5,504 matches
-
management, etichetele sunt menite să ofere o imagine a complexității procesului de resegmentare strategică a organizației cunoscute sub numele Sony, fără o explicație de uz general pentru ceea ce reprezintă, ca produse și procese. În 1994, firma Sony, de fapt un holding à la japonaise, a fost reorganizată în trei USA mari: electronice, cu patru grupe de produse, fiecare grupă cuprinzând alte mari familii de produse, „distracție” (entertainment), cu două componente, și asigurări-finanțe. Segmentarea inițială este redată sintetic în tabelul 5.1
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
pentru comparație Analiza factorilor-cheie ai succesului Analiza grupurilor strategice Analiza lanțului valorii Analiza tehnologică a proceselor Costuri de anvergură (economii de scop) Costuri de complexitate Costuri de tranzacționare Matricele de portofoliu Segmentarea de marketing Structuri organizaționale divizionale Structuri organizaționale tip holding Structuri organizaționale matriciale Teme de discuțietc "Teme de discuție" 1. Realizați o listă de mari firme românești cunoscute ca reprezentând un așa-zis grup de holding. Alegeți numele care vă sunt mai cunoscute din punctul de vedere al activităților sau
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de tranzacționare Matricele de portofoliu Segmentarea de marketing Structuri organizaționale divizionale Structuri organizaționale tip holding Structuri organizaționale matriciale Teme de discuțietc "Teme de discuție" 1. Realizați o listă de mari firme românești cunoscute ca reprezentând un așa-zis grup de holding. Alegeți numele care vă sunt mai cunoscute din punctul de vedere al activităților sau al produselor asociate. Pentru cele pentru care lista de activități sau produse este mai consistentă, încercați, bazându-vă pe intuiție, să realizați o segmentare strategică. Unitățile
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
sau de tip organizație, aflate în cadrul unui grup. S-a constatat în numeroase cazuri de fuziuni că entitățile care creau valoare separat nu reușeau același lucru când erau împreună. Pentru România, aceste aspecte sunt de interes pentru managementul așa-ziselor holdinguri, chiar dacă „efectul de valoare” nu este reflectat într-un indicator sintetic în cadrul unei burse de valori. Existența profitului nu înseamnă că este efectul unei resurse valoroase, decât dacă acesta îndeplinește și condiția de a fi superior celor ale concurenților. Raritatea
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de raportare, la momentul aderării la Uniunea Europeană, Atlassib este un subiect consistent ce merită să fie discutat la cursurile românești de management. Analiza sa arată similitudini interesante cu nume de succes occidentale sau asiatice. Prin arhitectura sa, grupul amintește de holdingurile japoneze de tip zaibatsu sau, mai nou, de holdingul britanic Virgin. Raportat la oameni, spiritul antreprenorial al lui Ilie Carabulea poate fi comparat cu cel al britanicului Richard Branson, creatorul holdingului Virgin, sau, în domeniul transporturilor rutiere, cu cel al
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
un subiect consistent ce merită să fie discutat la cursurile românești de management. Analiza sa arată similitudini interesante cu nume de succes occidentale sau asiatice. Prin arhitectura sa, grupul amintește de holdingurile japoneze de tip zaibatsu sau, mai nou, de holdingul britanic Virgin. Raportat la oameni, spiritul antreprenorial al lui Ilie Carabulea poate fi comparat cu cel al britanicului Richard Branson, creatorul holdingului Virgin, sau, în domeniul transporturilor rutiere, cu cel al germanului Wilhelm Baetz. I.1. „Motoarele externe” ale transportatorului
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
occidentale sau asiatice. Prin arhitectura sa, grupul amintește de holdingurile japoneze de tip zaibatsu sau, mai nou, de holdingul britanic Virgin. Raportat la oameni, spiritul antreprenorial al lui Ilie Carabulea poate fi comparat cu cel al britanicului Richard Branson, creatorul holdingului Virgin, sau, în domeniul transporturilor rutiere, cu cel al germanului Wilhelm Baetz. I.1. „Motoarele externe” ale transportatorului sibiantc "I.1. „Motoarele externe” ale transportatorului sibian" După mai mult de un deceniu de la crearea sa, succesul firmei de transport internațional
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Capital. Această pereche de firme a constituit apoi nucleul grupului, la care s-au adăugat treptat un număr de firme, cea mai mare parte fiind într-o relație de proprietate directă cu Ilie Carabulea și Atlassib, după modelul așa-zisului holding românesc, dar în fapt un grup de firme independente juridic. O schemă generală a grupului Atlassib este redată în figura I.4. Atlassib apare ca o „etichetă” care conferă notorietate, chiar dacă legăturile cu o parte din firme par a fi
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
