239 matches
-
Puteți să-mi spuneți unde dispăreți? Voi, zdrențe de o zi, efemeride Ce faceți voi cu numele celebre: Cari trâmbițați pe toți nesățioșii Și unde duceți voi atâtea glorii? De bani și glorii, pe toți virtuoșii Și toți târâitorii de hlamide, Proza lui Anghel, puțină și impopulară, este excepțională. Ea revoluționează arta scrisului. Dintr-o proiectată Arca lui Noe (trecînd peste alte încercări) n-au rămas decât fragmente, în care, sub pretextul experienței școlare a domnului Hube, profesor neamț, se înșiră
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu este altul decât M. Sturdza, domnul stăpânitor al Țării Moldovei: „Vecină cu moșia bogată și domnească Se-ntinde o câmpie mănoasă, răzășească, Pe care o pândește avarul domnitor Cu poftă nesățioasă, cu ochi adunător. El vrea ca să-și cârpească hlamida aurită Cu zdreanța sărăcimei de veacuri moștenită; Dar nu vrea răzășimea să-i vândă - al său ogor, Căci e legat prin sânge pământul de popor". Romanul „Ciocoii vechi și noi" de N. Filimon în care gloatele țărănești fac demonstrație „justițiarului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
brâză de vaci, în bătătura socrilor. Și nici dintr-o nativă ghidușie, cam scorpionică. Chiar vrea să ajungă un despot luminat, dând urmare nostalgiilor dlui Iliescu? Cei mai bănuitori îl și văd punându-și singur pe cap coroana, cu lungă hlamidă de hermină, peste tricoul de marinar. Este, desigur, la mijloc, o neînțelegere, pe fondul unei tradiționale uitări, să-i zicem, deci, naționale. Fiindcă ceea ce întreprinde în vremea aceasta dl. Băsescu este exact ceea ce anunțase că va face, în timpul campaniei electorale
Râdem, sau ce facem? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11398_a_12723]
-
care nu servește la nimic! Nu duce nici la ameliorarea societății, nici la călătoriile în spațiu, nici la câștigarea sau pierderea unor alegeri. Asta e literatura artistică, adică literatura adevărată. Sigur, sunt și alte specii care se îmbracă, uneori, în hlamida artei și care nasc opere extraordinare, cum ar fi jurnalele sau memoriile unor Nicu Steinhardt, Ion Ioanid, Monica Lovinescu, Annie Bentoiu ș.a. În rest, sunt lucrări care nu au legătură cu literatura. Sigur, multe dintre acestea, precum cărțile despre Holocaust
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
iazuri, în ochii tăi se nasc ca-n Esebon; ai gât cum turnul de fildeș; din profil, ești turnul Livanului, către Damasc privind; asemeni unui munte, asemeni muntelui Carmel e capul tău; zulufi, pe frunte, îți cad cum franjurii regalei hlamide... - Frumuseții tale-i aduc prinosul meu regal. Finicu-și află un egal în boiul tău... Din bustul tău cresc struguri; în arbustul tău mă voi urca; de-ngustul tău trunchi mă voi ține; mustul tău îl voi sorbi; robustul tău sân
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
și de înalții demnitari ai Imperiului) - gest care amintea originea militară a instituției imperiale. Dar ceremonia esențială, care punea în evidență și proclama caracterul fundamental religios al autorității imperiale, era încoronarea religioasă: în catedrala Sfânta Sofia, patriarhul Constantinopolului îi binecuvânta hlamida și încălțările de purpură, însemnele demnității imperiale, îl miruia, îi punea pe cap coroana și îi da sfânta cuminecătură. Soția împăratului era încoronată și ea, dar în cadrul unei ceremonii care avea loc la Palat, în prezența patriarhului și a înalților
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
căror text glorifica victoriile și exalta măreția cvasi-divină a împăratului: un ritual care a transmis numeroase elemente liturghiei Bisericii ortodoxe. Biserica orientală a introdus în serviciul divin lumânările și fumul de tămâie abia în sec. IV; iar veșmintele liturgice, imitând hlamida imperială, au fost introduse tot sub influența ceremoniilor de la Palat, în secolele V și VI. Exista și un calendar al sărbătorilor imperiale, analog calendarului religios, care însă nu se confundau cu sărbătorile stabilite de Biserică. Chiar sărbătorile religioase erau celebrate
