424 matches
-
al II-lea pentru astfel de cazuri se dădea o amendă de 2.000 lei) desființarea ziarelor legionare: Buna-Vestire, Cuvântul și dirijarea presei rămase în funcțiune (Universul, Curentul, Timpul) întro campanie furibundă, bazată pe fapte inventate „ad-hoc” și exagerarea lor, hiperbolică; în sfârșit, publicarea unei cărți, „Pe marginea Prăpastiei” scrisă de secretarul de la Președenția Consiliului de Miniștri, Vlădescu, omul lui Mihai Antonescu cu o mulțime de fotografii trucate și argumente scoase din sacul cu calomnii și învinuiri nedrepte al propagandei carliste
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
celui umil și disprețuit care se ridică datorită meritelor sale proprii, a răzbunării prin bunătate, etc. Pentru descrierea și realizarea scenica a acestor situații dramatice romantice, autorul utilizează procedee retorice, în general declamative și bazate pe exagerări, pe o viziune hiperbolică a realității. Unul dintre cele mai frecvente procedee este "repetiția", cu diversele ei variante: repetiția unui cuvânt (-căci tu, tu ai fost pricina...-), a unui grup de cuvinte la începutul unei sintagme sau propoziții dintr-un șir de același fel
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Diana Munteanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1724]
-
Dumnezeu. Îndoiala persistă fără o convingere prealabilă că Dumnezeu nu poate fi înșelător. În orice caz, numai concepția despre Dumnezeu și despre absoluta lui bunătate din care rezultă veracitatea divină garantează adevărul ideilor clare și distincte și pun capăt îndoielii hiperbolice. Ce rămîne atunci din voința de a îndepărta adevărurile dogmatice dacă se folosește numai lumina naturală? IV.2. Tradițional și modern în principiul Cogito-ului Filiația augustiniană a gîndirii lui Descartes, a constituit o problemă importantă, viu dezbătută și apoi combătută
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
identificată cu eroarea. ) Poate fi considerat evident că la nivel conceptual, rolul mijlocitor al gîndirii este mai mult implicit în desfășurarea argumentației augustiniene dar identificarea îndoielii cu eroarea nu mai este atât de evident implicită. La Augustin îndoiala este la fel de hiperbolică și de explicită ca și la Descartes. În acest sens, în capitolul III al Solilocviilor apare următorul dialog între Rațiune și cel ce vrea să-l cunoască pe Dumnezeu și ce anume este sufletul: «R: Respingi, așadar, în această privință
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
anunțurile sale. Astfel, dacă failibilitatea caracterizează din punct de vedere ontologic judecata, întoarcerea reflexivă a judecății asupra ei însăși constituie însăși materia infailibilității deducției. Hiperbola îndoielii este de exemplu o suspensie a judecății, adică o judecare a judecării, căci .) Îndoiala hiperbolică arată că judecata nu se constituie decât pe motivul insecurității și că numai luciditatea în fața failibilității descoperă o înlănțuire reflexivă de motive ale îndoielii care conduc la judecata certă. E sigur că există o anumită infailibilitate a percepției sau a
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
principiu, însă, de ce o astfel de angajare consecvent (și în crescendo) vindicativă ar trebui să rămână rezervată doar bărbatului și să apară ca de neconceput în cazul unei femei? Nu cumva artificialitatea Ancăi ține de o vindictă împinsă până la măsura hiperbolică (într-adevăr, forțată) a unei conviețuiri (maritală), de ani și ani, cu ucigașul, pe tiparul unui plan al răzbunării, și el prea „inginerește” - dramaturgic calculat? Vitoria are o altă „formulă” caracterologică, „hotărârea” ei nu naște un plan răzbunător, ci urcă
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
