701 matches
-
Tu, preaiubit cititor, ești pregătit să faci acum acest act esențial pentru a pune primul pas pe calea spre veșnicia vie a sufletului tău? Dumnezeu să te binecuvânteze cu voință și biruință în alegerea corectă! Amin.” Sorin Petrache Referință Bibliografică: HOLDE ALBE PE CÂMPUL EVANGHELIEI / Sorin Petrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1171, Anul IV, 16 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Sorin Petrache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
HOLDE ALBE PE CÂMPUL EVANGHELIEI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353565_a_354894]
-
astăzi de mas media, un om logic care-și iubea țara. În lipsa „scorpiei”, soția lui, era chiar rațional. Episoadele sunt strict reale. Nimic din auzite! Porumbul din Botoșani. Sub un generos soare de început de toamnă se scălda în raze holda de porumb. Bobul mai era în lapte. Poate peste 3 zile ar fi putut fi recoltat. Cât vezi cu ochiul spre vest porumbul mai înalt ca omul trona pe marginea șoselei ce duce la Suceava. Holda era limitată în partea
ISTORIE CONTROVERSATĂ 1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354104_a_355433]
-
se scălda în raze holda de porumb. Bobul mai era în lapte. Poate peste 3 zile ar fi putut fi recoltat. Cât vezi cu ochiul spre vest porumbul mai înalt ca omul trona pe marginea șoselei ce duce la Suceava. Holda era limitată în partea nordică de calea ferată care nu se vedea. Doar un lung tren de cisterne care, din cauza depărtării, se mișca cu viteza melcului, indica lățimea lanului. In zare se vedeau combinele ce începuseră recoltarea. Înspre est, la
ISTORIE CONTROVERSATĂ 1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354104_a_355433]
-
se vedea. Doar un lung tren de cisterne care, din cauza depărtării, se mișca cu viteza melcului, indica lățimea lanului. In zare se vedeau combinele ce începuseră recoltarea. Înspre est, la limita municipiului trei buldozere uriașe amenințau cu lamele lăsate frumoasa holdă. O crimă ecologică în pregătire. Pe un grătar improvizat se perpeleau câțiva coceni care răspândeau o plăcută mireasma. Erau destinați iubitului tovarăș care urma să sosească în elicopterul prezidențial. Pe o mică denivelare la ieșirea spre Suceava un grup de
ISTORIE CONTROVERSATĂ 1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354104_a_355433]
-
articole tehnice din cauciuc care în mai puțin de 2 ani avea să asigure peste 500 locuri de muncă bine remunerate. Mană cerească pentru întregul județ unde preocuparea de bază era agricultura de stepă și zootehnia. Macheta mobila locul splendidei holde de porumb care se desfășura sub ochii celor prezenți. Eu am întrebat un demnitar local al primăriei de ce nu sa așteptat cu atacarea investiției două - trei zile ca să se termine recoltarea. Un răspuns dea dreptul hazliu. Natura a întârziat recoltarea
ISTORIE CONTROVERSATĂ 1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354104_a_355433]
-
în pas alert iubitul tovarăș spre masa pe care de afla macheta. După ce a dat o privire peste machetă, apoi în zare pe frumosul porumb, pe combinele din zare și pe buldozerele care începeau să bubuie gata să intre în holdă la primul semnal, o întrebare trăsnet. „Ce vreți să facețiaici” cu un puternic accent pe aici. Primul nu a sesizat nuanța și și-a început spiciul cu laude partidului și primului său conducător. La un moment dat spiciul a cuprins
ISTORIE CONTROVERSATĂ 1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354104_a_355433]
-
-o la loc, din scrum, au remobilat-o și dotat-o cu cele trebuitoare serviciilor bisericești, împodobit-o cu pictură ca să nu lase lupii orânduirii de-atunci și de-acum să ia în stăpânire terenul și să-l ocupe cu holde, ori vile slute și sfidătoare...! Prin locurile-acestea, la Dealu Perjului mai exact, s-a născut actrița Maria Ploae. Pe aici a copilărit, și s-a jucat de-a lungul ulițelor satului, ca toți copii, a zburdat pe răzoare, dar a
MARIA PLOAE. ARTISTĂ REVENDICATĂ ÎN IUBIRE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354549_a_355878]
-
atât omul cât și dobitocul. În plus mama puiului a fost învățată de mama ei să crească și să educe puiul pregătind-ul astfel pentru principala sa sarcină, aceea de reproducere a speciei. Și astăzi, printre palate, industrii și mari holde mai există gospodării de subzistență în care omul nu trăiește mai bine decât semenul său din epoca pietrei cioplite sau a bronzului. Munca sa îi asigură necesarul vieții iar micul nivel de învățătura ancestrală este suficientă ca puiul să se
IUBESC, DAR CUM? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347055_a_348384]