mari dimensiuni. Dominoul a însemnat trecerea de la transportul internațional (exceptând tatonările din perioada ’90-’93) la cel intern, de la transport la asigurări și turism, de la transport la leasing etc. Aceasta ar fi o caracteristică strategică care poziționează grupul în clasa holdingurilor mixte, dar cu o componentă financiară importantă după modelul asiatic. După mai mult de un deceniu de succese, Atlassib a ajuns la un nivel de maturitate la care deciziile implică mize deosebite. Există câteva direcții importante ce oferă perspective promițătoare
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Astăzi, Germania privită ca piață pentru produse organice este cea mai mare din Europa și a doua din lume după SUA. În 1999 erau 9200 de ferme biologice în Germania, arealul cuprins fiind de 417.000 ha (1,8 % din holdingul agricol și 2,4 % din total teren agricol). În estul Germaniei s-au înființat ferme biologice foarte mari, care operează cu costuri de producție scăzute, comparativ cu fermele din vest. Vânzările de alimente biologice în 1999 au fost de 2
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
inspecție și certificare biologică. COFRAC 192 s-a înființat în acord cu standardul european EN 45011 și cu echivalentul său internațional ISO/IEC Guide 65. Până în prezent, cinci companii de inspecție și certificare biologică au fost acceptate de COFRAC pentru holdingurile agricole și procesatori: 1. Ecocert SARL (certifică peste 80% din producția biologică din Franța și are filiale în Belgia și Olanda); 2. Qualité-France; 3. AFAQ-Ascert International; 4. QNPC; 5. ULASE. Eticheta “Agricultura biologică” este protejată prin lege, iar eticheta oficială
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
îl situează la vârsta „fragedei copilării”. Numărul anomaliilor sau curiozităților bursiere este încă suficient de mare pentru a susține aprecierea făcută. Pe de altă parte, marea majoritate a noilor firme care susțin un brand cunoscut sunt organizate sub forma unor holdinguri, iar concentrarea proprietății exclude de facto discuția despre acționari. La fel se întâmplă și cu subsidiarele marilor firme străine, cu observația că acestea prezintă scheme de proprietate mult mai complicate și netransparente, uneori chiar într-o relativă discordanță cu renumele
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cultură, apar imediat probleme legate de entitatea care se ascunde în spatele etichetei generice „organizație”. Unii autori au înclinat spre o identificare clară a organizației cu o persoană juridică, alții extind acoperirea conceptului de organizație pentru structuri complexe, cum ar fi holdingul sau grupurile de tip asiatic, japoneze sau coreene. Accentuând partea practică a conceptului, mulți autori de lucrări de management și-au îndreptat atenția spre generarea unor definiții operaționale, a căror principală calitate este dimensiunea redusă. Câteva definiții scurte oferite de-
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
eficientă a diversității în creștere asociate organizațiilor de mari dimensiuni. Diversitatea explozivă se manifesta atât la nivelul unei piețe, marcată de tendințe globalizatoare, cât și la nivelul portofoliului de produse, pentru care oferta devansa, de regulă, cererea. Structurile de tip holding au început să se dezvolte în aceeași perioadă a anilor ’70, dar se pare că acest tip a fost și este mai uzitat în Europa decât în SUA. Mulțimea de forme de concretizare a acestui model structural complex axat pe
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
urmăririi costurilor; • informatizarea unui număr crescând de subprocese ale organizației, cu implicații asupra structurii organizaționale; • redimensionarea compartimentelor de producție (operații) și reconsiderarea proceselor asociate. Prin raportare la principalele tipuri de structuri organizaționale, în România se poate constata o preferință pentru holdinguri (deși legislația nu le oficializează) și formele divizionale. Numărul inovațiilor este deosebit de mare, ceea ce face dificilă orice tentativă de realizare a unei demarcații între diferitele clase definite teoretic. Probabil că motivele principale ale acestei preferințe le constituie sistemul legislativ și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
redată în figura III.1. Aceasta poate fi coroborată cu cea privind ponderea personalului (figura III.1), pentru a sugera o stare a productivității la nivelul grupului, dar cu precauțiile impuse în interpretare de poziția diferitelor entități în schema tip holding a grupului. Sursă: ICCO Figura III. 1 Rezultatele financiare sintetice ale fiecărei firme sunt vizibile pe site-ul Ministerului de Finanțe. Dintre acestea a fost aleasă pentru exemplificare (vezi tabelul III.3) situația firmei ICCO Electric, de fapt una dintre
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
modificat titulatura rubricii „Capitaluri proprii” în „Capitaluri”. În mod evident, grupul realizează un bilanț consolidat pentru uz intern și pentru relația cu creditorii. Cum nu există o legislație a acestui sistem de agregare în concordanță cu schema juridică informală de holding a grupului, relevanța sa este mai redusă. III.7. Managementul resurselor umanetc "III.7. Managementul resurselor umane" Toate firmele în dezvoltare din zona Brașovului afirmă că au probleme la nivelul resurselor umane. Acest fapt pare paradoxal într-un moment în
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
