728 matches
-
care suprasolicitările hemodinamice de lungă durată produc suferința miocardului. Alți pacienți pot prezenta un sindrom clinic similar, dar fără modificări ale funcției miocardice. Unii dintre acești pacienți prezintă o solicitare mecanică bruscă a cordului normal care depășește capacitatea miocardului - crize hipertensive, ruptura cuspei aortice, embolia pulmonară masivă. Insuficiența cardiacă, în condițiile unei funcții miocardice normale, poate apărea și în situații cronice în care se produce o reducere a umplerii ventriculare datorată unei anomalii mecanice cum ar fi stenoza tricuspidiană și/sau
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
simptomele de congestie pulmonară. INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ DREAPTĂ Caracterizată prin semne de retenție lichidiană extracelulară: edeme, hepatomegalie congestivă, ascită și revărsat pleural. INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ CU DEBIT REDUS Caracterizează insuficiența cardiacă care apare în cele mai multe cazuri de boală cardiacă (congenitală, valvulară, reumatismală, hipertensivă, coronariană, cardiomiopatică). INSUFICIENȚA CARDIACĂ CU DEBIT MARE Apare în tireotoxicoză, fistule arteriovenoase, boala Beri-Beri, boala Paget, anemie, sarcină. INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ SISTOLICĂ Este o tulburare de ejecție a sângelui - status inotrop deprimat: principalele manifestări clinice sunt consecința unui debit cardiac anterograd
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
metabolice (așa cum ar sugera titulatura de sindrom dismetabolic) nu este corectă. Hipertensiunea arterială se referă la alterarea altei funcții integratoare, adică la regimul hemodinamic intravascular. S-ar putea accepta că hipertensiunea ar putea fi declanșată de insulinorezistență (50% din persoanele hipertensive sunt insulinorezistente) prin intermediul tulburărilor metabolice (25). Disfuncția endotelială reprezintă un mecanism hipertensiogen puternic. Se adaugă acțiunea sistemului nervos simpatic și retenția renală de sodiu, ambele secundare hiperinsulinismului compensator. Chiar dacă hipertensiunea arterială poate fi declanșată de o tulburare metabolică, ea nu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
mecanism este susținut de observațiile noastre privind tonusul simpatic cutanat la persoanele obeze, insulinorezistente și hiperinsulinemice. Înregistrând funcția sudomotorie la nivelul palmelor, cu ajutorul unor electrozi de suprafață, am putut constata că frecvența și amplitudinea descărcărilor simpatice la persoanele obeze și hipertensive a fost semnificativ mai mare decât la persoanele normale. Hiperinsulinismul poate stimula, de asemenea, proliferarea fibrelor netede și producerea factorilor de creștere vasculară, proces care poate sensibiliza mușchiul neted vascular la efectele presoare ale angiotensinei-II și poate stimula creșterea eliberării
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
fecale, vărsături, aspirat nazogastric). 7. Complicații postoperatorii Complicațiile postoperatorii includ complicațiile nespecifice, generale și locale, și pe cele determinate de intervenția chirurgicală. a. Complicații generale: - Complicații cardiovasculare (coronariene, cerebrale, vasculare periferice) datorate scăderilor tensionale mari (hipovolemie prin hidratare necorespunzătoare), pusee hipertensive (pe fondul stresului operator și hipertoniei simpatice), agravarea unei ischemii coronariene anterioare (IMA sechelar sau tulburări de ritm insuficient monitorizate și tratate). - Complicații trombo-embolice, așa cum am prezentat anterior, apar de obicei la diabeticii supraponderali, vârstnici, cu afecțiuni severe (neoplasme), cu
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
progresia spre IRC este cu 6 ani mai rapidă decât la femei), alte gene modificatoare. Dintre determinanții negenetici menționăm: hipertensiunea (poate accelera progresia spre IRC), infecțiile tractului urinar și posibil sarcina (25% din femeile gravide cu ADPKD fac o complicație hipertensivă în cursul sarcinii, din care 11% dezvoltă preeclampsie; rolul dietei proteice nu este clar) (3, 15, 19, 20). ADPKD este o boală sistemică ce evoluează cu suferință renală, hepatică, pancreatică, a splinei, a veziculelor seminale, a vaselor din întregul organism