-
în stele Și le-a sudat în tainele iubirii De-au plâns înfrigurați și trandafirii Cu patima unei dorinți rebele? Cine-a sculptat senin din legea firii Când focu-și strecura printre inele Neliniști dintre liniștile grele Spre a renaște-n holda nemuririi? În lacrima unei tăceri se stinge Un gând care prin neguri a trecut Iar vălul de mister nu-l mai atinge Și-a obosit în haina sa de lut. Credința este scutul care-nvinge În teama noastră spre necunoscut
SONETUL CREDINŢEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347168_a_348497]
-
cu dărnicie peste tot și toate. Cu toate acestea totul sa inversat. Și în România, cea mai bogată țară. Cu munți semeți înveșmântați de păduri aproape virgine dar transformate majoritatea în bani de au rămas munții în pielea goală, cu holde îmbelșugate fărâmițate în mii de mici proprietăți strămoșești, cu ape navigabile și surse energetice, cu imense bogății minerale în subsol a ajuns să cerșească, mai ieri la Marea Poartă astăzi la porțile Europei. Românul este muncitor în sinea sa dar
NORMAL CĂ EXISTĂ OAMENI NORMALI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357487_a_358816]
-
pe cel smerit Să nu se mândrească nimeni pe cale Când prin trăire n-are niciun merit PSALMUL 10 Mută-te în munți ca o pasăre strig Cei păcătoși ascund săgeți în tolbă Din ce-ai semănat nu-i nimic în holdă Sub zăpezi negre gândul zace de frig Doamne ești în Biserica mea Sfântă Domnul în cer are doar scaunul său Ochii Lui pe sărac îl privesc la rău Cum fiarele patimii îl descântă Va ploua peste păcătoși cu lațuri Foc
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
ele două jucau spectacolul inocent al fetelor scîrbite de virilitatea brutală a masculilor, pentru că două fete sînt ca o simfonie a naturii, un bărbat și o femeie simbolizează o furtună cumplită, care smulge acoperișurile, dărîmă podurile și culcă la pămînt holdele coapte de pe cîmpie ... Colega ei, consecventă în intoleranța ei la fumătorii de pipă, împlinise douăzeci și cinci de ani, își cumpărase un cățel ce semăna cu o clepsidră din vată, ajungea acasă pe la ora zece seara, mînca ciocolată, se masturba sau se
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
plecat în alte țări, Să-și caute în lume un alt rost.! Țara mea cu brazi umbroși, Pe care astăzi nu mai sânt, Au fost din rădăcină scoși, Nu se mai află în Pământ! Brazii au fost scoși din stemă, Holdele și sonde de petrol, Poporul e în continuă dilemă, Asupra vieții nu are control! Românie cât vei mai plânge? Când vei privi senin spre viitor? Mulți încearcă a te frânge, Pentru a fi sclava tuturor. Referință Bibliografică: PLÂNGI AZI ROMÂNIE
PLÂNGI AZI ROMÂNIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358102_a_359431]
-
e mai îndârjit! El trebuie să știe că pământul daciei e sacru și iubit, El nu rabdă pe dușmani Chiar dacă se numesc ...romani. Munții falnici cu izvoare limpezi, văi răcoroase, Visteriei dă aur și-n câmpuri mănoase Rodesc grâne în holde frumoase. Bogății ce nu au alte țări, De aceea vin din cele patru zări Să ne cucerească, vărsând sânge de-al nostru și-al lor. Slăvit să-ți fie numele, zeu al dacilor! 15 Ne apărăm pământul pentru urmașii ce
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
ciutură. Asupra originii morilor de apă în spațiul carpatic s-a emis atât ipoteza pătrunderii lor aici din zona mediteraneană, după cucerirea Daciei de către romani, cât și ipoteza autohtonicității lor, aducându-se ca argumente bogăția de grâne a Daciei, întinderea holdelor până pe plaiurile munților, forța hidraulică de pe râurile repezi cu debit bogat. Documentar, morile de apă sunt atestate încă din secolul al XII-lea, ele înmulțindu-se considerabil în secolele următoare. Dintre morile de apă, cele cu roată orizontală - ciutura - punct
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
din 03 iunie 2014 Toate Articolele Autorului La mine plouă și-i furtună, Cad fulgere dinspre Apus, La tine, știu, e vreme bună Și soarele e încă sus. La mine pâinea e pe vatră Și aburește în cuvânt, La tine holda nu e coaptă Și spicele ce crude sunt! La tine nu pândește bruma Și frunza-i tânără în vii, La mine e târziu de-acuma Și plec mereu, tu- mereu vii... Odată, cine știe unde, Odată, cine știe când, Tot amândoi ne
LA MINE, LA TINE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344675_a_346004]
-
vină acum cineva să-i ucidă Cineva de flăcări cineva de fier Să-i judece o dată ca să se simtă apoi În vecii vecilor curați sub cer Să meargă pe sub bolțile înalte Ușori ca fulgii și curați și demni Să crească holdele zbierând sub lună Și fii lor să meargă mândri și tari prin vremi Plaiurile buboase să fie plaiuri line Izvoarele să plângă atât de clar sub noi Să fie-un fel de imn cuprinzând lumea Pierzând-o în tării și