actual al numărului de salariați se va menține. III.8. Structura organizațională și managementultc "III.8. Structura organizațională și managementul" Discutarea structurii organizaționale în cazul ICCO începe, ca și în cazul altor grupuri, cu observația că legislația românească în domeniul holdingului, ca formă modernă de structurare a unei afaceri, este deficitară. Consecința este că în practică se inovează și se găsesc soluții structurale, chiar dacă reglementările naționale ignoră aceste posibilități. Sursă: ICCO Figura III.5 Făcând abstracție de aceste probleme ale legislației
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
afaceri, este deficitară. Consecința este că în practică se inovează și se găsesc soluții structurale, chiar dacă reglementările naționale ignoră aceste posibilități. Sursă: ICCO Figura III.5 Făcând abstracție de aceste probleme ale legislației, structura grupului ICCO este ceea ce se cheamă „holding cu filiale”. Aceasta se caracterizează prin concentrarea la nivel central a unui număr de funcții de integrare, în timp ce fiecare entitate de tip filială are libertate din punct de vedere juridic. Reprezentarea structurii într-o organigramă generală este făcută în figura
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
bază apreciabilă de astfel de date „tehnice” - de ordinul sutelor de pagini- cuprinse în rapoartele anuale și în anuarele specializate realizate de firme independente. La acestea se adaugă datele privind firmele conexe, tip Coca-Cola Entreprises Inc., ce realizează un adevărat holding cu o arhitectură deosebit de sofisticată, dar transparentă. După 1980, preocuparea TCCC pentru dezvoltarea unei capacități moderne și eficiente economic și managerial în domeniul îmbutelierii a dat un impuls creșterii firmelor de îmbuteliere, care, la rândul lor, au devenit firme multinaționale
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
activitate sau în altul. Dimpotrivă, circa 40% dintre ei cunoscuseră propria ascensiune socială, funcția lor fiind mai importantă decât cea a tatălui. Aceste categorii de notabili sunt foarte diferit reprezentate în funcție de sectorul de activitate. În mediile economice (mari întreprinderi, bănci, holdinguri, societăți financiare), avem de-a face cu o ierarhie pe care autorul o califică drept „plutocratică”, în care ascendența familială joacă un rol important prin transmiterea proprietății. Totuși, peste această ierarhie bazată pe avere și pe legăturile familiale se alătură
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
clasament este cauzată, în special, de numărul excesiv de plăți (aproximativ 113) care trebuie efectuate în cursul anului de un întreprinzător. Se atrage atenția asupra extinderii facilităților fiscale și asupra neimpozitării venitului reinvestit, exceptarea de la impozitarea dividendelor reinvestite, reglementarea structurilor tip holding. Observația este cu atât mai importantă cu cât agenția de rating Fitch a îmbunătățit ratingul pentru credite în valută pe termen lung în valută de la BB, la BBB, cu perspectivă stabilă. Moody’s are, de asemenea, pentru România rating recomandat
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
este caracteristică acelor firme care renunță la activitatea de exploatare nerentabilă în favoarea activității financiare. O atare situație catalogată ca “transformare”, poate avea un caracter temporar sau definitiv, existând, totodată, posibilitatea ca activitatea nerentabilă să fie transferată unei alte firme din cadrul holdingului. b) Rezultatul curent este pozitiv: RC > 0. Corespunde cazurilor 4, 5, 6, considerate ca situații ideale, deoarece rezultatul exploatării și rezultatul activității financiare nu sunt niciodată negative. Cazul 4 - Profit curent “bun manager al întreprinderii” Situația este ideală, rezultatul exploatării
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
bun manager al întreprinderii” Situația este ideală, rezultatul exploatării nefiind afectat de cheltuielile financiare. Politica de independență financiară “bun manager al firmei” permite ameliorarea rentabilității financiare, fără ca aceasta să fie afectată de riscul financiar. Cazul 5 - Profitul curent “supermarche” sau “holding” Această situație este specifică întreprinderilor ce desfășoară o activitate generatoare de lichidități (stocuri reduse sau cu rotație rapidă, credite - clienți limitate sau inexistente). Există preocuparea efectuării celor mai bune plasamente posibile, precum și a supraviețuirii permanente a gestiunii trezoreriei. Cazul 6
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
și evaluarea eului în strânsă legătură cu modelul apărării prin interiorizare. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" „Maladiile introiecției” sunt provocate de carențe sau excese în utilizarea acestui proces. Întrucât introiecția presupune în primul rând integrarea unui obiect recipient, carențele holding-ului matern vor antrena distorsiuni în capacitatea copilului de a interioriza un obiect bun (Duez, 1992). E de la sine înțeles că obstacolele survenite în încorporare nu fac decât să bareze calea procesului introiecției și utilizării sale într-o situație de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]