330 matches
-
angiotensină II, cu o diminuare a secreției de sodiu. Din contra, rinichiul sănătos percepe consecințele acestui fenomen și tinde să le compenseze prin oprirea sintezei și secreției de renină și creșterea natriurezei. în această primă fază, HTA este dependentă de hipersecreția de renină, fiind sensibilă la blocarea SRAA obținută prin îndepărtarea pensei, nefrectomie, prin administrarea de IECA sau a unui antagonist al receptorilor angiotensinei II. • în cursul celei de a doua faze, HTA și scăderea perfuziei renale persistă, dar nivelul reninei
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
leziuni de nefroangioscleroză care pot genera ele însele HTA. în acest stadiu, doar îndepărtarea pensei și nefrectomia celuilalt rinichi poate normaliza presiunea arterială. b) Modelul un rinichi-o pensă și doi rinichi-două pense în aceste două modele, HTA este volum-dependentă: hipersecreția de renină determinată de stenoză antrenează o creștere a concentrației de angiotensină II și de aldosteron, care conduce la creșterea reabsorbției sodate. Se observă deasemeni o creștere progresivă a presiunii sistemice, până ce presiunea de perfuzie în aval de pensare ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
convingător. De notat că sevelamer hidroclorid (Renagel) prezintă de asemenea efecte hipolipemiante. In cazul lanthanum carbonatului, există temeri privind acumularea metalului greu în țesuturi, neconfirmate însă de către studii recente. Vitamina D activată (calcitriol) se opune cu succes, în multe cazuri, hipersecreției de PTH; dozele orale uzuale sunt de 0,25 - 1 μg pe zi; poate fi administrată și în puls-terapie, injectabil, în cursul ședințelor de hemodializă. Terapia se inițiază la valori >250 pg/ml. Tratamentul se conduce astfel încât să se obțină
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Pierderi renale de potasiu Pierderi renale de potasiu (> 20 mEq/l/24 h) la un pacient cu hipokaliemie pot fi cauzate de: a) Hipercorticism • Hipermineralocorticism (ARP scăzută) cu HTA - Hiperaldosteronism primitiv: sindromul Conn (adenom sau hiperplazie suprarenaliană); - Sindroame înrudite, cu hipersecreția altor mineralocorticoizi (rar). • Hiperaldosteronism secundar (ARP crescută) - cu HTA: HTA malignă, stenoza de arteră renală, contraceptive orale, tumori secretante de renină; - fără HTA: stări edematoase (ciroza hepatică, sindromul nefrotic, insuficiența cardiacă cronică congestivă); sindrom Bartter - este suspectat la pacienții care
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
medicală se folosesc repaglinida și nateglinida, reprezintă compuși chimici cu efect secretagog β-celular rapid și durată scurtă de acțiune. Compușii din această clasă se fixează pe receptorii β-celulari, dar legarea de receptor nu se prelungește interprandial, evitând în acest fel hipersecreția insulinică endogenă susținută, responsabilă de creșterea apetitului, bulversarea dietei cu hiperglicemii urmate de hipoglicemii preprandiale. Fixarea celor doi compuși ai clasei pe receptorul betacelular este diferită, ceea ce pledează pentru un mecanism de acțiune diferit al celor doi compuși. Astfel, în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92268_a_92763]
-
de insulină antrenează modificări metabolice la fel de pasagere. Situația se schimbă complet când tulburările secretorii (de hiper- sau hipoinsulinism) sunt de durată. Atunci când tulburările insulinosecretorii sunt de termen lung, pe lângă factorul timp, al doilea factor important este mărimea (severitatea) hipo- sau hipersecreției insulinice. În T2DM asocierea acestui ansamblu de 4 tulburări se înregistrează în ~ 25% din cazuri, asocierea a numai 3 tulburări în alte ~ 30% din cazuri și asocierea a 2 tulburări în alte ~ 40% din cazuri. Apariția izolată numai a tulburărilor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