fi fost pierdut pentru celălalt. Plecînd de la experiența sa radiofonică și de la cea de la ORTF, în slujba Cercetării, Pierre Schaeffer a rezumat confruntarea putere/comunicare prin formula gazelor perfecte: "P.C. = constantă". Comunicare zero, putere infinită, și reciproc. Conform acestei relații hiperbolice, scrie el, "într-o societate ideală, în care toată lumea, cu șanse egale, ar comunica, puterea ar trebui să tindă spre zero"68. Schița hiperbolei merită să fie nuanțată de îndată, cum el însuși o face, pentru că, dacă am prelungi curba
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
transparentă. îngrozitoarea făptură crește și devine din ce în ce mai amenințătoare, transformându-se într-un adevărat principiu al răului, pe măsură ce autorul își obiectivează ura în imagini din ce în ce mai respingătoare. Prin “spurcate și năpăstuitoare basne”, Hameleonul îl prinde în cursă pe Inorog. Momentul este ritmat hiperbolic prin participarea afectivă a întregii naturi, în note de bocet popular: “Munți crăpați, copaci vă despicați, pietri vă fărâmați! Asupra lucrului ce s-au făcut plângă piatra cu izvoară, munții puhoaie pogoară, lăcașele Inorogului, pășunele, grădinele, cerniască-să, păliască-să, veștedzască-să, nu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
în vârtejul unui vals, într-o barcă cu pânze mânată de vânt pe suprafața apei sau în fața unui buchet de flori. Întocmai, completează cu voce domoală cunoscutul pictor. Ne cuprinde o aspirație nemăsurată către o altfel de viață, către una hiperbolică. În Adormirea Maicii Domnului de Tiziano simpla răsturnare a capului și ochii măriți exprimă atracția nețărmurită către cerul deschis. Michelangelo în al său Adam vede în brațul întins elanul către înainte și mărturisește întreaga infinitate a lumii. O artă care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
bineînțeles că „tânăra generație” care se manifesta furtunos și al cărei „șef” declarat era Mircea Eliade ducea o campanie de radicală contestare a valorilor reprezentate de „bătrâni” (dintre care unii nici nu împliniseră 40 de ani) și împotriva cărora imagina (hiperbolic, evident, formula fiind a lui Cioran) o „noapte a sfântului Bartolomeu”. Fără să ader la ele, atitudinile acestea nu mă contrariau (îl admiram pe Nietzsche și-mi plăcea spiritul de tăgadă și frondă, care altminteri mă încântase și la Zarifopol
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
spiral" este consemnat ca "puterea șarpelui", care conferă omului energia fizică și spirituală. Echivalentul sanskrit pentru "spiral" este consemnat ca "puterea șarpelui", care conferă omului energia fizică și spirituală Arhimede a conferit o semnificație matematică spiralei, extinsă ulterior logaritmic și hiperbolic. Spirala lui Arhimede Spirala hiperbolică Spirala logaritmică Spirala reprezintă cunoașterea în domeniul micro și al macro. În domeniul micro, James Watson și Francis Crick, în anul 1953, descoperă dublul helix al spiralei purtătoare a întregii informații genetice din ADN. Dublul
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
șarpelui", care conferă omului energia fizică și spirituală. Echivalentul sanskrit pentru "spiral" este consemnat ca "puterea șarpelui", care conferă omului energia fizică și spirituală Arhimede a conferit o semnificație matematică spiralei, extinsă ulterior logaritmic și hiperbolic. Spirala lui Arhimede Spirala hiperbolică Spirala logaritmică Spirala reprezintă cunoașterea în domeniul micro și al macro. În domeniul micro, James Watson și Francis Crick, în anul 1953, descoperă dublul helix al spiralei purtătoare a întregii informații genetice din ADN. Dublul helix al spiralei purtătoare a
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