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
pare o manelă după vorbele cântate dar melodia este Dumnezeiască. Chiar nu mai are România cântări specifice care să descrie minunatele peisaje cu dinamismul cărărilor de munte armonizate de ciripitul păsărelelor, sau melancolia unui apus de soare ce mărginește bogate holde sau... Cultura populară a imortalizat în zeci de cântări și jocuri care ne repezită atât natura cât și sensibilitatea umană. Nu trebuie căutat mult. Un dram de voință ar fi suficient. Am avut și mai avem naiști de frunte. Cred
DIN LAC ÎN PUŢ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350699_a_352028]
-
undeva risipită pe câmp unde este și aceea a ta. Pentru ca fiecare să-și recunoască și să-și apere „pământul strămoșesc” ați lăsat poteci de acces înierbate, pe care pasc caii romilor. Dacă, umăr la umăr, tot satul ar ara holde cât vezi cu ochiul ați scăpa de aceste poteci buclucașe iar pământul ar da recolte de zeci de ori mai mari. Cândva, mai ieri, ai lucrat la CAP. A fost muncă în zadar. Dar nu pentru că ați lucrat împreună ci
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
care muncesc Dumnezeu le-a iluminat mintea cum să obțină recolte mai mari. Și oameni de bine, cu binecuvântarea celui de sus, fac tractoare, semănători și combine de recoltat. Dar acestea nu pot lucra pe parcela ta. Au nevoie de holde cât vezi cu ochiul, altfel este daraua mai mare ca ocaua. Proprietatea, sfânta proprietate rămasă de la străbuni, rămâne chiar și în asociere. Fiecare primește o parte mai mare sau mai mică din recoltă pe cât măsoară pământul cu care a intrat
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
știr și bozie, Și să-i slăvim eroii și sfinții vii, din glie - E ziua României. Cu pâine și cu sare Să îi primim în case Prea Simplul Voievod - Să îl privim cum gusta, din ele, cu răbdare Și cumințenia holdei, ce trupul, ne dă rod - E ziua României. Să ne trăiești, Mărite! Să-ți fie tot poporul, și țara, de folos! Și dă-ne nouă mâine, că azi, aceste pite! Spre Răi, tot înainte, Maria Ta, Hristos! 23 noiembrie 2011
CÂNTEC DE ZIUA ROMÂNIEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358928_a_360257]
-
știr și bozie, Și să-i slăvim eroii și sfinții vii, din glie - E ziua României. Cu pâine și cu sare Să îi primim în case Prea Simplul Voievod - Să îl privim cum gustă, din ele, cu răbdare Și cumințenia holdei, ce trupul, ne dă rod - E ziua României. Să ne trăiești, Mărite! Să-Ți fie tot poporul, și țara, de folos! Și dă-ne nouă mâine, ca azi, aceste pite! Spre Rai, tot înainte, Măria Ta, Hristos! 23 noiembrie 2011
CÂNTEC DE ZIUA ROMÂNIEI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358957_a_360286]
-
ceară / Credința, ca pe-o rană deschisă, de cuțit - // De-aș mai avea putere să pun apoi făina / În blidele în care pădurile mai cresc, / Și-n loc de pâine, țestul să-mi dea să gust lumina, / Să dărui toată holda cătunului ceresc - // Și îngerii de-acolo să fie ei, țăranii, / Șezând lângă ștergare, tot așteptând, de sus, // Semințele luminii să-ntoarcă-n brazdă anii / Venirii-n sat, la vatră, a Domnului Iisus.../ 22 august 2006”. De o tulburătoare gingășie este
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
Pentru a se pocăi, să asculte de poruncă, Spre pământ, el, trăznete aruncă. ( Un fulger puternic însoțit de trăznet face poporul să murmure. Să începem rugăciunea, În curând se va arăta minunea! CORUL FECIOARELOR Prin tine câmpul înverzește, Floarea înflorește! Holdele pe câmpuri cresc! Ca în Dacia niciunde Livezile pe dealuri rodesc. ( Corului fecioarelor se alătură corul grupului de oșteni din spatele altarului.). CORUL FECIOARELOR ȘI AL OȘTENILOR Râurile în munți, Păsările sub soare, În câmpuri fierbinți, Slăvesc cuminți Numele tău mare
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
cu Petru Lascău când spune: „Cel mai mare poet țăran, cum l-a numit unul dntre poeții români contemporani, s-a plămădit ca om și mesager divin pe plaiurile Bihorului, la coarnele plugului, în foșnetul pădurilor de fagi, în unduirea holdelor de grâu, în sudoarea nobilă a țăranului. Citindu-i poezia, meditația, uneori, de profunde pătrunderi filozofice, nu poți să nu simți mirosul fânului de curând cosit. Nu poți să nu auzi ciocârlia și cântecul voios al secerătorului.” În cuvinte pătrunse
O COLECŢIE DE ESEURI CREŞTINE DESPRE CE ÎNSEAMNĂ SĂ PORŢI BĂTĂLIILE LUI DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359285_a_360614]