Pacientul consultă pentru: amenoree/galactoree impotență sexuală cefalee tulburări vizuale dureri osteoarticulare diabet zaharat. Dismorfismul cuprinde scheletul, țesuturile moi și viscerele. Didactic, se descriu trei sindroame: tumoral somato-visceral endocrino-metabolic. Sindromul somato-visceral tegumente groase cutis girata frontal și cervical transpirație excesivă hipersecreția glandelor sudoripare și sebacee fibroma musculum, acantozis nigricans, hipertrichoză (C). a) masivul facial: frunte îngustă, arcade sprâncenare și zigomatice proeminente nasul, buzele groase macroglosie, aspect geografic al limbii, amprente dentare mandibula prognatism dinții: diasteme, cad ușor, carii frecvente, cu apariția
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
gușă și un sindrom tumoral hipofizar (aprox. 1% dintre tumorile hipofizei). Secreția ectopică de TSH este teoretic posibilă, dar pare extrem de rară. Unii autori îi contestă realitatea. Ar asocia semnele unei tumori cu o tireotoxicoză. Sindromul Refetoff este secundar unei hipersecreții de TSH datorate unei lipse de receptivitate pentru T3 și T4 la nivel hipofizar. Feedback-ul negativ nefiind posibil, tiroida este stimulată în exces, determinând gușă și tireotoxicoză. Tireotoxicoza prin exces de hCG în cazuri de molă hidatiformă, coriocarcinom sau
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
ale sindromului adreno-genital (tabelul 18). Locusul genei anormale este pe cromosomul 6. Defectul de 21-hidroxilază afectează în acest caz numai sinteza de cortizol și nu pe aceea de mineralocorticoizi. Rezultă deficit de cortizol, creșterea ACTH, acumularea de 17-OH-progesteron înainte de bloc, hipersecreție de androgeni, catena lor de sinteză fiind integră. Forma clasică determină virilizarea prenatală a feților de sex feminin cu pseudo-hermafroditism feminin, fără pierdere de sare. Dacă maladia progresează, la ambele sexe se produce pseudo-pubertatea precoce, izosexuală la băieți, heterosexuală la
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
Definiție Sindromul Cushing reprezintă expresia clinică a excesului cronic de glucocorticoizi, indiferent de cauză. Sindromul Cushing poate fi exogen (prin administrare de glucocorticoizi sau ACTH) sau endogen, urmare a unei anormalități funcționale a corticosuprarenalelor (adenom sau carcinom), a hipofizei cu hipersecreție de ACTH (boală Cushing) sau a secreției de ACTH de la nivelul unei tumori non-hipofizare (sindrom de ACTH ectopic). Caracteristicile adenoamelor microadenom în majoritatea cazurilor (80-90%) diametru <10 mm (cca 50% din ele au diametrul între 5-10 mm, 40% între 2-5
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
la periferie; înconjurat de un inel de celule normale comprimate (pseudo-capsulă). Alcătuit din celule basofile cu bogate granulații care conțin (imunohistochimic) ACTH, b-LPH, b-endorfine. Hiperplazie foarte rară, urmare a unei stimulări excesive a hipofizei anterioare de către CRH. Suprarenalian hiperplazie: datorată hipersecreției continue de ACTH. în unele cazuri, suprarenalele pot suferi o transformare macronodulară cu autonomizare parțială a secreției. 2. Sindromul de ACTH ectopic 15% din cazuri, dar frecvența sa este probabil subestimată; mai frecvent la bărbați (raportul bărbați/femei = 3/1
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
trunchi, mixoame (cutanate, mamare, atriale), alte tumori benigne sau maligne; patogenie incertă. S-a sugerat o creștere a sensibilității receptorului ACTH. 4. Hiperplazia macronodulară bilaterală excepțională (<1%); patogenie neclară probabil dezvoltare de noduli autonomi la un pacient cu hiperplazie secundară hipersecreției de ACTH; tumori benigne, cu hiperplazia și nu hipoplazia țesutului extranodular. 5. Hiperreactivitatea la cortizol extrem de rară; sd. Cushing în prezența unor valori normale ale cortizolului. Tablou clinic Sindromul Cushing este frecvent evocat în practica medicală de o asociere sugestivă
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
fi co-secretați de tumoră (70% dintre pacienți): antigen carcino-embrionar, somatostatină, gastrină, calcitonină, glucagon, peptidă vasoactivă intestinală, GHRH, CRH, alfa-feto-proteina. Aceste co-secreții pot fi utilizate ca markeri tumorali. Hipercortizolismul episodic (Cushing periodic) un număr redus de pacienți pot prezenta episoade de hipersecreție urmate de o perioadă de acalmie în care răspunsul la teste poate apărea normal. Stabilirea diagnosticului corect necesită reevaluări repetate și investigații de localizare. Hiperplazia adrenală macronodulară inițial ACTH dependente, pot deveni autonome. Răspunsul la CRH rămâne însă pozitiv. IV