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
1986), în cazul în care numărul sarcinilor nu depășește 4 (Chapman et al., 1994). Prezența HTA în cursul sarcinii ar putea afecta în mod negativ și sinergic progresia ADPKD spre IRC. Aproximativ 25% dintre femeile afectate vor prezenta o complicație hipertensivă în cursul sarcinii, preeclampsia având o prevalență de 11% în ADPKD (Chapman et al., 1994). Acidoza determină compensator creșterea sintezei de amoniu, acesta având rolul de a promova fibrogeneza tubulointerstițială. Ipoteza pare a fi confirmată de studiul lui Torres et
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
mușețel, consumate Într-o cură de 1-2 luni (primăvara și toamna), cu efecte cicatrizante și antiinflamatoare În ambele forme de ulcere (gastric și duodenal), dar cu restricții de dozare și de durată a tratamentului la femei gravide și la persoane hipertensive. *Hameiul - infuzie din 40 g conuri la 1 litru apă clocotită, se consumă câte 2-3 căni pe zi având efect de calmare a durerilor de stomac și de diminuare a secreției În exces a acidului gastric. *Stejarul și salcâmul - decoct
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
este necesar să se identifice eventualii factori precipitanți. Aceștia pot fi factori cardiaci: ischemie miocardică (sindroame coro - nariene acute - SCA), tulburări de ritm sau de conducere, leziuni valvulare acute, disecție de aortă, miocardite, creșteri ale TA sistemice sau pulmonare (criză hipertensivă, embolie pulmonară), toxice sau medicamente inotrop negative. Factorilor cardiaci li se pot asocia sau nu și factori extracardiaci: disfuncție renală, hipervolemie, anemie, febră, hipertiroidie, abuz de alcool sau non‑complianță la regimul igieno‑dietetic sau la medicație. 27.3.2
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
prevenită și tratată (2,3). Cunoașterea modificărilor fiziologice ale sistemului cardiovascular permite diferențierea mai ușoară a acestora de patologia cardiovasculară propriu-zisă. Forma acută de manifestare a bolilor cardiovasculare este reprezentată de urgențele cardiovasculare cum sunt : edemul pulmonar acut, sincopa, urgențele hipertensive, sindroa mele coronariene acute (SCA), disecția de aortă, tromboembolismul pulmonar. Acestea reprezintăunul dintre cele mai frecvente motive de internare ale pacientului vârstnic. Există câteva particularități de diagnostic și tratament ale urgențelor cardiovasculare la pacientul geriatric. Una dintre particularitățile patologiei cardiovasculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
hidrosalină. Tratamentul antihipertensiv și antiischemic și controlul frecvenței cardiace la cei cu FA sunt importante în această formă de IC (16). Există studii mici care arată un beneficiu al verapamilului în IC cu funcție sistolică prezervată (28). 48.4. Urgențele hipertensive la vârstnici La pacientul vârstnic, HTA se definește ca valori ale tensiunii arteriale (TA) sistolice >140 mmHg și/sau ale TA diastolice > 90 mmHg, ca și pentru celelalte grupe de vârstă adultă (29). Prevalența HTA este de 40% din populația
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
populația României, conform studiului SEPHAR (30). Prevalența HTA crește odată cu vârsta. Conform Raportului JNC-7, peste două treimi dintre persoanele în vârstă de peste 65 de ani suferă de HTA (31). Riscul ca o persoană care la 55 de ani nu era hipertensivă să dezvolte hipertensiune până la 80 de ani este de peste 90% (32). Valorile TA, atât sistolică, cât și diastolică, continuă să crească până în jurul vârstei de 65 de ani, ulterior crește doar TA sistolică, cea diastolică scăzând mai ales la femei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
