3,648 matches
-
că acesta pe care noi acum îl vedem aici mort, e încă viu? Ha! E cea mai bună farsă pe ziua de azi. Cu tot respectul bătrâne centurion, dar... Ceilalți legionari râseră. Scena părea acum bizară fiindcă ostașii râdeau în hohote iar puțin mai încolo grupul de femei și cei câțiva bărbați iudei se jeluiau întinzându-și mâinile cu durere spre crucea unde corpul lui Iisus atârna nemișcat. -E limpede ca bună ziua că dacă acesta ar fi fiul Dumnezeului iudeu, care
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1417374257.html [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
iar publicul a putut vedea „pe viu” cum se nasc diverse obiecte populare. Nu au lipsit nici momentele vesele. Epigramistul Gheorghe Popescu-Ger, născut la Retevoiești, dar trăitor la București, a descrețit la maximum frunțile auditoriului, făcându-l să râdă în hohote. George Rotaru - președinte al Asociației Naționale de Vexilologie „Tricolorul”, a medaliat câteva personalități ale județului care militează pentru reintroducerea stemei pe drapelul național: senatorul Șerban Valeca, Ioan Georgescu - primarul orașului Mioveni, Cornel Popescu - asistent univ. La Universitatea din Pitești și
O SĂRBĂTOARE DOMNEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/O_sarbatoare_domneasca.html [Corola-blog/BlogPost/340713_a_342042]
-
DESCHIȘI... Visând cu ochii deschiși, ajungând aproape de mare, norii după atâta cer străbătut în visare, s-au oprit și se-ntrebară: Oare acesta o fi drumul cel bun? Oh, Doamne! Să fii și nor să fii și-ndrăgostit! Și-n hohote albe de râs izbucniră bujorii... AȘTEPTARE Du-te-acasă floare de lotus, c-o undă mai mult e târziul. Albastrul așteptării se-ntunecă în verde închis. Doar numai eu te-nțeleg când tristețile tale culeg. Du-te-acasă prințul meu, lotus! Tu nu știi
VERSURI DE IUNI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dumitru_ichim_1401674122.html [Corola-blog/BlogPost/361072_a_362401]
-
-mă deodată cu misterul unui alt răsărit, descoperit subtil. Mi-au devenit pleoapele aripi imaculate, purtându-mi visele prin lumea inocentă a fluturilor, cu o gingășie insistentă, ce-ar deznoda cărările prea des alambicate. Sufletul prinse-a-mi râde-n hohote de stele simțind copilăria deșteptată-n mine, zburdalnică, cu-atingeri cristaline, ce mă vor zugrăvi în magice - acuarele. Dac-am uitat cândva al bucuriei stil și am purtat prin ani poveri nenumărate, departe le-am lăsat, sau le-am uitat
ZÂMBET DE COPIL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1431337769.html [Corola-blog/BlogPost/350875_a_352204]
-
se matolea, se așeza pe scaun, în fața mea, și mă lua la întrebări: No, jinere, tu lucri? Nu, Jeni, nu lucrez. Da' de șe nu lucri? Io ciocănesc tătă zîua la fabrica de pupici ... Mă tăvăleam de rîs. Rîdeam în hohote, mă sufocam, ieșeam pe balcon, să respir, rîdeam cu lacrimi ... O săptămînă m-am chinuit cu ea, ca să aflu ce sînt alea pupici. Popice, domnule, fabrica ei avea o echipă de popice și atîta știa și ea să spună ... Într-
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_12.html [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
2176 din 15 decembrie 2016. Mă sfârșesc câte-un pic, de fiecare dată, când, mă-ndepărtez de tine, încercând, să mă agăț, de ceva, de-un gând ce-mi aparține, stăpânindu-mi lacrima, ce dă, să iasă, sfioasă, anunțând un hohot, de plâns, ce fața mi-a spălat-o, toată, de parcă, în apa mării, m-am cufundat, deodată, simțindu-i ... Citește mai mult Mă sfârșesccâte-un pic,de fiecaredată, când,mă-ndepărtezde tine,încercând,să mă agăț,de ceva,de-un gândce-mi aparține
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/costi_pop/canal [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
