3,613 matches
-
paginile României literare ca să mai fie nevoie să-l prezint. Subintitulată Studii de sociologie literară, cartea cuprinde cîteva zeci de texte: unele aparțin d-lui Ungheanu însuși, altele (într-o a doua secțiune) alcătuiesc o antologie din principalii contribuabili la holocaust. Se înțelege că dl Ungheanu își sprijină afirmațiile proprii, care denunță răul făcut literaturii române în deceniile postbelice, tocmai pe aceste intervenții risipite de-a lungul deceniilor cu pricina, adevărate manifeste, unele, pseudoanalize, altele, semnate de scriitori, critici, istorici și
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
și celelalte reprezintă deja istorie. Felul în care dl Ungheanu se folosește de aceste documente și imaginea pe care o lasă despre trecut ridică însă mari semne de întrebare. Sînt de acord cu d-sa că putem vorbi de un holocaust cultural. Termenul nu mi se pare prea tare. Dar nu sînt de acord cu multe dintre ideile d-lui Ungheanu, și cu modul în care stabilește vinovățiile și distribuie rolurile. Cred că ar merita să discutăm lucrurile pe larg. Deocamdată
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
Ungheanu, și cu modul în care stabilește vinovățiile și distribuie rolurile. Cred că ar merita să discutăm lucrurile pe larg. Deocamdată, mă rezum la semnele de întrebare la care m-am referit. Cel dintîi este legat de natura însăși a holocaustului. Dl Ungheanu vorbește de un dezastru provocat de kominternism, așadar de o intervenție a sovieticilor care a condus la obnubilarea tradițiilor și la confuzia valorilor românești. Mai niciunde dl Ungheanu nu vorbește despre comunism, despre sistemul ca atare. în felul
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
nici de Rimbaud), de ce, în fine, E. Barbu nu e plagiatorul bine știut, ci cel mai nonconformist dintre scriitorii epocii. Toți aceștia au sprijinit protocronismul și, prin iluziile lui naționaliste, ceaușismul. Acestui fapt datorează ei simpatia autorului de măsluiri din Holocaust. Măsluitor care promitea cu totul altceva la debutul său. în volumul Campanii din 1970 este un studiu de sociologie literară, asemănător cu cele din Holocaust, intitulat Filiera unei disensiuni. L-am recitit, nu fără să reflectez, cu amărăciune, la întortocheatele
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
și, prin iluziile lui naționaliste, ceaușismul. Acestui fapt datorează ei simpatia autorului de măsluiri din Holocaust. Măsluitor care promitea cu totul altceva la debutul său. în volumul Campanii din 1970 este un studiu de sociologie literară, asemănător cu cele din Holocaust, intitulat Filiera unei disensiuni. L-am recitit, nu fără să reflectez, cu amărăciune, la întortocheatele drumuri ale destinului nostru de critici literari.
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
având la fiecare și rezerve. Emisiuni radiofonice, televizate, cursuri universitare de succes - Marcel Reich-Ranicki, supranumit "papă al criticii", e omul care nu știa să uite. Astfel că și în ultima mare dezbatere germană și americană a istoricilor în legătură cu problema amintirii Holocaustului, atitudinea lui rămâne nenuanțată. Cu toate acestea, în concluzia autobiografiei, nu omite să menționeze sentimentele de recunoștință și de satisfacție pentru o carieră împlinită. Marcel Reich-Ranicki - Mein Leben șViața meaț, Deutsche Verlags Anstalt, Stuttgart, 1999.
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
sălbatice, ori, dimpotrivă, mai luminoase decât altele. Când, considerând veacul XX, ai cărui fii avem onoarea de a fi, cu bagajul a două pustiitoare războaie mondiale și un număr dificil de precizat de conflicte locale nu mai puțin sângeroase, cu holocaust, lagăre de concentrare și două uriașe blocuri militare la un pas de a se congratula atomic, i s-a propus denumirea de nou Ev Mediu, s-a procedat doar la fixarea unor constante istorice - cu care, sigur, vom intra și
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
atrage din nou atenția Parchetului General asupra atacurilor antisemite din săptămînalul ATAC LA PERSOANĂ, de astă dată în nr. 10 curent al acestei publicații, în care citim: Ministrul Andrei Marga falsifică manualele de istorie, cu supratitlul Afirmînd participarea noastră la Holocaust și cu subtitlul: Se creează premisele anatemizării veșnice a României. N-ar fi mai simplu să se creeze premisele dispariției săptămînalului Atac la persoană?