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
însă indicat în tumorile maligne (frecvent > 8 cm). suprarenala contralaterală fiind supresată, se va instala insuficiență suprarenală necesitând terapie de substituție până la restabilirea funcției adrenale (6-16 luni). w carcinom tratament mai puțin satisfăcător tumora nu este întotdeauna integral rezecabilă; persistența hipersecreției adrenale indică tumoră reziduală sau metastatică și indică necesitatea terapiei medicamentoase (radio- și chimioterapia convențională nu au fost utilizate). w hiperplazia nodulară dependentă de ACTH hipofizar tratamentul este ca în boala Cushing clasică; ACTH independentă suprarenalectomie bilaterală. b. Tratamentul medicamentos
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
general infaust în carcinoame. Incidentaloamele suprarenale Utilizarea tehnicilor imagistice din ce în ce mai performante (CT, RMN) a dus la descoperirea incidentală a unui număr crescând de tumori suprarenaliene (și nu numai). în majoritate, aceste mase adrenale nu au semnificație clinică, dar posibilitatea unei hipersecreții hormonale sau a existenței unei neoplazii face necesară investigarea lor. Frecvență Necroptic, masele adrenale se găsesc în proporție de 1-10%, mai frecvent la subiecți hipertensivi și la vârstnici. Explorările imagistice moderne pot evidenția 0,35-4,5% mase adrenale. Dintre acestea
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
aldosteron determină, prin intermediul receptorilor mineralocorticoizi de la nivelul tubului contort distal și al porțiunii ascendente a ansei lui Henle, 203GLANDELE SUPRARENALE o serie de perturbări metabolice care în final duc la modificările clinice din hiperaldosteronismul primar (fig. 42): depresia SR-A hipersecreție de aldosteron reabsorbție › de Na+ excreție › de K+ excreție › de H+ hipervolemie › RVP hipokaliemie II. Testele dinamice pot evidenția păstrarea patternului secretor normal, contribuind la diferențierea tipurilor de hiperaldosteronism primar: în adenom, secreția de aldosteron este autonomă, nesupresată de inhibitorii
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
Disfuncția primitivă neuroendocrină, caracterizată prin creștera amplitudinii și frecvenței pulsurilor de GnRH, datorită reducerii controlului fiziologic inhibitor exercitat de dopamină și opioizii endogeni, ar fi responsabilă de nivelul permanent crescut al LH. Creșterea permanentă de LH ar fi responsabilă de hipersecreția de androgeni la nivelul tecii interne și de anovulația cronică. 2. Hiperproducția primitiv ovariană de androgeni ar fi rezultatul unei activități crescute, genetic determinată a enzimei 17a-hidroxilază (P450 C17a). în unele cazuri se poate incrimina hiperproducția suprarenală de androgeni, secundară
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
în estrogeni în cadrul conceptului operațional al celor două celule ar putea fi rezultatul unui dezechilibru între factorii facilitatori ai secreției de androgeni LH, insulină și FSH sau factorii prin care acesta controlează selecția foliculului dominant, proliferarea tecii granuloase și aromatizarea. Hipersecreția inhibinei B ar fi responsabilă de reducerea nivelului de FSH. 4. Rezistența la insulină primitivă sau secundară obezității și hiperinsulinismul sunt sigur implicate în determinismul și/sau întreținerea afecțiunii. Insulina stimulează secreția de androgeni la nivelul tecii interne, comportându-se
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
mai ales în cazurile relativ numeroase de gastrinoame mici, multiple și extrapancreatice. Totuși, ultrasonografia, tomografia computerizată, rezonanța magnetică nucleară, angiografia abdominală selectivă și cateterismul venos etajat îmbunătățesc rareori rata succesului chirurgical. Dozarea selectivă venoasă pe cale transhepatică poate face diferența între hipersecreția localizată și cea difuză, provenind din focare multiple, permițând în acest fel, în anumite cazuri, rezecția pancreatică limitată. INSULINOAME apar la aproximativ 1/3 din pacienții cu MEN 1 și tumori pancreatice. Pot apărea în asociere cu gastrinoame, concomitent sau