-o, toată, de parcă, în apa mării, m-am cufundat, deodată, simțindu-i ... Citește mai mult Mă sfârșesccâte-un pic,de fiecaredată, când,mă-ndepărtezde tine,încercând,să mă agăț,de ceva,de-un gândce-mi aparține,stăpânindu-milacrima, ce dă,să iasă, sfioasă,anunțândun hohot,de plâns,ce fațami-a spălat-o,toată,de parcă,în apa mării,m-am cufundat,deodată,simțindu-i... IX. FRUMUSEȚE A PĂCATULUI INFINIT, de Costi Pop , publicat în Ediția nr. 2166 din 05 decembrie 2016. Sunt de neiertat, știu c-am
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/costi_pop/canal [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
o alesese de soție nu era pregătită pentru el. Poate nu era sufletul lui pereche. Ceva îi zbură aproape de ureche. O alună. Băiatul trăgea cu praștia. Bărbatul s-a încruntat, apoi a zâmbit până ce râsul lui s-a transformat în hohot. El făcea aceleași năzbâtii când era copil ... puștiul înclina aprobator din cap. Ce voia să-i transmită? Părul creț îi dădea un aer nostim băiatului slăbuț. Gesturile, mișcările, mimica ... puștiul îl imita. „Ce mai este și asta?” Îl urmăriseră, aici
ALTER EGO de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Alter_ego_camelia_constantin_1354200657.html [Corola-blog/BlogPost/351365_a_352694]
-
puținii care nu au fost ciuruiți de gloanțe, sfârtecați de schije, striviți de șenile...(mai târziu, după cum povestește, avea să regrete că nu și-a lăsat viața aici, în Țiganca blestemată)... Sigur că da...printre foarte puținii care scapă de hohotul morții și sunt deportați în Siberia, la cinci mii de kilometri distanță, să-și ispășească vina de a fi îndrăznit să tulbure orgoliul colosului de lut. Aici, în Siberia, unde Stalin a organizat și a folosit unul dintre cele mai
Spaima, regretul, mucenicia şi soarta lui bădia Ion (I) by http://balabanesti.net/2013/10/12/spaima-regretul-mucenicia-si-soarta-lui-badia-ion/ [Corola-blog/BlogPost/339972_a_341301]
-
să fie binedispus. Lui Buhăianu nu-i scăpă expresia feței și-l taxă pe loc: --Ia uitați-vă la Dan cum s-a înverzit de bucurie când i-am pus pe masă un sac de castraveți! Cei trei izbucniră în hohote zgomotoase. Pleșcan îl luă în balon și el: --Ia, Zamfirescule, ia, cornișon autentic din grădina Olguței. Culeși de mânuța ei. Auu! --Ce vă pasă, bă, de castraveții mei? râse mânzește Zamfirescu. Dacă vreau, vă răstorn pe masă un tir. Să
TRANDAFIRUL SIRENEI-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1446830153.html [Corola-blog/BlogPost/373102_a_374431]
-
răsturnat pe masă? Te ajută tata. O chemă pe Dana, îi șopti ceva la ureche și peste câteva minute îi prezentă pe o tăviță notele de plată cu tot ce se consumase până în acel moment. Văzându-le, Zamfirescu râse cu hohote: --Fleacuri, bă, Umflatule! Ți-e teamă că-ți trag cacialmaua? Uite că le plătesc pe loc și cu bacșiș pentru fetiță. Ține, drăguțo! După ce plăti o bătu ușor pe fese: să mai vii cu notele, ca să te mai capeți. Buhăianu
TRANDAFIRUL SIRENEI-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1446830153.html [Corola-blog/BlogPost/373102_a_374431]
-
o...ni...că! Nu-l auzea nimeni. Îngrijorarea i se transformă în panică. El, care tot glumea pe seama „cumetrii” (așa îi zicea el), acum fu cuprins de groază. O vedea pe costeliva cumătră sprijinindu-se în coasă și râzând în hohote de el: Te credeai puternic, deșteptule! Hi, hi, hi! Făceai fițe și poante... Auzi la el - „omul pe care nu-l ia moartea! Dar... nu te iau imediat. Te mai las ca să râd și eu de tine! Hi, hi, hi
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
