aspectul perfectiv caracterizează azi grupul occidental al limbilor indo-europene și constituie un fapt de originalitate tipologică în familia indo-europeană; inițial, fenomenul a fost descris ca fiind o structură pasivă (Montaut 1998b: 140; 2006). Structura ergativă din limba hindi modernă, ca și cea din panjabi și marathi își are originea în construcția pasivă; participiul trecut pasiv sau adjectivul verbal a preluat rolul de a exprima procese trecute încă din sanscrita clasică (Montaut 1998b: 143). Încă din epoca marilor epopei
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
compatibil cu clasa nominală. Limbile indo-europene occidentale au supramarcat agentul (cu ne) și au ergativizat o structură preergativă; dimpotrivă, limbile indo-europene orientale au trecut prin procesul de deergativizare, reanalizând morfemul l ca marcă de trecut. În dialectele orientale ale limbii hindi (acum neergative), a existat o fază de preergativitate. Diferența dintre grupul occidental și cel oriental provine din aceeași structură nominală cu participiu trecut pasiv predicativ − ergativizat în grupul occidental și reactivat/deergativizat în grupul oriental (Montaut 1998b: 145). Müler (1995
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de tip (a), Cazul nominativ nu este atribuit în propozițiile tranzitive: subiectul primește Cazul ergativ inerent de la v, iar obiectul, Cazul acuzativ structural de la v. 3.3.3. Erg. = marcare diferențiată a subiectului Anand și Nevins (2006) susțin că, în hindi, ergativul este Caz inerent, iar diferențele de domeniu dintre subiectul ergativ și nominativ sunt legate de lipsa acordului formal dintre T și subiectul ergativ. Autorii formulează următorul parametru: Parametrul vizibilității Cazului inerent pentru acordul verbal Limbile diferă între ele în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
2004) adoptă tot ipoteza statutului de Caz structural al ergativului: acesta nu este legat de rolurile tematice, chiar dacă multe subiecte tranzitive ergative poartă rolul tematic Agent; ergativul este legitimat de proiecțiile funcționale Timp și Aspect (autoarea folosește spre exemplificare limba hindi). Davison (2006) mai arată că hindi, urdu și alte limbi înrudite din sudul Asiei au o proprietate comună în ceea ce privește cazurile morfologice care marchează subiectul și obiectul: subiectul celor mai multe verbe tranzitive primește ergativul în majoritatea construcțiilor perfective, iar obiectul direct al
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Caz structural al ergativului: acesta nu este legat de rolurile tematice, chiar dacă multe subiecte tranzitive ergative poartă rolul tematic Agent; ergativul este legitimat de proiecțiile funcționale Timp și Aspect (autoarea folosește spre exemplificare limba hindi). Davison (2006) mai arată că hindi, urdu și alte limbi înrudite din sudul Asiei au o proprietate comună în ceea ce privește cazurile morfologice care marchează subiectul și obiectul: subiectul celor mai multe verbe tranzitive primește ergativul în majoritatea construcțiilor perfective, iar obiectul direct al acestor verbe primește fie dativul (dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
studii rezervate acestei probleme. Hagège (1981: 67)64 arată că în comox lhaamen, limbă amerindiană, există două paradigme de conjugare obiectivă, însoțite de indici de tranzitivitate forte și de indici de tranzitivitate slabă. Kachru (1987: 224) analizează problema tranzitivității în hindi. Pentru definirea acestui concept potrivit cu realitățile limbii investigate, este nevoie de câteva trăsături sintactico-semantice: prezența subiectului, animarea, agentivitatea și voința subiectului, natura dinamică a verbului, marcarea postpozițională a agentului. Toate aceste trăsături creează o scală de tranzitivitate: (a) verbe tranzitive
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Van de Visser 2006: 203). Ergativitatea acestor limbi constituie un fapt de originalitate tipologică în familia indo-europeană (Montaut 1998b: 139, 2006). Grierson (1903−1928)4 a clasificat limbile indo-europene în cercuri, în funcție de lipsa conjugării verbale la trecut: (a) cercul interior (hindi, urdu, panjabi de est) − nu există mărci de persoană la trecut, ci numai acord în gen și număr; (b) cercul mediu (bhopuri, hindi de est); (c) cercul exterior (marathi, gujarati, bengali, oriya, assamese) − există mărci de persoană pentru toate verbele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1928)4 a clasificat limbile indo-europene în cercuri, în funcție de lipsa conjugării verbale la trecut: (a) cercul interior (hindi, urdu, panjabi de est) − nu există mărci de persoană la trecut, ci numai acord în gen și număr; (b) cercul mediu (bhopuri, hindi de est); (c) cercul exterior (marathi, gujarati, bengali, oriya, assamese) − există mărci de persoană pentru toate verbele. Montaut (2006) arată că acordul în gen și în număr, precum și ceea ce numim astăzi structuri ergative caracterizează numai limbile indo-europene autentice, adică pe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Limbă moartă, vorbită în Anatolia (Turcia) în mileniile III−II î. Cr., după care a fost asimilată de limba HITTITĂ. Asemănări cu limbile caucaziene. HAYU (WAYO, WAYU, VAYU) Limbă ergativă din familia tibeto-birmană, vorbită în Nepal. Circa 2 000 de vorbitori. HINDI Limbă indo-europeană din familia indo-iraniană, grupul indic central, vorbită în India. 790 de milioane de vorbitori, dintre care 490 de milioane sunt nativi. Considerată a cincea limbă din lume ca număr de vorbitori. Limbă aglutinantă, cu urme de flexiune, componentă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
