454 matches
-
biserici creștine, unele micuțe, altele impresionante ca dimensiuni, multe din ele foarte recente, clădite pe înălțimi considerabile, accesibile prin nenumărate trepte care pun greu la încercare forțele credincioșilor, ceea ce nu-i împiedică să facă ascensiunea. O altă influență frumoasă a hinduismului este cea a statu-ilor lui Vishnu sau Shiva din fața locuințelor sau în interiorul acestora, unde candele ard în permanență în fața lor. Or, creștinii nu se lasă nici ei mai prejos: în fața caselor creștine, Iisus primește oaspeții cu brațele deschise, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
puternice, marchează o graniță clară între două lumi: Islamul și lumea, nu atât creștină, cât a valorilor occidentale. În plus, există și alte religii, poate nu atât de puternice în credință, cât în tradiții și ritualuri, ca shintoismul, lamaismul, budismul, hinduismul, și atunci vom înțelege că globalizarea are de unit nu doar două lumi, ci mai multe. 5 aprilie 2008 Atac mortal la Pact "George, tu chiar nu înțelegi că Ucraina nu este stat? Ce reprezintă Ucraina? O parte a teritoriilor
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
yoghine în afara Indiei. Se pot identifica (dacă se vrea!) anumite elemente „șamanice” la germanici (bunăoară Closs 4) sau la iranieni - dar nimic dintr-o fiziologie mistică de tip yoghin. Aș fi gata să cred într-o inovație indiană (ariană) dacă hinduismul medieval și modern nu ar avea acest aspect compozit, mai degrabă asiatic decât arian. Când mă aflam în India, îmi era imposibil să înțeleg religia vie din jurul meu pornind de la Veda sau chiar de la brahmanism. Abia după ce am înțeles p
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
în căutarea unui senior (un „gigant”) și a regretat mult răspunsul dvs. negativ (dar eu vă înțeleg). Singura problemă este „specialitatea” dlui Bergman. După cum ați observat, în Statele Unite istoria religiilor este mereu raportată fie la o „high religion” a Orientului (hinduism, budism, Islam), fie la ceea ce se numește aici „fenomenologie”, fie, în sfârșit, la antropologie („primitive religions”). Singurul doctorat de la departamentul nostru care nu și-a putut găsi o catedră este singurul care își aleseseca „specialitate” Grecia antică... Dar sper că
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
între care și cel ce-i prilejuiește savantului suedez referința (singura) la teza lui Eliade chiar în introducere, cf. pp. 4-5: „Prototipul lui Shiva în cadrul civilizației de la Mohenjo-Daro indică liniile generale ale transformării zeului vedic Rudra în zeul actual al hinduismului” - cf. Yoga (1936), p. 298. Referință care, de altfel, nu atinge fondul lucrării lui Eliade, ci exploatează o ipoteză pe care și Eliade o preluase la rândul său. Wikander a găsit în Yoga și aluzii la un tip de comunități
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
pre-ariană a lui Shiva în postură yoghică: „Ni se pare că dl Eliade acceptă foarte repede și fără suficientă prudență ipoteza unui Shiva în poziție yoghică, printre reprezentările de la Mohenjo-Daro. Absența mărturiilor între mileniul al IV-lea î.Chr. și hinduismul clasic, posterior cu cel puțin trei mii de ani, ne face circumspecți, oricât de seducătoare ar fi presupunerea” - cf. op. cit., p. 14. Pentru recenzii apărute în epocă la Yoga (1936), semnate de Jean Filliozat, Valentino Papesso, Étienne Lamotte, vezi și
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
către veritabila cunoaștere de sine, către studiul istorico-critic al propriilor sale documente religioase și care, prin aceasta, poate să înțeleagă chiar și celelalte religii, în general fenomenele religioase. Cu alte cuvinte, creștinismul a creat istoria religiilor ca știință. Nici în hinduism, nici în budism sau Islam nu s-a cunoscut acest pas decisiv. De aceea o să mai treacă mult timp până când, în afara culturii occidentale, produs al creștinismului, să se poată ajunge la ceva care să semene câtuși de puțin cu știința
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
veritabila cunoaștere de sine, către studiul istorico-critic al propriilor sale documente religioase și care, prin aceasta, a făcut posibilă și înțelegerea celorlalte religii, a fenomenului religios în general. Cu alte cuvinte, creștinismul a creat istoria religiilor ca știință. Nici în hinduism, nici în budism sau Islam nu s-a cunoscut acest pas decisiv. De aceea, va mai trece mult timp până când, în afara culturii occidentale, produs al creștinismului, să se poată ajunge la ceva care să semene câtuși de puțin cu știința