toți că... pe tine nu te iubesc. Auzi la el! Mincinosule! N-ai văzut că eu iubesc pe toată lumea? Acuș, acuș, te pup și pe tine, nenorocitule! Dar, te mai las...să mă distrez și eu. Și Moartea râdea cu hohote de i se zdruncinau toate oasele, care...abia se țineau pe ea. Așa o vedea moș Ion și tot bălăbănea mâinile, bolborosind: Uș, uș...cu...mă...uș! Tocmai atunci a intrat și Ionică. Îi sclipeau ochii pentru că scăpase la damigeana
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
valiză mare din dulap și a început să-și caute lucrurile de trebuință strict necesare și să le aranjeze cu meticulozitate în ea. Era cu nervii întinși la maxim iar mâinile îi tremurau și respira sacadat. În cele din urmă hohotele de plâns au reușit să înfrângă zăgazul și au început să se rostogolească nestăvilite din adâncul sufletului său zbuciumat. S-a lăsat să cadă sfârșită pe divanul din piele albă din salon și a dat frâu liber durerii. După o
PETRECERE NEFASTĂ(8) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470061216.html [Corola-blog/BlogPost/368512_a_369841]
-
până când inima se va face de glod. Până la vară va trebui să-nvăț iarna lin colind, cu fulgi mari, de Crăciun! Sănii cu aripi negre la cai, zurgălăi până-n cer, zurgălăi de argint , până hăt... Râsul tău - zurgălăi, și bătăi - hohot alb rotunjit din omăt! Până la vară, cine-o s-o-nvețe pe iarnă, cum să țese-n minune aleasă izvoarelor suflarea dantelei pe sân de mireasă. Până la vară, iarna-i prostuță de n-ai s-o înveți, nespălată va fi
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
între gagici, obligatoriu prietene bune, iar grupul trebuie să fie de minimum trei. Se procedează în felul următor: uneia îi dau lacrimile, a doua o ia în brațe, incep amândouă să plângă, mai întâi discret, apoi de-a dreptul în hohote, cea de-a treia începe, privindu-le, să se foiască, se foiește ce se foiește, se emoționează din ce in ce mai tare, decretează “Îmi vine și mie să plâng”, după care se aruncă și ea, în lacrimi, pește grămadă îmbrățișată. De regulă, fiind
La raul Piedra am sezut si am plans. Si am plans… si am plans… si am plans… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18639_a_19964]
-
foiește, se emoționează din ce in ce mai tare, decretează “Îmi vine și mie să plâng”, după care se aruncă și ea, în lacrimi, pește grămadă îmbrățișată. De regulă, fiind în mod flagrant ridicol chiar și pentru doamnele implicate, plânsul în grup sfârșește în hohote isterice de râs. Plânsul complet inexplicabil. La asta e neapărat nevoie de un bărbat prin preajmă, altfel nu are nici un farmec. Dacă te apucă plânsul inexplicabil și nu e lângă tine unul care să te întrebe “De ce plângi, scumpi?”, “ Am
La raul Piedra am sezut si am plans. Si am plans… si am plans… si am plans… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18639_a_19964]
-
ceva. Clătinându-se, cu lacrimile șiroind pe obraz, pornește spre biroul primarului. E desculță, n-a mai apucat să se încalțe. Un fir de la ciorap i se agață de o așchie a parchetului și se deșiră. Începe să plângă în hohote. Cu ultimele puteri, dă de perete ușa de la biroul primarului. Rămâne în cadrul ei, ca o statuie, cu ochii bulbucați de groază și cu pieptul zguduit de suspine. Încearcă să spună ceva, dar nu poate vorbi. Primarul, care se uita la
Apocalipsa s-a întors by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19976_a_21301]
-
întâmplat, Mariana? Mariana bâiguie, sufocându-se: - Domnule primar... domnule primar... Îi arată spre fereastră. Primarul se repede și dă draperia la o parte. Încremenește cu ea în mână, livid. De-abia atunci, urletul de fiară rănită al Marianei, gâtuit de hohote, sparge tăcerea de sfârșit de lume: - Niiiingeeeee, domnule primaaar, niiingeeee! Se prăbușește pe podea. Se chircește ca un copil și continuă să plângă isteric. Pe ușă năvălesc încă vreo 20 de funcționari îngroziți. Au văzut și ei. Au aflat și
