242 matches
-
Episcopiei Romanului, care a recitit și Tomosul Sinodal de canonizare a Sfinților nemțeni unde este inclus și Sfântul Cuvios Ierarh Ioan de la Râșca și Secu. Tot în această zi sfântă, plină de binecuvântări, unul dintre fii mănăstirii a primit darul hirotoniei în 39 treapta de ierodiacon, dar săvârșit de către Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, pecetluind astfel cu har bucuria acelei zile. Așadar cele două evenimente istorice din viața Mănăstirii Secu, vrednice de consemnat reprezintă o mare bucurie duhovnicească atât
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
în aul 7151, luna Mai, 25 (1643).” La sfârșitul cărții zice: „Scrisu-s-au această Liturghie, cu mâna mult păcătosului rob a lui D zeu Ivancu în Episcopia Rădăuților sub Episcopul chir Anastasie de la Moldovița”. „Liturghia cuprinde tustreele liturghiile cu slujba tuturor hirotoniilor. Carte veche uzată, format gros, coala în patru, hârtia groasă ca pergamentul, scrisoarea de mână, tiparnică, în limba slavonă, scrisoare frumoasă, cu literele inițiale și cu florile aurite. Carte legată cu catifea vișinie, pe colțuri are plăci de argint aurite
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
ridicat "o mulțime de cetăți" în stânga Dunării, aspect confirmat și de investigația arheologiocă. Extinderea puterii bizantine pe malul stâng a dus și la extinderea jurisdicției bisericești a arhiepiscopiei Justiniana Prima. Trebuie să precizăm că jurisdicția canonică a titularului acesteia presupunea hirotonia de mitropoliți și episcopi pentru scaunele vacante, controlul întregii vieți și administrații bisericești în aria sa de competență. Același arhiepiscop judeca orice abatere de la disciplina și rânduiala bisericească. Noua arhiepiscopie era autocefală, dar păstra legăturile dogmatice, canonice și de cult
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Schimbările ivite pe plan general impuneau adaptarea comunităților locale, iar aceasta n-o putea face decât ierarhia din fruntea lor, oricât de simplă sau sumară af fi fost aceasta. Se pune întrebarea: dacă n-au existat episcopi (horepiscopi), cine săvârșea hirotonia preoților? Chiar dacă ar fi supraviețuit numai scaunul de la Tomis, mutat ulterior undeva în nordul provinciei, la Dinogetia sau Noviodunum, candidații la hirotonie din ținuturile îndepărtate unde s-ar fi preoțit?! Întrebarea, de fapt, rămâne fără răspuns. Ne este greu să
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
simplă sau sumară af fi fost aceasta. Se pune întrebarea: dacă n-au existat episcopi (horepiscopi), cine săvârșea hirotonia preoților? Chiar dacă ar fi supraviețuit numai scaunul de la Tomis, mutat ulterior undeva în nordul provinciei, la Dinogetia sau Noviodunum, candidații la hirotonie din ținuturile îndepărtate unde s-ar fi preoțit?! Întrebarea, de fapt, rămâne fără răspuns. Ne este greu să admitem astăzi că, pentru două sau trei secole, n-au existat episcopi pe linia Dunării sau în Dobrogea, datorită migrației slavo-bulgarilor păgâni
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fapt, rămâne fără răspuns. Ne este greu să admitem astăzi că, pentru două sau trei secole, n-au existat episcopi pe linia Dunării sau în Dobrogea, datorită migrației slavo-bulgarilor păgâni, necreștinați încă. Ar trebui să acceptăm că un candidat la hirotonie din Transilvania sau Maramureș era nevoit să meargă, în condițiile de atunci, până la Thesalonic sau Constantinopol? Repetăm, asemenea întrebări sunt retorice sau inutile, atâta vreme cât nu avem date certe despre existența unor episcopii în această zonă. Autorul concluzionează astfel: "Toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
toate acestea, autorul afirmă că înființarea de episcopii slave în sudul Dunării, mai ales la Vidin (Bononia) și Dârstor (Durostorum), "ne face să credem că unii din episcopii care vor activa de acum înainte pe pământ românesc au putut primi hirotonia și în aceste centre, mai ales între anii 681-971, când Dobrogea a ajuns sub stăpânire bulgară". Autorul știe prea bine că acele episcopii slave din sudul Dunării au fost înființate după 864 (creștinarea bulgarilor) și atunci nu poate fi vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în aceste centre, mai ales între anii 681-971, când Dobrogea a ajuns sub stăpânire bulgară". Autorul știe prea bine că acele episcopii slave din sudul Dunării au fost înființate după 864 (creștinarea bulgarilor) și atunci nu poate fi vorba despre hirotonie în aceste centre, între 681-971! Contradicția este evidentă.70 În concluzie, românii au primit liturghia slavă, introdusă la Preslav, în Bulgaria, la începutul secolului al X-lea, într-un anumit context istoric. Până la sfârșitul secolului al XVII-lea, au răsunat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
stăpânit de slavi. Dimpotrivă, liturghia slavă prezentă la noi (în nordul Dunării) denotă că românii erau, în momentul primirii ei, un popor așezat, cu o clasă suprapusă învățată. Alți istorici afirmă (presupun) că românii, neavând episcopi, trimiteau preoții lor pentru hirotonie la vlădicii sud-dunăreni de la Vidin sau Dârstor, și în acest fel au învățat slavonește. Dar nici această explicație nu are temei, erau episcopi de limbă latină la Oradea și Alba Iulia, dar preoții români din Maramureș, Bihor și Apuseni preferau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