majore, care sunt cel mai adesea în conflict una cu cealaltă: să corespundă cât mai exact realității. Satisfacerea acestei cerințe implică luarea în considerare a unui număr mare de variabile, exprimarea relațiilor dintre ele prin intermediul unor forme funcționale complicate (parabolice, hiperbolice, exponențiale, logaritmice etc., sau combinații între acestea), includerea în model a unui număr considerabil de ecuații ș.a.m.d., cu alte cuvinte crearea unor modele de complexitate sporită; să fie cât mai ușor de rezolvat și de utilizat (în acest
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
elipsoid, care inevitabil se Închide, evoluția și viața lui Ouroboros luând sfârșit. Și, cum oricum el nu-și va putea găsi coada, Întreg efortul evolutiv devine inutil. Dar e util, conducând spre perfecțiune, dacă Ouroboros urcă pe pereții unei cupe hiperbolice, adică a jumătății ascuțite a unui ou. O astfel de suprafață nu se poate Închide niciodată, ci se dezvoltă indefinit, ilustrând evoluția biotopului paralel cu cea a biosferei, atâta timp cât relația dintre ele se menține. Aspectul pe care Îl ia acum
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
e că forma actuală a evoluției, anume aceea biologică are o origine, punctul cel mai de jos al cupei. Acolo a avut loc un salt calitativ, apariția Vieții. Al doilea e că această evoluție nu va avea sfârșit. Gura cupei hiperbolice se lărgește la infinit, fapt ce poate fi asociat cu diversitatea. Într’adevăr, față de starea primordială a biotopului, stânca și apa care era atunci planeta, starea actuală, Împestrițată cu soluri, mări de nisip, mlaștini, e cu mult mai diversă. La
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Aici, datele suplimentare, ce ar implica antinomia malefic - benefic în interpretarea mâinii stângi ori drepte, sunt eludate la nivelul semnificației, căci mâna însăși este „un însemn regal, un instrument de stăpânire și un simbol de dominație”. Vitalitatea excepțională este augmentată hiperbolic prin natura prețioasă, indestructibilă a înzestrării eroului: nu o armă îi asigură protagonistului victoria împotriva principiului răului, ci chiar mâna cu care s-a născut. Dinamismul solar de pretutindeni în inițierea masculină are forma extremă în imaginea Viteazului cu mâna
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a capacităților eroului, suita regală definește statutul de inițiat al flăcăului. Oastea adunată din est are puterea lui Sol Invictus pentru că urmează traseul arhetipal al astrului. Calul strălucitor, cerut ca zestre fetei în colinda tip III, Tocmeala zestrei, are puteri hiperbolice asupra țărânii, specifice unei ipostaze a zeului solar fertilizator: „Și pe murgul cel din grajd,/ Înșălat și înfrânat/ Cu șalvarul mohorât,/ Numai aur și argint./ Și cu șeaua ’ndaurit,/ Face dâră pe pământ.” (Șerbănești - Dâmbovița). „Culoarea aurie a obiectelor legate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
însemnat de soare decât până la arme: „Îl îmbucă jumătate,/ Jumătate nu mai poate,/ De curele-ncrucișate,/ De pistoale ferecate,/ De săbioare-atârnate,/ De cuțite ascuțite,/ Șearpele nu poate să-l înghită” (Celei - Gorj). Cumularea substantivelor cu determinanți la participiu are un efect hiperbolic asupra ascultătorului - cititor, în fața căruia Mistricean se conturează ca războinic mitic. Armele, ca exteriorizare a puterii interioare, au fost îndelung pregătite și perfecționate - ne-o arată adjectivele provenite din verbe la participiu - iar poziționarea atentă a arsenalului urmează reguli magice
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
împlinește de fiecare dată fantasticul plan arhitectural, cerințele fiind de fapt o demonstrație a naturii solare obligatorii pentru erou. Energia luminoasă latentă în protagonist este capabilă să construiască edificii strălucitoare, de parcă ar fi scăldate în razele astrului. O ipostază solară hiperbolică prin multiplicarea lăcașului sacru apare într-un basm din Fundu Moldovei, Suceava, unde poartă marca existenței în contemporaneitate a povestitorului: „Cîn s-o uitat afară, o văzut un oraș care/ pe sfîntu soare t’e put’și uita,/ dară pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