Apocalipsa s-a întors by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19976_a_21301]
-
mai atins de nevastă-mea. - Am făcut tot posibilul să nu mai ningă, domnule primar, credeți-ne! Am luat toate măsurile. - Și totuși s-a întâmplat. - Daaa, s-a întâmplat din noooou, se aude, de undeva de jos, de pe parchet, hohotul Marianei. - Ce facem acum?, întreabă primarul cu un nod vizibil de groază în gât. - Nu avem ce să facem. Ne rugăm la Dumnezeu și așteptăm să treacă, i se răspunde. - Avem... utilaje... utilaje de deszăpezire avem?, întreabă primarul, din ce în ce mai înspăimântat
Apocalipsa s-a întors by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19976_a_21301]
-
roz și utopică, în care singura preocupare a oamenilor ar fi să se vâneze reciproc, în numele bunătății și al toleranței: “Ai râs de blonda aia, te-am văzuuuuut când ai zâmbit pe sub mustață, deci în sinea ta ai râs în hohote. Discriminezi blondele. La pușcărieeee!”. Sigur că am exagerat în cele de mai sus, dar am făcut-o tocmai ca să arăt ce înseamnă extremele, de ce moderația e de preferat și de ce e mai bine să rămânem oameni care se luptă permanent
E ok să folosim cuvinte ca “retardat”, “cretin”, “idiot”? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18232_a_19557]
-
mi-a-mpânzit pustiul. Unde ești tu mamă să îți aperi fiul? Totul este veșted, fără căpătâi e. Mâna ta pe creștet vreau să mă mângâie. Moartea-n mine cântă și viața-mi o-ngână. Mamă, mamă sfântă ține-mă de mână! Hohotul infamei răsună pe-aproape. Doar iubirea mamei poate să mă scape. Nu mai văd ieșire din firescul scapăt. Mamă, cu iubire roagă-te s-o capăt. Viața mea întreagă o ia pe de lături. Mamă, mamă dragă fii-mi te
MAMĂ, DRAGĂ MAMĂ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1469993189.html [Corola-blog/BlogPost/368384_a_369713]
-
din ochi, și asta tocmai când atenția îți intră în unghi mort, în fracțiunea de timp când, brusc, devii preocupat de propria înfățișare. Moment dureros pentru el, căci, până atunci, înfățișarea lui de jocheu prăfuit stârnise numai zâmbete, ba chiar hohote de râs. Apoi trăise revelația că, îndreptată asupra lui, căutătura fetei din scaunul de invalid ar avea ceva nefiresc, nu pentru că dânsa întârzia să zâmbească ironic sau disprețuitor, precum toate celelalte reprezentate ale sexului opus întâlnite pe stradă în acea
CALUL NEGRU de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1487514673.html [Corola-blog/BlogPost/383141_a_384470]
-
vine miros de ceapă” dinspre o comună limitrofă renumită prin cultura acestei agresive legume. Peste ani, în șindrila casei rămase de mult fără stăpânii ei de drept, care „s-au dus dincolo, să uite de cele rele”, mai plânge în hohote ploaia după juninca „comunizată”; amintirea păstrează și cele trei garnizoane preferate, din care ofițerul vechi de o jumătate de oră nu obținuse, la repartiție, niciuna, dar, pentru ele, ploaia nu și-a mai șiroit tristețea, doar mama a izbucnit în
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Salamandrofobie_si_emotia_locomotivei_la_ceapa_din_vecini.html [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
Am văzut de-a lungul vieții oameni Cu umeri înguști, cu minte largă, Oameni cu umeri largi, minte îngustă, De langustă. Astăzi pietrele străjuiesc morminte goale, Sufletele rătăcesc în spații și rotocoale, Trupul- în circuit material al naturii, Râsul meu - hohotul pădurii. Boris Marian Referință Bibliografică: Pierd momentan / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 300, Anul I, 27 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
PIERD MOMENTAN de BORIS MEHR în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Pierd_momentan.html [Corola-blog/BlogPost/356930_a_358259]