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
chirurgicală. în cazul MTC, a hiperparatiroidismului, tumorilor pancreatice și feocromocitomului, intervenția trebuie să fie mai radicală datorită potențialului mai înalt de metastazare sau recidivă. Transplantul postoperator al paratiroidelor, când se efectuează, trebuie urmărit cu multă atenție, datorită riscului crescut de hipersecreție a parathormonului de către grefă. Pentru identificarea unei mutații a protooncogenei RET la membri ai familiei cu risc înalt de MEN 2 (mai ales forma MEN 2B) este indicată o cât mai precoce tiroidectomie profilactică (chiar la 5 ani), în acest
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
parenchimul cerebral (fig. 4.58). Dacă invazia este masivă se presupune că tumora este un carcinom. De asemenea, ambele tipuri histologice pot avea extensie subarahnoidiană [4]. Papilomul de plex coroid reprezintă singura entitate în care hidrocefalia apare ca urmare a hipersecreției de LCR. Mecanismul producerii hidrocefaliei este însă mai complex, alături de hipersecreție poate apărea și obstrucția căilor de drenaj de către tumoră sau hidrocefalie malresorbtivă datorată hemoragiilor produse de tumora hipervascularizată (fig. 4.59). Acest din urmă mecanism explică și persistența hidrocefaliei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
că tumora este un carcinom. De asemenea, ambele tipuri histologice pot avea extensie subarahnoidiană [4]. Papilomul de plex coroid reprezintă singura entitate în care hidrocefalia apare ca urmare a hipersecreției de LCR. Mecanismul producerii hidrocefaliei este însă mai complex, alături de hipersecreție poate apărea și obstrucția căilor de drenaj de către tumoră sau hidrocefalie malresorbtivă datorată hemoragiilor produse de tumora hipervascularizată (fig. 4.59). Acest din urmă mecanism explică și persistența hidrocefaliei după îndepărtarea tumorii, făcând necesară aplicarea unui drenaj ventriculo-peritoneal [4,5
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sunt macroadenoame (> 10 mm) și pot să determine expansiunea deasupra șeii − Stadiul III sunt macroadenoame cu lărgirea și invazia planșeului selar sau extensie supraselară − Stadiul IV reprezintă distrugerea șeii. TABLOUL CLINIC Datorită faptului că adenoamle funcționale devin evidente clinic datorită hipersecreției mult mai devreme, generând un tablou specific în funcție de hormonul secretat în exces (acromegalie, boală Cushing, amenoree cu galactoree în prolactinoame) acestea ajung arareori la gradul de macroadenom de stadiu trei, determinând compresiune asupra chiasmei optice. Adenoamele nefuncționale însă, având o
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mergând de la scăderea libidoului până la dismenoree sau amenoree, impotență − tulburări psihice având pe primul plan reacțiile depresive, labilitate emoțională, anxietate, demență [10,11]. Hiperprolactinemia. Prolactinoamele reprezintă cele mai frecvente adenoame hipofizare, reprezentând aproximativ 30% din totalitatea adenoamelor hipofizare. − La femei hipersecreția de prolactină determină un sindrom de amenoree-galactoree asociată cu infertilitate, fapt de determină pacientele să se adreseze mult mai curând medicului specialist. − La bărbați, prolactinoamele tind să fie mai voluminoase la data prezentării la controlul medical. Scăderea libidoului, care precede
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
anticomițială profilactică cu Depakine 500 mg la interval de 12 ore, pe o perioadă de 3-6 luni postoperator. Terapia specifică a) Tratamentul Prolactinoamelor trebuie început cu agoniști dopaminergici (bromocriptina, dostinex) chiar în cazul macroadenoamelor. Având nu numai acțiune frenatoare asupra hipersecreției de prolactină ci și un puternic efect citostatic, acești derivați pot duce la reducerea în volum a tumorii într-un interval de 1-3 luni cu ameliorarea semnificativă a tabloului clinic și dispariția sindromului oftalmologic. Condiția este administrarea continuă pe durata
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]