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
biruința peste toată nădejdea, pentru o mică facere de bine ce făcuse. Căci mai înainte de începerea războiului, veni la el un sărac tânguindu-și nevoia și cerând milostenie; iar sfanțul, milostivindu-se asupra întâmplării lui, a rupt o bucată din hlamida să și l-a îmbrăcat pe el, asemenea l-a și hrănit pe el, căci era flamand, și l-a adăpat fiind însetat. Drept aceea i s-a arătat că a văzut pe Domnul în visul sau, în fața stând și
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
școalele româneșci recunoscătoare"". Gheorghe Asachi este imaginat la o vârstă înaintată, șezând îngândurat într-un jilț, cu capul ușor plecat spre stânga, ținând pe genunchi niște hrisoave vechi, iar în mână o pană. Pe spatele lui Asachi se află o hlamidă care conferă sculpturii o calmă măreție. Pe soclul statuii există două altoreliefuri de bronz: cel din stânga îl reprezintă pe Gh. Asachi înmânând coroane de flori elevilor premianți de la Gimnaziul "Vasile Lupu", iar în cel din dreapta, Gh. Asachi este reprezentat ca
Statuia lui Gheorghe Asachi din Iași () [Corola-website/Science/307920_a_309249]
-
și demolat în anul 1947 din dispoziția Comisiei de armistițiu. În centrul grupului statuar este poetul Mihai Eminescu, iar în dreapta și stânga sa întruparea alegorică a filozofiei și a iubirii (filozoful și femeia). Eminescu are o înfățișare „luceferiană”, impozantă prin hlamida antică cu care este îmbrăcat. Statuia are 3,35 metri înălțime, ea dominând zarea Copoului de la înălțimea soclului de 5,20 metri. La propunerea lui Orest Tafrali, soclul a fost puțin modificat. S-au introdus două scaune, precum la statuia
Statuia lui Mihai Eminescu din Iași () [Corola-website/Science/307921_a_309250]
-
când la galop, singur sau însoțit de alte personaje, divinități, adoratori sau animale. Cavalerul îndeplinește diferite acțiuni într-un spațiu în care apar, de regulă, un altar și pomul pe care se încolăcește un șarpe. Îl vedem, de asemenea, cu hlamida în vânt, că se avântă cu o lance să vâneze mistrețul. De obicei, este însoțit de un câine. Originea tracică a acestui cavaler, de presupus un zeu chtonic, aniconic, sau în curs de antromorfizare este discutată, dar s-a precizat
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
se întrebase: "Ce este adevărul?", dar îl eliberează totuși pe Baraba tâlharul, iar pe Isus îl osândește să fie răstignit. După ce L-au biciuit ostașii și I-au împletit cunună de spini punîndu-I o pe cap și îmbrăcându-L cu hlamidă, L-au pălmuit, L-au scuipat și L-au batjocorit. Atunci Pilat, ieșind afară, și-a afirmat din nou nevinovăția zicînd: „Iată, vi-L aduc pe El afară, ca să știu că nu găsesc în El nici o vină ...”. Și apoi a
Pilat din Pont () [Corola-website/Science/302794_a_304123]
-
datează din anul 1817. În pridvor sunt pictați în șirul ctitorilor, la stânga împărații bizantini Andronic și Ioan, și regii Serbiei, iar la dreapta Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Vasile Lupu. Ștefan este reprezentat cu coroană pe cap, în hlamidă de culoare bej, cu flori albe. Mănăstirea Zografu are cinci paraclise în incintă și opt la chiliile din afară. În apropiere se găsește și Schitul Bogorodița (sl. Bogo-rodița = Născătoarea de Dumnezeu, în grecește Theotokos). Biblioteca conține 388 manuscrise în slavonă
Mănăstirea Zografu () [Corola-website/Science/303571_a_304900]
-
Nou", îi plăcea nu cum umplu arcadele și bolta cu chipuri după Erminia lui Dionisie din Furna, chinuindu-se cu fața în sus, sau când prepară vopselurile, amestecându-le cu albușul nevinovatelor ouă, ci era îndrăgostit de verdele verdelui din hlamide; iar când durerea gâtului îi întrecea răbdarea și plăcerea, fugea afară și lua calea, pe lângă bătrâna din colț ce da în bobi unei vădane, fie spre parcul Romaneștilor, fie spre lunca Jiului. Întâlnește, și se amestecă între ei, copii și
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]