jurisdicție asupra întregului teritoriu bulgar cucerit, inclusiv Dobrogea, Banat și teritoriile nord-dunărene. Episcopia Dristrei, la est, ca și Vidinul, la apus, continua activitatea bisericească și culturală a fostei mitropolii din secolul al X-lea. Aici veneau, în secolele XI-XII, pentru hirotonie, simplii preoți de pe ambele maluri ale Dunării răsăritene, din Dobrogea (Paristrion) și, inevitabil, din Câmpia munteană, poate și din Moldova meridională, până la înființarea episcopiei de Vicina. Nu știm nimic despre compoziția etnică a clerului din episcopia Dristrei, predomina probabil cel
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
moldoveni, Iosif și Meletie, la cererea domnului, dar fără avizul patriarhiei. Iosif este probabil fostul episcop de Rădăuți, menționat în acel vechi pomelnic, care a fost mutat de domn la Suceava, capitala Moldovei, el fiind considerat "întâistătătorul" sau "mitropolitul" țării. Hirotonia celor doi era legală, Haliciul fiind supus Constantinopolului, dar nemulțmirea patriarhiei provenea din faptul că nu i se ceruse acordul pentru hirotonie, dar mai ales pentru că cei doi erau români, iar aceasta ar fi dorit să fie greci. Acceptarea noii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pomelnic, care a fost mutat de domn la Suceava, capitala Moldovei, el fiind considerat "întâistătătorul" sau "mitropolitul" țării. Hirotonia celor doi era legală, Haliciul fiind supus Constantinopolului, dar nemulțmirea patriarhiei provenea din faptul că nu i se ceruse acordul pentru hirotonie, dar mai ales pentru că cei doi erau români, iar aceasta ar fi dorit să fie greci. Acceptarea noii situații ar fi dus la "autocefalie" sau independență față de patriarhie. Noul patriarh Antonie a trimis doi ierarhi greci în Moldova, pe Teodosie
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cititorul, portretizându-i o societate guvernată de promiscuitate, de decadență.533 Ceea ce li se impută oamenilor Bisericii este tocmai neglijarea, dacă nu abandonarea totală, a voturilor monahale depuse de bună voie, o dată cu intrarea în cinul monahal sau cu primirea tainei hirotoniei: supunerea voii proprii în fața lui Dumnezeu sau a unui superior ierarhic, celibatul și abstinența, rugăciunea și sărăcia. Înmulțirea călugărilor cerșetori, 530 Thomas G. Bergin, op. cit., p. 164. (trad. n.) 531 Lucy Hardy, art. cit., p. 720. 532 Judith Serafini-Sauli, op. cit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu căință, cu durere și frângere în suflet, șterge fărădelegea și păcatul. Atunci vom fi primiți cu bucurie în „brațele părintești”, întinse de Dumnezeu prin mâinile duhovnicului spre fiul care se mărturisește. Preotul duhovnic a primit de la Dumnezeu, prin taina hirotoniei, puterea de a lega și a dezlega păcatele. Prin această putere, care nu s-a dat nici îngerilor, preotul duhovnic semnifică pe tatăl din Evanghelie, care nu este altcineva decât Bunul Dumnezeu. El ne învață și ne sfătuiește, ne ceartă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
adevărații creștini este mântuirea sufletului din robia păcatului și dobândirea fericirii veșnice prin primirea și trăirea Sfintelor Taine în Sfânta și Dumnezeiasca Biserică. Pentru a primi Taina Preoției candidatul trebuie să urmeze o școală teologică, seminar sau facultate, și până la hirotonia întru preot este făcut ipodiacon, diacon și apoi preot. Intrarea în treapta de ipodiacon se săvârșește după terminarea Utreniei, înainte de Binecuvântarea de început a Sfintei Liturghii. Hirotonirea diaconului se face înainte de Rugăciunea domnească, iar hirotonia preotului se face înainte de rostirea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
seminar sau facultate, și până la hirotonia întru preot este făcut ipodiacon, diacon și apoi preot. Intrarea în treapta de ipodiacon se săvârșește după terminarea Utreniei, înainte de Binecuvântarea de început a Sfintei Liturghii. Hirotonirea diaconului se face înainte de Rugăciunea domnească, iar hirotonia preotului se face înainte de rostirea Simbolului credinței din timpul Sfintei Liturghii. Tânărul candidat merge în mijlocul Bisericii și depune un jurământ de credință, de ascultare față de arhiereu și de legile țării. Apoi este purtat de doi preoți în jurul Sfintei Mese în
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
marelui orator al creștinătății. Faptul că Ioan Gură de Aur l-a hirotonit diacon pe Cassian dovedește meritele deosebite, reale ale acestuia din urmă, știindu-se că marele patriarh era extrem de sever în privința hirotonirii și a comportamentului clerului. După hirotonie, el a funcționat ca diacon al Patriarhiei și a lucrat în cadrul capitalei imperiului îndeplinind și funcția specială de administrator al averii Marii Biserici. Palladiu specifică cum că Gherman a făcut parte din delegația Bisericii de la Constantinopol la Sinodul din 403
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]