704 matches
-
acu’ pe pământul meu... trebuie să dai vamă ca să mergi spre casă... unde mai pui că trebuie să-ți scoți și snopii de pe arie. Atunci să te văd... Știi bine că ar fi o scăpare, vinde-mi pământul tău, cu holdă cu tot, așa amărâtă cum e, închid ochii, știi că sunt de omenie... Hai, că trebuie să-mi întregesc eu bucata, mâine-poimâine vine mașina nemțălăului și e musai să am lărgime... Ce-ai să faci cu o arie la care
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1407004320.html [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
Toate Articolele Autorului Poetul Crucii, Virgil Mateiaș s-a prelins în lumina unui farmec cu versul său divin, în care slovele ne sorb haric din limpezimea bucuriei. Foșnirea Izvorului din Rana lui Iisus deschisă, se vremuiește-n împliniri ca o holdă de dorinți. În sufletul său viu, cerul s-a ascuns pe o pajiște de dor, înmiresmată de Florile Primăverii. Împejmuit de taină, nădejdea i-a-nflorit în patima credinței. Peste pomii înfloriți inima i se deschide într-o sublimă chemare
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti_0.html [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
PLÂNGE CERUL... Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 937 din 25 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Plânge Cerul... Plânge Cerul După felul Omului ce-așteaptă ploaia Ca să-i stingă lui văpaia Și să-i crească-n trup puterea, Văzând holdei mlădierea. * Plânge Cerul După felul Omului ce-așteaptă jos Lacrimile lui Hristos - Mângâiere și răcoare Sufletului ce îl doare. * Plânge Cerul După felul Omului mai mult în trup, Omului mai mult în duh.... Dar mai darnic plânge Cerul Pentru prunci
PLÂNGE CERUL... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Plange_cerul_gheorghe_parlea_1374728700.html [Corola-blog/BlogPost/365155_a_366484]
-
cu Petru Lascău când spune: „Cel mai mare poet țăran, cum l-a numit unul dntre poeții români contemporani, s-a plămădit ca om și mesager divin pe plaiurile Bihorului, la coarnele plugului, în foșnetul pădurilor de fagi, în unduirea holdelor de grâu, în sudoarea nobilă a țăranului. Citindu-i poezia, meditația, uneori, de profunde pătrunderi filozofice, nu poți să nu simți mirosul fânului de curând cosit. Nu poți să nu auzi ciocârlia și cântecul voios al secerătorului.” În cuvinte pătrunse
CUM SA VEGHEZI PENTRU A AVEA VIATA DEPLINA, INTR-O CARTE DE ESEURI SEMNATA PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 by http://confluente.ro/Cum_sa_veghezi_pentru_a_avea_viata_deplina_intr_o_carte_de_eseuri_semnata_petru_lascau.html [Corola-blog/BlogPost/367226_a_368555]
-
și postură de „șef peste „cele ale gurii !”) să te cheme și să-ți mai dea un coltuc (felie) „c-atât s-a ajuns, poate mâine va rămâne mai multă, tovarășe profesor!”. Descărcam căruța cu „aurul copt în cuptor al holdelor patriei” alături de bătrânii care n-aveau somn sau îi trimiseseră odraslele (ditamai părinții la rândul lor!) la o oră sau două după miezul nopții, unii uitând, cum se zice „și de mamă și de tată”, alții de nevoie sau pur
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Iertare_doamna_invatatoare_aretia_rauta_.html [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
ploaia începe să cadă Izbind cu putere pământul. Codrul se zbate, șuieră vântul, Lovind cu furie, lan și livadă, Ferească sfântul! De frică întreaga natură vibrează, Plâng sălcii aplecate spre râu, Se-înghesuie frunze, spice de grâu Pe ramuri, în holde, toate dansează În ritmuri de brâu. Se joacă cu luna pe cer greu, de cleștar Doi nori întunecați, de sezon, Stelele fug, iute, spre Orion Și Carul Mare scârțâie iar, solitar, Stingher, monoton. Dar iată că ploaia acum se oprește
FURTUNA UNEI NOPŢI DE VARĂ (ANCESTRAL) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1469981284.html [Corola-blog/BlogPost/379183_a_380512]
-