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
faptul că au ceva "budist" în felul lor de a merge, de a se îmbrăca etc. În fine, Geneva este împânzită în aceste zile de afișe care fac reclamă la un concert de sitar dat de trei elvețieni convertiți la hinduism. Afișele galbene-ocru au împânzit efectiv tot orașul. Divinitatea cu cap de elefant Ganesh mă urmărește peste tot, până și în somn. 09 mai 2003 Societatea Academică din Geneva mi-a acordat după multe ezitări suma de 1500 franci (aproape 1000
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Sistemul juridic musulman ..................................................... .............. 108 IX.6. Poligamia în islam ..................................................... ........................... 110 IX.7. Simbolistica socială a vălului în islam ................................................. 111 IX.8. Statutul social al femeii în islam ..................................................... ..... 112 IX.9. Căsătoria, divorțul și educația copiilor în islam ................................... 113 Capitolul X. Hinduismul ..................................................... ..................................... 117 X.1. Hinduismul. Aspecte generale ..................................................... ......... 117 X.2. Cosmogoniile indiene ..................................................... ...................... 118 X.3. Asceză și căi soteriologice în hinduism ............................................... 119 X.4. Texte de bază ale hinduismului ..................................................... ....... 120 X.5. Zeii religiei hinduse ..................................................... ......................... 121 X.6. Castele în societatea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
IX.6. Poligamia în islam ..................................................... ........................... 110 IX.7. Simbolistica socială a vălului în islam ................................................. 111 IX.8. Statutul social al femeii în islam ..................................................... ..... 112 IX.9. Căsătoria, divorțul și educația copiilor în islam ................................... 113 Capitolul X. Hinduismul ..................................................... ..................................... 117 X.1. Hinduismul. Aspecte generale ..................................................... ......... 117 X.2. Cosmogoniile indiene ..................................................... ...................... 118 X.3. Asceză și căi soteriologice în hinduism ............................................... 119 X.4. Texte de bază ale hinduismului ..................................................... ....... 120 X.5. Zeii religiei hinduse ..................................................... ......................... 121 X.6. Castele în societatea hindusă ..................................................... .......... 124 X.7
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
8. Statutul social al femeii în islam ..................................................... ..... 112 IX.9. Căsătoria, divorțul și educația copiilor în islam ................................... 113 Capitolul X. Hinduismul ..................................................... ..................................... 117 X.1. Hinduismul. Aspecte generale ..................................................... ......... 117 X.2. Cosmogoniile indiene ..................................................... ...................... 118 X.3. Asceză și căi soteriologice în hinduism ............................................... 119 X.4. Texte de bază ale hinduismului ..................................................... ....... 120 X.5. Zeii religiei hinduse ..................................................... ......................... 121 X.6. Castele în societatea hindusă ..................................................... .......... 124 X.7. Practici religioase în familia hindusă ................................................... 126 X.8. Avortul ..................................................... ............................................. 127 Capitolul XI. Budismul ..................................................... ....................................... 129 XI.1