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
și noiembrie 1945, cînd cei doi, în lipsa unor informații certe, încă mai sperau că Benjamin Fondane ar putea fi în viață. Document uman cutremurător despre iubire, suferință și credința, aceasta corespondență, poate mai mult decît vastă literatura și cinematografie a Holocaustului, ghidate de reguli artistice, nu poate lăsa pe nimeni netulburat. v La sfîrșitul lui aprilie 1945, listele supraviețuitorilor din lagăre încă nu fuseseră comunicate, demersurile Genevièvei Fondane pe lînga Crucea Roșie și alte organisme internaționale rămăseseră fără răspuns și ea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18093_a_19418]
-
reprezintă, după Lévinas, aceasta conștientizare a prezentei Celuilalt, precum și a pericolului pe care il însemn eu pentru el. A vedea un chip înseamnă deja a auzi o porunca morală: "Să nu ucizi!" E evident, așadar, ca pentru Lévinas crimă, ororile Holocaustului ori ale Gulagului au fost făptuite de fapturi amorale, pentru care cei din camerele de gazare ori din fața plutonului de execuție nu aveau chip. Teoria lui mi-a amintit o nuvelă tulburătoare, a lui John Barth, în care doi soldați
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
române și româno-germane". În comparație cu istorici, ca dnii Gh. Buzatu și Ioan Scurtu (mai sînt și alții!), care neagă sau ignoră aceste înfiorătoare realități sau persoane fără calificare în ale istoriografiei, că dl Ion Coja, care văd în afirmarea ideii de holocaust în România o acțiune care trebuie pedepsită penal, gestul dlui Dinu C. Giurescu de a releva adevărul e dovada atoategrăitoare a unei remarcabile probități profesionale. Dinu C. Giurescu, România în al doilea răzaboi mondial (1934-1945). Editură ALL, 1999.
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
interviul din Dilema veche: „Avem predispoziții puternice către violență, rasism, egoism, excluderea altor grupuri și obținerea de foloase fără efort. Suntem virtuoși - generoși, binevoitori, onești, curajoși -, dar și plini de vicii. Aceste limitări, sau trăsături vicioase, au condus la genocid, Holocaust și războaie mondiale.”(...) „Peste vreo zece ani, sute de mii de oameni vor putea să- și construiască arme biologice la scară mică, în laboratoarele lor din curte. Mulți oameni vor avea acces la arme de distrugere în masă. Ne aflăm
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2531_a_3856]
-
timbrul unei voci singulare, ce face ca limitele dintre ficțiune și autoficțiune, dintre documentul psihologic și evocarea netrucată să fie dintre cele mai fragile, mai perisabile. Trei toposuri majore configurează un univers epic de incontestabilă pregnanță estetică și etică: experiența Holocaustului, suferințele îndurate în epoca totalitarismului comunist și, nu în ultimul rând, avatarurile exilului. Toate aceste toposuri sunt reunite în Întoarcerea huliganului, carte emblematică pentru scriitura disponibilă, mobilă, proteică a lui Norman Manea, o scriitură atât de sensibilă la traumele istoriei
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
a unui timp încă neclar (autorul a fost combatant în cel de-al doilea război mondial și multe din întîmplările războiului, cu adevărat cutremurătoare, sînt adevărate) și ca demonstrație a ideii că regimul comunist a produs mai multe victime decît holocaustul nazist. Insistă asupra opacității intelectualilor (francezi în special) de după război la acuzațiile aduse comunismului de către cei care-l cunoscuseră și, în prezentarea insuccesului din motive politice al piesei lui Michele Tintori, Eugenio Corti povestește propriile sale încercări de a dezvălui
Ororile războiului într-o lume creștină by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16681_a_18006]
-
sau poate chiar trunchiat. Iată, de pildă, susținerea epică a tapiseriei întoarcerea în istorie: ,,Din gaura tricolorului în care domnea steaua roșie, ochii se deschid spre libertate. Sfântul Gheorghe a învins balaurul. Comunismul a căzut fără ca omenirea să plătescă tributul holocaustului nuclear. Dumnezeu ne-a iertat. Crucea cosmică își deschide brațele peste lume" Cu brațele deschise sau nu, ,,crucea cosmică'' nu poate nici ea chiar totul. Cum ar fi, de pildă, înlăturarea gravului pericol pe care tezismul și ideologizarea excesivă îl
Arta bicefală (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16827_a_18152]
-
marchizul de Custine, dacă ar mai trăi, ar fi de partea lui Ernst Nolte și a cărții sale ce a făcut și face atîta vîlvă, "Războiul civil european 1917-1945", și care prilejui polemici și la noi, mai de curînd... Că Holocaustul nazist face cît Gulagul comunist. Indiferent de utopii și de intenții bune. Lăsînd la o parte opresiunea intelectuală și crimele celelalte, morale, și ele comise în partea cealaltă, în numele binelui utopic socialist, mult visat... Revoluția din 1917 născu totalitarismul. Regimul
Marchizul în răsărit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16863_a_18188]
-