pacienții de peste 50 de ani, TA diastolică se corelează cu riscul de boală coronariană (33) . HTA este cel mai prevalent factor de risc modificabil pentru bolile cardiovasculare la vârstnici (34). Ghidul actual al ESH/ESC pentru managementul HTA definește urgențele hipertensive ca salturi importante ale TA sistolice sau TA distolice (> 180 mmHg, respectiv > 120 mmHg) asociate cu disfuncție de organ iminentă sau progresivă, în care se încadrează:encefalopatia hipertensivă;accidentele vasculare cerebrale ischemice sau hemoragice (inclusiv hemoragia subarahnoidiană);insuficiența ventriculară stângă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
vârstnici (34). Ghidul actual al ESH/ESC pentru managementul HTA definește urgențele hipertensive ca salturi importante ale TA sistolice sau TA distolice (> 180 mmHg, respectiv > 120 mmHg) asociate cu disfuncție de organ iminentă sau progresivă, în care se încadrează:encefalopatia hipertensivă;accidentele vasculare cerebrale ischemice sau hemoragice (inclusiv hemoragia subarahnoidiană);insuficiența ventriculară stângă acută;edemul pulmonar acut;disecția de aortă;insuficiența renală acută;eclampsia (care evident nu se încadrează în tema lucrării). Criza hipertensivă care nu asociază disfuncție de organ, adesea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
sau progresivă, în care se încadrează:encefalopatia hipertensivă;accidentele vasculare cerebrale ischemice sau hemoragice (inclusiv hemoragia subarahnoidiană);insuficiența ventriculară stângă acută;edemul pulmonar acut;disecția de aortă;insuficiența renală acută;eclampsia (care evident nu se încadrează în tema lucrării). Criza hipertensivă care nu asociază disfuncție de organ, adesea survenită în contextul non-complianței la tratament sau al anxietății, nu este considerată o urgență (29). Fără dovada leziunii de organ-țintă nu sunt probe că scăderea rapidă a TA ar fi benefică, dim potrivă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
urgență (29). Fără dovada leziunii de organ-țintă nu sunt probe că scăderea rapidă a TA ar fi benefică, dim potrivă, aceasta are efecte nocive, cauzând hipoperfuzia paturilor vasculare cerebrale, coronariene și renale (35). Un studiu care a evaluat prevalența crizelor hipertensive într-un departament de urgență timp de un an a constatat că 24% dintre crizele hipertensive au fost urgențe cu afectare de organ-țintă, reprezentând totodată peste un sfert din toate urgențele medicale (36). Abordarea diagnostică a urgențelor hipertensive trebuie țintită
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
fi benefică, dim potrivă, aceasta are efecte nocive, cauzând hipoperfuzia paturilor vasculare cerebrale, coronariene și renale (35). Un studiu care a evaluat prevalența crizelor hipertensive într-un departament de urgență timp de un an a constatat că 24% dintre crizele hipertensive au fost urgențe cu afectare de organ-țintă, reprezentând totodată peste un sfert din toate urgențele medicale (36). Abordarea diagnostică a urgențelor hipertensive trebuie țintită pe evidențierea disfuncției de organ. Tabloul clinic este variabil, simptome ca durerea toracică, dispneea, tulburările de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
prevalența crizelor hipertensive într-un departament de urgență timp de un an a constatat că 24% dintre crizele hipertensive au fost urgențe cu afectare de organ-țintă, reprezentând totodată peste un sfert din toate urgențele medicale (36). Abordarea diagnostică a urgențelor hipertensive trebuie țintită pe evidențierea disfuncției de organ. Tabloul clinic este variabil, simptome ca durerea toracică, dispneea, tulburările de vedere, cefaleea, semnele neurologice de focar, alterarea conștienței, oliguria pot semnala în contextul saltului hipertensiv leziuni de organ. Cel mai frecvent afectarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
hipertensiv leziuni de organ. Cel mai frecvent afectarea de organ-țintă este reprezentată de infarct cerebral, edem pulmonar acut, encefalopatie, IC congestivă. Mai rar se întâlnesc hemoragii intracraniene, disecție acută de aortă, infarct miocardic acut (IMA), leziune renală acută (35). Encefalopatia hipertensivă este manifestată prin alterarea statusului mental provocată de HTA severă. Vârstnicii prezintă adesea disfuncție cognitivă, iar aceasta nu trebuie confundată cu encefalopatia hipertensivă. Alterarea funcțiilor cognitive la vârstnici este și un motiv pentru aderența proastă la tratament ce duce la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