știr și bozie, Și să-i slăvim eroii și sfinții vii, din glie - E ziua României. Cu pâine și cu sare Să îi primim în case Prea Simplul Voievod - Să îl privim cum gustă, din ele, cu răbdare Și cumințenia holdei, ce trupul, ne dă rod - E ziua României. Să ne trăiești, Mărite! Să-Ți fie tot poporul, și țara, de folos! Și dă-ne nouă mâine, ca azi, aceste pite! Spre Rai, tot înainte, Măria Ta, Hristos! 23 noiembrie 2011
CÂNTEC DE ZIUA ROMÂNIEI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cantec_de_ziua_romaniei.html [Corola-blog/BlogPost/358957_a_360286]
-
casă... Nu se poate fixa afectiv privirea pe cineva sau ceva, totul e-n alergare, în cascadă, în avalanșă în repetitivă transmisie pe ecrane, monitoare și alte feluri de omorâre a timpului și atenției. Politica și divertismentul facil sunt o holdă spontană și fără rod! Rezultatul lor principal este plasarea în desuet a culturii cu rădăcini și temelie și promovarea unor aspecte degradate și degradante din parțialitatea unei culturi infiltrate cu prostie, violență, vulgaritate, kitsch și manipulare, ce fură liniștea oamenilor
OZANA BARABANCEA. ÎNTOCMAI CUM ÎI STĂ BINE OMULUI FRUMOS…! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1476945116.html [Corola-blog/BlogPost/364761_a_366090]
-
din parțialitatea unei culturi infiltrate cu prostie, violență, vulgaritate, kitsch și manipulare, ce fură liniștea oamenilor. Sunt producții senzaționaliste, temporale ce-ngenunchează valoarea! Dar, în plinătatea aceasta ce tinde spre triumful ignoranților și faima dezumanizării, apare ca o floare în „holda” de iarbă a preeriei culturale românești emisiunea foarte agreabilă, mult aproape de „Varietățile” de altădată, „Te cunosc de undeva”. Este vorba despre o instanță cu jurați în fața căreia vin „inculpați de bunăvoie” ce-și etalează măiestria travestirii în vedete cărora le
OZANA BARABANCEA. ÎNTOCMAI CUM ÎI STĂ BINE OMULUI FRUMOS…! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1476945116.html [Corola-blog/BlogPost/364761_a_366090]
-
SEMĂNĂTORUL Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1997 din 19 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Eu sunt semănătorul. Semăn și nu-mi pasă ce în urmă-mi va ieși. Pot fi buruieni, pot fi vârtoși coceni sau pot fi holde mari și aurii. Nepăsător trec la un alt ogor și semăn mai departe orice-o fi, cu ochii-n zări vrăjit de depărtări unde-am să fiu cosit și voi cosi. Pun în pământ cuvânt după cuvânt fără să sper
EU SUNT SEMĂNĂTORUL de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1466364872.html [Corola-blog/BlogPost/385285_a_386614]
-
apere de inundații. Nu și de meteorit. Ei Ardeleanul nu gândește așa. E din alt aluat. Poate îl ajută și biserica care cere să te ajuți singur muncind spre a obține și ajutorul lui Dumnezeu. Ardelenii se asociază în mari holde cât vezi cu ochiul dar își iau fiecare partea după proprietatea rămasă pe hârtie. Totodată, la nevoie, întregul sat sare în ajutorul năpăstuitului iar reparația are loc înainte chiar de sosirea marelui reporter mare în vânătoare de critici ale guvernării
IUBITA NOASTRĂ ŢARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400054778.html [Corola-blog/BlogPost/349877_a_351206]
-
scapă! Mulți se miră că țin pasul Și-mi aud ușor și glasul Mă prind iarăși strâns de turmă, Căci sunt oaia de pe urmă! Sunt și fiul rătăcit Ce s-a întors smerit, spășit, Când flămânde zile sure Au smuls holdele ce-s bune! Vameș cred c-am fost o clipă Și m-am scurs chiar în risipă, Dar dau totul împătrit Eu de toate m-am căit! Fariseu am fost în vară, Când plimbam smeul pe-afară, Dar furtuni au
GRĂDINA... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1457640056.html [Corola-blog/BlogPost/363382_a_364711]
-