Gina Sebastian Alcalay În coloanele multor ziare au răzbătut adesea ecouri ale polemicii pe plan internațional dintre cei ce susțin cu tărie unicitatea, incomensurabilitatea și incomparabilitatea Holocaustului, și adepții curentului de gîndire care, fără a fi negaționist, consideră că o crimă e egală cu altă crimă la fel de odioasă, chiar dacă desăvîrșită cu alte mijloace și în alte forme, că o victimă e egală cu alta, și că nu
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
însă să arăt mai jos ceva mai pe larg cîteva din argumentele celor două curente de gîndire - și aceasta fără procese de intenție. De ce apreciază diverși autori, îndeobște evrei, ca și mulți intelectuali de formație comunistă ca o minimalizare a Holocaustului, și deci ca o manifestare larvată de antisemitism, comparația dintre crimele nazismului și comunismului? În primul rînd pentru că, spun ei, trebuie ținut seama de o serie de factori foarte importanți care diferențiază cele două sisteme totalitare. Nu e totuna să
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
a putut fi văzută la Teatrul Evreiesc de Stat la sfîrșitul lunii aprilie. 25 de ani înseamnă o eternitate pentru un act teatral, chiar dacă, aparent, subiectul pare a avea o rezonanță fără limite de timp. În anii scurși de atunci, Holocaustul a fost tema, dacă nu și victima, unor cărți, filme și spectacole. S-a crezut că nu se va mai putea scrie poezie după Auschwitz. S-a putut. Ba chiar, la concurență cu premiile și succesele de casă obținute pe
Fidelitate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17094_a_18419]
-
victima, unor cărți, filme și spectacole. S-a crezut că nu se va mai putea scrie poezie după Auschwitz. S-a putut. Ba chiar, la concurență cu premiile și succesele de casă obținute pe versantul tragic, au apărut și comediile Holocaustului. Anna Frank a fost o fetiță evreică din Olanda care, în anii războiului, a stat ascunsă cu familia ei. În cele din urmă au fost găsiți de naziști și deportați. Singurul supraviețuitor, tatăl s-a întors din lagăr, a găsit
Fidelitate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17094_a_18419]
-
nimic nu se pierde. Dacă n-ar fi murit în 1944, Anna Frank ar fi fost acum o femeie de peste 70 de ani. Dar nu trăiește. Nu a murit gazată, a murit de tifos - ne spun cei care consideră că Holocaustul nu este decît produsul propagandei evreiești. Toate acestea nu modifică în nici un fel vibrația adolescentei trăind cu aceeași intensitate firescul vîrstei și nefirescul epocii. Visul Annei Frank, imaginat de autorii spectacolului, sintetizează experiența fetei, încă fetiță, și complexitatea devenirii ei
Fidelitate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17094_a_18419]
-
ales cei de mauvais aloi... În cap cu Răutu, Chișinevschi și cu toți cei ce impuseră cu fervoare stalinismul la noi. Aceștia au dat ori dau azi dovadă de același fanatism cînd nu admit să fie puse pe aceeași balanță Holocaustul cu Gulagul stalinist, în mod clar ambele condamnabile. Pe vremea proletcultismului, de pildă, în edituri, evrei de proastă calitate intelectuală, niște învîrtiți, făceau propagandă, traduceri... Unul îmi tot vorbea, mie, de împăratul Alexandru Macedonski, sau de Margareta Navarskaia. Sau făcea
Note, contranote by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17079_a_18404]
-
și sentimentele exprimate, nu poți să nu te întrebi ce tare personale o fi avînd omul din fața ta și dacă trăiește într-adevăr în concordanță cu teoriile lui. Este ceea ce mi s-a întîmplat urmărind la TV5 o emisiune consacrată holocaustului. Participau la dezbatere reputatul autor și profesor de literatură comparată George Steiner, criticul muzical Gottfried Wagner, strănepotul lui Richard Wagner, care nu numai că se distanțează în modul cel mai critic în cărțile sale de antisemitismul străbunicului său, dar consideră
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]
-
său, dar consideră că prin pamfletele lui otrăvite, adăugate prestigiului său artistic, Richard Wagner poartă o parte din răspunderea evoluției care a dus de la Bayreuth la Auschwitz, și Roberto Begnini, regizorul filmului de mare succes "La vie est belle", tratînd Holocaustul într-o manieră duios-comică; precum și un arab palestinian de confesiune creștină, abatele Emil Choufani din Nazaret, care i-a impresionat pe convorbitorii săi prin calda lui umanitate, amintind pe undeva de aceea a unui scriitor franco-român drag inimilor noastre: Eugène
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]
-
Gabriel Liiceanu și Nicolae Manolescu niște antisemiți. Sorin Antohi a urmărit controversele cu mîhnire: "Liiceanu și Manolescu au fost imediat executați, în țară și în străinătate, pentru acești faux pas pe care eu îi consider doar asta, iar aripa "industriei Holocaustului" specializată în cazul românesc i-a considerat dovezi peremptorii de antisemitism, tocmai bune pentru a fi integrate în narațiunea anti-antisemită. Am urmărit și eu, consternat și mâhnit, controversa internă și internațională, care a avut cel puțin o consecință pozitivă - faptul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]