se întâlnesc hemoragii intracraniene, disecție acută de aortă, infarct miocardic acut (IMA), leziune renală acută (35). Encefalopatia hipertensivă este manifestată prin alterarea statusului mental provocată de HTA severă. Vârstnicii prezintă adesea disfuncție cognitivă, iar aceasta nu trebuie confundată cu encefalopatia hipertensivă. Alterarea funcțiilor cognitive la vârstnici este și un motiv pentru aderența proastă la tratament ce duce la salturi hipertensive. Trebuie investigat statusul neuropsihiatric bazal al pacientului și cu ajutorul informațiilor oferite de aparținători. Se va examina atent fundul de ochi, se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
manifestată prin alterarea statusului mental provocată de HTA severă. Vârstnicii prezintă adesea disfuncție cognitivă, iar aceasta nu trebuie confundată cu encefalopatia hipertensivă. Alterarea funcțiilor cognitive la vârstnici este și un motiv pentru aderența proastă la tratament ce duce la salturi hipertensive. Trebuie investigat statusul neuropsihiatric bazal al pacientului și cu ajutorul informațiilor oferite de aparținători. Se va examina atent fundul de ochi, se va folosi judicios tomografia computerizată cerebrală pentru atenuarea posibilității diagnosticării greșite, pentru a nu iniția un tratament agresiv riscant
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
radiografia pulmonară, tomografia computerizată cerebrală sau toracică și ecocardiografia vor completa evaluarea pacientului. În disfuncția renală, evidențiată prin probe renale alterate, proteinurie, hematurie, va trebui evitată folosirea agenților de contrast intravenoși pentru explorările imagistice (37,38). Abordul terapeutic al urgențelor hipertensive se bazează pe necesitatea controlului imediat al TA pentru a stopa progresia leziunilor de organ, însă fără a reveni rapid la valorile normale ale TA. Urgențele hipertensive vor fi tratate preferabil într-o secție de terapie intensivă. Scăderea TA se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
agenților de contrast intravenoși pentru explorările imagistice (37,38). Abordul terapeutic al urgențelor hipertensive se bazează pe necesitatea controlului imediat al TA pentru a stopa progresia leziunilor de organ, însă fără a reveni rapid la valorile normale ale TA. Urgențele hipertensive vor fi tratate preferabil într-o secție de terapie intensivă. Scăderea TA se va realiza lent, controlat, sub monitorizarea statusului neurologic și a diurezei. Scopul tratamentului este de a scădea TA medie cu 15-20% în primele 2-4 ore, cu atenție
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
riscul crescut pentru accident vascular cerebral (AVC) (38,39). O scădere prea bruscă, prelungită și necontrolată a TA se obține și la administrarea de hidralazină intravenos, motiv pentru care nu se recomandă folosirea sa (35). Principalele medicamente recomandate în urgențele hipertensive sunt grupate în tabelul 48.1 (35,38,40). Saltul hipertensiv care nu este însoțit de afectare de organ se datorează de cele mai multe ori non-complianței la tratament sau a medicației insuficiente și nu necesită o abordare agresivă. Scopul este de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
medie a aortei și duce la creșterea tensiunii din perete, ceea ce poate determina dilatarea aortei și formarea de anevrism, disecție de aortă sau ruptură (74). La vârstnici nu se întâlnește disecție de aortă consecutiv patologiei țesutului conjunctiv, însă predomină etiologia hipertensivă, aterosclerotică, iatrogenă sau anevrismul disecant (75). Clasificarea și stadializarea sunt redate în tabelul 48.4. Incidența disecției de aortă este estimată la 2,9-3,5/100.000 persoane/an. Două treimi dintre pacienți sunt bărbați și 62% au disecție de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]