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
IX.9. Căsătoria, divorțul și educația copiilor în islam ................................... 113 Capitolul X. Hinduismul ..................................................... ..................................... 117 X.1. Hinduismul. Aspecte generale ..................................................... ......... 117 X.2. Cosmogoniile indiene ..................................................... ...................... 118 X.3. Asceză și căi soteriologice în hinduism ............................................... 119 X.4. Texte de bază ale hinduismului ..................................................... ....... 120 X.5. Zeii religiei hinduse ..................................................... ......................... 121 X.6. Castele în societatea hindusă ..................................................... .......... 124 X.7. Practici religioase în familia hindusă ................................................... 126 X.8. Avortul ..................................................... ............................................. 127 Capitolul XI. Budismul ..................................................... ....................................... 129 XI.1. Buddha - întemeietorul budismului ..................................................... 129 XI.2. Cele patru
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
încercat să evidențiez specificul cercetării sociologice a religiilor de către clasici prin raportare la interpretările antropologice, etnologice și filologice date fenomenului religios. Totuși, nucleul forte al cărții îl reprezintă marile religii ale lumii contemporane: iudaismul, creștinismul (cu principalele lui confesiuni), islamul, hinduismul, budismul, șintoismul etc. De ce? Pentru că există o „foame” permanentă a studenților pentru această temă. M-am convins timp de peste douăzeci de ani, punându-i să aleagă tema favorită din programa analitică a cursului. Ei bine, generații și generații de studenți
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
puterea legitimată charismatic. Este puterea autentică, deplină, ce are drept temei forța magică și fascinția exercitate de un anumit personaj religios. Exemplu: profetul. Weber a fost interesat, cu precădere, de efectele economice ale credințelor religioase, cum ar fi confucianismul, taoismul, hinduismul, budismul, iudais mul. În Etica protestantă și spiritul capitalismului, sociologul german analizează afinitatea calvinismului puritan de secol XVI sau XVII cu spiritul de întreprindere tipic capitalismului. Are în atenție nu atât actul religios, cât mai ales condițiile sale istorice și
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
căutării transcendente a mântuirii și „iluminării” contemplative intelectualiste (ca forma cea mai înaltă a acestora), doar el a creat motivele religioase necesare căutării mântuirii tocmai prin efortul specific „vocației” intramundane - și anume în opoziție față de concepția riguros tradi ționalistă a hinduismului: prin îndeplinirea raționalizată metodic a vocației. ideea este dezvoltată pe larg în Etica protestantă și spiritul capitalismului. Opoziția dintre spiritul oriental de tip confucianist și protestantismul ascetic european este excelent ilustrată de Max Weber și în Introducere în istoria religiilor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
predă. Moare la treizeci și trei de ani, lăsând în urmă o considerabilă operă, ce a marcat în mod profund timpul ei”; e) postul negru, adică total, este postul în care nu se mănâncă și nu se bea nimic. Exemple: postul în hinduism și în creștinism. Campionii unui ase menea tip de post sunt Paramahansa Yogananda și Giri Bala. Cea din urmă, când a fost vizitată în 1950 de către Paramahansa, „avea șaizeci și opt de ani și nu mai înghițise nici un fel de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
se schimbă. Calitatea principală a unui „copil bun” în cultura arabă este „purtarea respectuoasă în fața adulților”. Toți membrii unei familii urmăresc educarea copilului conform acelorași valori și mentalități. Acestea sunt puse în jocul social oriunde în această lume. Capitolul X Hinduismul X.1. Hinduismul. Aspecte generale religia hindusă are o istorie specifică. „arienii începuseră să pătrundă în India de nord-vest la începutul mileniului al II-lea.” 400-500 de ani mai târziu, ocupau bazinul indusului superior, Punjabul. Centrele clasice ale hinduismului erau