Așa cum făceai în fiecare clipă de mult apusă, Zâmbetul să-ți fie acum peste timp mănoase ploi Iar negura în viitor de geana zilei răpusă. Dorința mea e să-ți văd răsăriul zilei în priviri Cum lumina clipei revarsă peste holde bucuria, Iar zâmbetul să-ți amintească de marile iubiri Așa cum se așternea odată peste noi reveria. Speranța nu moare niciodată în sufletele noastre Și vreau să zâmbim de tot ce-a fost durere, Căci destinul tău, cum ști, e scris
DURERE ŞI SPERANŢĂ, POEZIE DE JENY FAUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Durere_si_speranta_poezie_de_jeny_faur.html [Corola-blog/BlogPost/352125_a_353454]
-
Nu mai avem lapte; Ale noastre nu-s bune, Nu-s bune de fel! Gustosul nostru șeptel Doarme pe coadă și el; Vacă, bou și vițel Visează la glonț de oțel, Că vor s-ajungă-n hotel Pe tavă de-argint Schnitzel; Holdele de grâu, Mărite, Stau pe câmpuri risipite; Mâncăm pâine de la turci, Să-ți faci semnul sfintei cruci! Fetelor noastre divine Să-ți faci, Doamne, șapte cruci! Vin maimuțele străine Să le fie, ce, tătuci?! Mama lor de mameluci! Ce bine
SCOALĂ, MĂRIA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_maria_ta_.html [Corola-blog/BlogPost/355822_a_357151]
-
în stele Și le-a sudat în tainele iubirii De-au plâns înfrigurați și trandafirii Cu patima unei dorinți rebele? Cine-a sculptat senin din legea firii Când focu-și strecura printre inele Neliniști dintre liniștile grele Spre a renaște-n holda nemuririi? În lacrima unei tăceri se stinge Un gând care prin neguri a trecut Iar vălul de mister nu-l mai atinge Și-a obosit în haina sa de lut. Credința este scutul care-nvinge În teama noastră spre necunoscut
SONETUL CREDINŢEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1442223681.html [Corola-blog/BlogPost/347168_a_348497]
-
mă așteaptă. Am doar două cămăși pentru drum. - Ne descurcăm noi. Sporovăind din amintiri nici n-am observat unde ne duce autobuzul. Stația era la doi pași de casă. După ce m-a prezentat părinților mi-a arătat casa, acareturile, grădina, holdele de porumb și cânepă. După ce m-a hrănit împărătește, m-a dus in camera de oaspeți să mă odihnesc după drum. Camera de oaspeți era lângă camera ei cu ușă despărțitoare. După ce m-am întins pe patul măricel, m-a
NUNTĂ-N MAHALA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1473690932.html [Corola-blog/BlogPost/341195_a_342524]
-
tarele acestora, supliciile înrobirea, îngrădirea neamului. De aceea, e greu de găsit pe undeva câte un morocănos care nu-l cunoaște pe artist, nu- prețuiește, nu-l admirăl. Și totuși... se găsește câte cineva! Rar și insignifiant ca pălămida în holdă, dar se găsește. Unul este dezaxatul care țipa ca fript împotriva maestrului atunci când viața sa anina de un fir de speranță ce era ultima, un transplant renal (individul respectiv era unul și același cu cel ce aruncase invective în mai
ALEXANDRU ARŞINEL. VULTURUL TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1472655766.html [Corola-blog/BlogPost/375529_a_376858]
-
IOANE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 710 din 10 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului și ion avea o țară ca noi toți, o țară sfântă, peste care pluteau îngeri în hlaminde de oțel, munți, câmpii pline de holde, o natură ce ne-ncântă, dar ion a părăsit-o fiindcă n-avea nici un țel. el cu sufletul de aur, prea curat al maicii sale, calea raiului bătând-o spre regale bogății, a plecat în lumea mare, tot plângându-te
IOANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Ioane_ion_ionescu_bucovu_1355208983.html [Corola-blog/BlogPost/351645_a_352974]
-
noi, nescrisă în vre-un letopiseț. Miresmele de triluri vor săgeta înaltul Și, legănați de vise, vom adormi uitând Îngemănarea morții și-a vieții pentru viață Între pământul nostru și cerul viu arzând. Treziți apoi, cu suflet vom alerga prin holda Moldavelor pământuri, prin codrii de stejar, Ne-om odihni la Putna, la cripta fără moarte A celui ce Moldovei îi făuri hotar. Cu frunțile plecate pe lespedea de piatră Vom desluși din slova săpată pe mormânt Și glasul făr’ de
APARTENENŢĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Apartenenta.html [Corola-blog/BlogPost/355173_a_356502]
-
iunie 2017 Toate Articolele Autorului Soției mele : La mulți ani !!! Nu-mi pare rău și nu regret nimic din tot ce am trăit cu pasiune. Ne-a fost iubirea ca un mozaic desăvârșit, și-n rele și în bune. Ce holde au rodit din primul spic dac-am avut în noi semințe bune și cum am reușit dintr-un colnic să facem pisc, cu-altar de rugăciune! Într-un ocean în zbucium și unic ne-am preschimbat frumoasele lagune... Nu-mi
MINUNE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/anatol_covali_1497186516.html [Corola-blog/BlogPost/362218_a_363547]
-
10 aprilie 2016. DE PRIMĂVARĂ Se sparg miresme de asfalt când primăvara dă în floare, Foșnesc norii în cerul nalt, închipuind grămezi pufoase, Se împletesc noian de muguri în alb și roș ca mărțișoare, Dospește-n abur blând pământul prevestind holdele mănoase. Parfumuri ce vor fi să vină se-nrourează-n fragezi lujeri: E-o așteptare dulce-n aer purtată-n vântul ca o boare; Cu „simț a vară” pițigoii, de pe crenguțele de sângeri Primesc din smalțul cel albastru surorile lor
STELUȚA CRĂCIUN by http://confluente.ro/articole/stelu%C8%9Ba_cr%C4%83ciun/canal [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
floare. Citește mai mult DE PRIMĂVARĂSe sparg miresme de asfalt când primăvara dă în floare,Foșnesc norii în cerul nalt, închipuind grămezi pufoase,Se împletesc noian de muguri în alb și roș ca mărțișoare,Dospește-n abur blând pământul prevestind holdele mănoase.Parfumuri ce vor fi să vină se-nrourează-n fragezi lujeri:E-o așteptare dulce-n aer purtată-n vântul ca o boare;Cu „simț a vară” pițigoii, de pe crenguțele de sângeriPrimesc din smalțul cel albastru surorile lor călătoare
STELUȚA CRĂCIUN by http://confluente.ro/articole/stelu%C8%9Ba_cr%C4%83ciun/canal [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
ce avea ritmuri rezonând în veșnicie. Din perspectiva tradițională a țăranului român, pământul pe care îl avea era o punte spre Dumnezeu, era un dar al lui Dumnezeu care îi oferea omului sursa vieții trupești dar și duhovnicești, căci din holdele ce se legănau în bătaia vântului se cocea pâinea albă ca fața Domnului din care, la vreme rânduită, în Sfânta Biserică, la ceas de sărbătoare, țăranul se împărtășea. Dezrădăcinat, deposedat, depersonalizat, omul intră, dintr-o dimensiune spațio-temporară a sacrului, într-
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485244188.html [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
la Prislop Creapă muguru” la salca, la cireș da” și la plop La doșcină* pa la umbră încă nu s-o gișgețat Colțu” ierbii înverzășce, primăvară-i deja-n sat! Pa Ogreze un băciuț sapă greșuri* pa șu” meri Pa holda ce îi arăta, cu plugu,” abgia ge ieri. Ș-api samănă cu mâna, sămânță ge-ovăz gin sac Trăierat la moașa-n sura, ge negină și ge mac. Pa l-amniaz”cu sapa-n space vine și nanuța-n grabă Cu prânzu” cald în
CÂNTĂ CUCU” LA FEȚÂIE de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1490819584.html [Corola-blog/BlogPost/368787_a_370116]
-
Cad stropii de ploaie peste câmpie, Castanii solemni, în depărtare, Își sting felinarele, Plouat și întunecat rămâne templul Castanilor din zare. Dar ploaia s-a oprit, Un vânt s-a pornit Ca din senin, Ștrengar i-a mângâiat femeii Din holda de maci, Dulcea unduire a coapselor de catifea, Stropite cu petale îndrăgostite,roșii de maci. Și vântul a dus parfumul de petale-ndrăgostite, Pe aripa lui, spre zări îndepărtate, nesfârșite... Trecea o femeie prin holda de maci Și ochii ei
TRECEA O FEMEIE PRIN LANUL DE MACI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Trecea_o_femeie_prin_lanul_de_maci_floarea_carbune_1359024247.html [Corola-blog/BlogPost/342307_a_343636]