său îi transmite lui Iovan energiile necesare pentru depășirea probei și găsirea punctului de intersecție între cele trei dimen¬siuni, unde „e posibilă ruperea de nivel” și apar hierofaniile. Uriaș anterior apariției oamenilor de azi, Iovan este caracterizat în balade hiperbolic, în sintagme devenite aproape fixe: „Iovan Iorgovan/ Braț de buzdugan”. El este însoțit de animale de nădejde, și ele alese: „Boldei/ Și dulăi,/ Șoimei/ Ș-ogărei,/ Șoimi de la Bogaz,/ Ogari din Provaz,/ Boldei de la munte/ Și dulăi de frunte,/ Cu Vijla-nainte
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
integrează pe Mistricean într-un ordin mitic și astfel gestul nu mai pare exagerat. Șarpele, balaur prin dimensiuni, nu poate zbura, dar se deplasează cu viteza celui urmărit de Iorgovan și are „trei coade de aur”. Metalul prețios (în prezență hiperbolică și în descrierea solzilor) și numărul magic dezvăluie o ființă totem, ce își revendică neofitul pentru a recrea modelul sacru, antropoofidian. Balada Scorpia I(8) aduce în scenă două personaje în aparență ofidiene. Scorpia și Samodia (fiul ei capabil să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
într-o manieră „xenofobă”. Feciorul străin, imposibil de localizat în spațiul cunoscut trezește fiori fetelor curtate: „cela o fo zmău, fecior d’e zmău”. Buzduganul - simbol al puterii inimaginabile de profani se asociază uneori cu un trup policefal formând ipostaza hiperbolică a răului: „Iel avș um buzdugan d’e noăză șî noă d’e măj. Ș-o șezut iel acolo, o mn’iruit tri țări le-o bătut iel, zmău, c-o fo tare, nu șt’iu cît’e, douăză șî
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
piatră,/ Grajd de piatră-mi discuia/ Și scoasă pe murgu-afară.” (Condrea - Galați). „Calul din cămară” a fost analizat ca motiv de V. I. Propp, simbolistica lui fiind una a forțelor htoniene. In balada Corbea II (88), zăvorârea calului are proporții hiperbolice, ca indiciu pentru puterile excepționale ale armăsarului: „Cu lacăt cât banița/ Și cheie cât veriga” (Găița - Ialomița). Prin intermediul acestora și al strănutului, trezirea fiarei se face fără pericol. Ea este neutralizată, căci „strănutul simbolizează o manifestare a sacrului care aprobă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
îl strunește prin vorbă și vers, dar își mai și pregătește zestrea pentru ceremonialul nupțial. Acvaticul constituie, așadar, domeniul distinct al inițierii, catalizatorul forțelor creatoare ale neofitului - fecioară. Sintagma recurentă în texte a mării mari, fără margini, are o amplitudine hiperbolică, ce acoperă întreg planul orizontal al lumii. Axa adâncimii vine însă și ea să completeze revărsarea de ape premergătoare genezei: „Marea-i marea-i, mărgini n-are;/ Leri domnesc/ Da’ diadâncă niși potrivă” (Dubău - Transnistria). Fără limite spațiale și fără
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
despre acest text că surprinde trezirea din starea de non-manifestare a cornutei mitice, fapt ce instaurează starea precosmo- gonică. Regresul materiei sub puterea bourului este însă în directă legătură cu feminitatea supusă procesului inițiatic. Traseul viiturii, construit printr-o acumulare hiperbolică a descrierii, are ca destinație tocmai grădina cu flori a fecioareisemnal al statutului tranzitoriu la nivel ontologic. Agresiunea asupra simbolului tradițional al feminității nubile (stratul cu flori) va fi înfăptuită și de un alt animal acvatic: peștele de mare. Spiritualizare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]