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
principală a unui „copil bun” în cultura arabă este „purtarea respectuoasă în fața adulților”. Toți membrii unei familii urmăresc educarea copilului conform acelorași valori și mentalități. Acestea sunt puse în jocul social oriunde în această lume. Capitolul X Hinduismul X.1. Hinduismul. Aspecte generale religia hindusă are o istorie specifică. „arienii începuseră să pătrundă în India de nord-vest la începutul mileniului al II-lea.” 400-500 de ani mai târziu, ocupau bazinul indusului superior, Punjabul. Centrele clasice ale hinduismului erau Mohenjo-Daro și Harappa
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
X Hinduismul X.1. Hinduismul. Aspecte generale religia hindusă are o istorie specifică. „arienii începuseră să pătrundă în India de nord-vest la începutul mileniului al II-lea.” 400-500 de ani mai târziu, ocupau bazinul indusului superior, Punjabul. Centrele clasice ale hinduismului erau Mohenjo-Daro și Harappa. vechii locuitori ai acelor ținuturi aveau anumite caracteristici: pielea neagră, „fără nas”, vorbitori ai unei limbi barbare și practicanți ai cultului falusului. Simbioza celor două populații este mitologizată în Rig Veda. Ocuparea unui nou teritoriu era
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
rupe în bucăți pe Dragonul primordial slujește drept model unor acțiuni atât de deosebite cum sunt zidirea unei case, ori un duel oratoric.” Plecând de la aceste scenarii cosmogonice vechi hinduse, putem înțelege mult mai bine soteriologia și ritualurile sociale din hinduism. X.3. Asceză și căi soteriologice în hinduism Tapas este termenul folosit de hinduși pentru a desemna „căldura mistică”, „asceza”. Rădăcina tap se traduce prin „a se încălzi” sau „a fierbe”. Fenomenul este universal. Încălzirea practicată prin diverse tehnici psihofiziologice
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
model unor acțiuni atât de deosebite cum sunt zidirea unei case, ori un duel oratoric.” Plecând de la aceste scenarii cosmogonice vechi hinduse, putem înțelege mult mai bine soteriologia și ritualurile sociale din hinduism. X.3. Asceză și căi soteriologice în hinduism Tapas este termenul folosit de hinduși pentru a desemna „căldura mistică”, „asceza”. Rădăcina tap se traduce prin „a se încălzi” sau „a fierbe”. Fenomenul este universal. Încălzirea practicată prin diverse tehnici psihofiziologice și printr-o alimentație foarte condimentată apare și
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
este adesea însoțită de o căldură interioară puternică. Căile de obținere a tapas-ului sunt: - postul (vezi paralela cu creștinismul); - statul lângă foc sau în soare; - absorbția de droguri (mai rar); - reținerea respirației. Scopul acestor ritualuri ascetice era obținerea eliberării. În hinduism există mai multe căi de obținere a eliberării. Cea care presupune ritualurile ascetice de provocare a căldurii interioare se bazează pe cultul sacrificiului. Textele Upanișadelor vor devaloriza însă puterea sacrificiului. Acesta nu este complet fără o meditație profundă asupra sinelui
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
oamenii ignorau urmările faptelor lor. Avidyă era, așadar, prima cauză a lui karman și samsăra. Evadarea din acest cerc vicios se face prin gnoză (vidyă sau jñană). Ea este o altă cale de eliberare. X.4. Texte de bază ale hinduismului * Vedele. Așa cum scrie Mircea Eliade, un prim corpus de texte religioase ale indiei este reprezentat de cunoașterea sacră conținută de vede. Ea s-a transmis din generație în generație. Vedele cuprind patru categorii de texte (secolele XV-X Î.Hr.): a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
misterul ființei divine impersonale și universale (Brahman). Învățăturile din Upanișade au drept scop pregătirea spirituală a neofitului în vederea eliberării Sinelui (ătman) de captivitatea trupului și a materiei (Prakriti). * Dharma sastra („Tratatele Ordinii universale”). Al doilea corpus pe care se întemeiază hinduismul este Smr’ti - „tradiția încredințată memoriei”. Cuprinde discursul unor personaje divine transmis oral, din generație în generație. Se adresează comunității hinduse. Brahmanii le consideră inferioare Vedelor. Aici la loc de cinste sunt Legile lui Manu, Rămăyana, Mahăbhărata, cele șase darśana
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]