apare frecvent și la formele nonactive. MARATHI Limbă indo-europeană vorbită în sud-vestul Indiei. 90 de milioane de vorbitori (a patra limbă din India și a cincisprezecea din lume). Vechime de 1 300 de ani. Ergativitatea are aceleași constrângeri ca în HINDI. Există o alternanță între marca de dativ (lâ) și cea ergativă (ne), considerată tradițional ca fiind variație liberă. Aceste mărci formează un continuum, ne extinzându-se la toate verbele intranzitive. Posesia inalienabilă se exprimă prin locativ. Dativul exprimă localizarea. Structura
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
după sistemul acuzativ, având o formă pentru S/A și alta pentru O, iar pronumele de persoana 2 funcționează după sistemul ergativ, având o formă pentru S/O și altă formă pentru A. NEPALEZĂ Limbă indo-europeană (din aceeași familie cu HINDI), grupul indic, vorbită în Nepal și în India. 32 de milioane de vorbitori nativi. Marcare cazuală realizată prin postpoziții, care au statutul de clitice. Limbă head-final (SOV). 7 cazuri morfologice: cazul subiectului tranzitiv și intranzitiv, cazul obiectului direct, dativul, instrumentalul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
p. 115−137. Montaut, Annie, 1998b, "L'ergativité en indo-aryen: un procès actif contrôlé par son agent ou une prédication (stative) de localisation?", Recherches linguistiques de Vincennes, 27, p. 139-156. Montaut, Annie, 2006, "The Evolution of the Tense-Aspect system in Hindi/Urdu: The Status of the Ergative Alignment", în: M. But, T. Holloway King (eds.), Proceedings of the LFG06 Conference, Universität Konstanz, CSLI Publications, p. 365-385. Moro, Andrea, 1998, "Eserci et averci: les clitiques sujets et une analyse en " petite proposition
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
multe limbi: yidiny, nadëb, ndjebbana, yimas, dhalanji etc. 27 S. Delancey, "The Category of Direction in Tibeto-Burman", Linguistics of the Tibeto-Burman Area, 6, 1, p. 83−101, apud Nash (1997: 135). 28 Limbile folosite pentru exemplificare sunt: burushaski, persană, kashmiri, hindi, răjăstanī, sumeriană, armeană, yucatec, chiukotă, chorti, newari, päri, kuikúro, marubo. 29 Tchekhoff (1979: 44) remarcă prezența obligatorie a agentului la aspectul perfectiv în limbi ergative precum avarul și tongana. Autoarea lansează și ideea că, în toate limbile, aspectul perfectiv se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
teză de doctorat, MIT. 32 D. Massam. "Fully Internal Cases: Surface Ergativity Can Be Profound", în: A. Rachowski, N. Richards (eds.), Proceedings of AFLA VIII, MIT Working Papers in Linguistics, 44, p. 185−196. 33 T. Mohanan, Argument Structure in Hindi, Stanford, CSLI. 34 H. Ura, Checking Theory and Grammatical Functions in Universal Grammar, Oxford, Oxford University Press. 35 L. Nash, "The Internal Ergative Subject Hypothesis", în: K. Kusumoto (ed.), Proceedings of NELS, 26, GLSA, Amherst, Mass, p. 195−209, apud
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Orizont”, „Flacăra”, „România liberă”, „România pitorească”, „Viața militară” ș.a. A publicat poezie, proză, reportaj, publicistică, eseistică, multe scrieri fiindu-i traduse (uneori de scriitori ca Evgheni Evtușenko sau Pablo Neruda) și editate în rusă, portugheză, germană, suedeză, hindi, franceză, neogreacă, turcă, spaniolă, ivrit, cehă, maghiară, bulgară și esperanto, în România și în străinătate. Ca poet, M. s-a exprimat în primele două decenii de activitate pe coordonatele liricii angajate politic, cu mesaj explicit antifascist, anticapitalist și procomunist, conform
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
la curtea acestora se găteau deseori nargisi kofta, „chiftele narcise“, numite astfel fiindcă în mijlocul lor se punea un ou fiert, iar când se tăiau în jumătăți, porțiunea centrală, cu un cerc alb și un miez galben, amintea culorile narciselor. În hindi, kofta înseamnă tot carne tocată, iar bucătăria indiană de astăzi cunoaște multe rețete de kofta din carne, pește ori legume, gătite în sosuri puternic condimentate. Călătoria chiftelelor duce însă și către vest, adică spre Turcia și Orientul Mijlociu, unde se întâlnesc
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
al XIX-lea, unul dintre cele mai mari și bogate muzee din Asia de Sud-Est, deschis În 1974, deține o gamă largă de colecții arheologice, de artă preistorică, etnografice (ceramică sud-estul asiatică, artă hindu, javaneză), impresionante colecții de statuete, statui și basoreliefuri hindi din bronz sau piatră (reprezentând pe Buddha În diferite ipostaze, Shiva, Vishnu și avatarurile lor, figuri de războinici și regi), basoreliefuri din epopeea națională 597 Interesante colecții dețin Muzeul Păpușilor (Wayang) și Muzeul de Artă și Ceramică. Muzeul textilelor expun
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]