834 matches
-
MOȘ CRĂCIUN Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 336 din 02 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Din văzduhuri lin coboară Moș Crăciun c-o sănioară, este ger și este noapte de departe se-aud șoapte. Moș Crăciun vine pe horn, Chiar în casă, în salon, Sub brăduț daruri ne pune, Să ne bucurăm...pe bune! Fuge-apoi, tiptil-tiptil, Să nu-l vadă vreun copil, Dar mă-ntreb pe unde pleacă Moș Crăciun cel cu desagă?! Moș Crăciun și Moș Ajun Sunt
MOŞ CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351229_a_352558]
-
împotmoliți în sârma ghimpată a ultimei atingeri e rece mâna ce întinzi spre ruga clepsidrei răsturnate sub scaun sunt reci ochii care scormonesc filele romanului părăsit în ghena dintre degete e rece chiar surâsul cu care întâmpini păienjenii scofâlciți ai hornului simt te strecori în mine noaptea singură hotărâtă sa ucizi ultimul mac de lumină care mai suspină în flacăra albă a lumânării ... Citește mai mult te strecori în mine noapteadoar noaptea vii tutremurând la adierea aerului scăpat liberdin firea păduriica
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
Strofe > Comic > LA CÂRCIUMĂ Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1342 din 03 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului LA CÂRCIUMĂ Sunt clienți la cârciumă; Mare animație; Mai toți seara se-adună La strașnică beție. Vântul suflă tare-n horn, Pahare răsturnate, La câti inși pe mese dorm, Tot sunt vreo șase-șapte. În colț Jean cu vioara Tot țâțâie pe-o coardă; Își mușcă Mărioara Din colțul de broboadă. Pe un călcâi ea joacă Și din mijloc se frânge, Iar
LA CÂRCIUMĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352155_a_353484]
-
care sunt cuprinse atât plăcerile trecute cât și cele viitoare. Plăcerea particulară o dorim pentru ea însăși, în timp ce fericirea este dorită nu pentru ea, ci pentru plăcerile particulare". Asemenea elemente găsim în poezia "Decembrie": "Și mână fotoliul spre sobă,/ La horn să ascult vijelia,/ Sau zilele mele - tot una/ Aș vrea să le-nvăț simfonia". Modurile verbale folosite exprimă diversele nivele ale situării eului față de plăcerea prezentă în contextul unei fericiri conjuncturale: "Eu nu mă mai duc azi acasă.../ Potop e
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
tatii când de casă ți-e dor, lasă-l între-ale lui că poate-a uita, coasa în cui mai poate-aștepta, privște,din iarbă ies păsări în zbor! La casă-i strâmb stâlpul și țigla-i slăbită dar cuibul berzei pe horn stă neclintit, lacătul ușii, de soare și ploi stă ruginit, de-așteptare, stă cheia, în cui, prăfuită. Ferestele albite-s de perdele, tot fluturii cei vechi, tot via și-alte flori în veselarul vechi stau blidele, comori, și sub pridvor
CÂTĂ MIERE ARE GLASUL TĂU MAMĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356466_a_357795]
-
trece înaintea umbrei Patria-e nesomn de poet primenită-n ambra cuvântului nerostit adăpostită în luntre de lumini a vremii când vin ploile, nesățioasele ploi... Patria-i înseninarea unui popas în care tăifăsuim coacerea ce nu cruță vremii, căpăstrul legat de hornul colibei din mijlocul lunii unde se strâng din când în când cerbii rostogolindu-se-n tine, ca-ntr-o petrecere blândă cu apă și miriști Patria-i ocol de bucium consemn la intrarea-n cetate ! Referință Bibliografică: Patria II / George
PATRIA II de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356007_a_357336]
-
Atanasiu salonul 6 - în fereastră oarbă doar flori de mucegăi Mențiune 2, cu 15 puncte, poemul cu nr. 47 al lui Ion Linu (-i lin și iară lin, că n-a ajuns la votare) toaca de seară - e fumul din hornuri ori ceață pe vale ? Mențiune 3 cu 14 puncte, poemul cu nr 19 al lui Petru-Ioan Gardă Geam de bordei - fluturele da ture în jurul lunii Mențiune 4, poemul cu nr. 39 al Claudiei Ramona Codau, cu 13 puncte: aștept telefon
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355418_a_356747]
-
-n ochi, în nas Sau se-așează peste glie. Albul parcă-i o poveste Ce din `nalturi se deșiră, Mii de fulgi cu câte-o veste, Copilașii toți se miră. Că tot curge fără-oprire, Cade albul peste alb Iar din horn în fir subțire Iese leneș fumul cald. În opinci aleargă pruncii Trăgând sănii spre vâlcele, Moșii scot din fundul pungii Tutun pentru clipe grele. Veselie și visare, Și copil și om bătrân Privind înspre larga zare Fermecați pe loc rămân
SUFLET DE COPIL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356626_a_357955]
-
poartă sufletului rămậne-ntredeschisă? și, totuși, care fi-va prețul << gậndului cel bun >> la tậrg? cu cật vom vinde ură, iar, pentru o iubire nouă, cật vom da? grădină noastră, mare, cật rod de bucurie și durere-o mai avea? pe hornul << mănăstirii >>, cật fum mai curge în amurg? iar trebile rămase le-om trece-n vagul testament? le-om incrusta, pe glie, cu litere de-o șchioapa? o, Doamne, necuvậntul, să nu-l așezi în groapă, să ardă că o torța
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
poartă sufletului rămậne-ntredeschisă?și, totuși, care fi-va prețul << gậndului cel bun >> la tậrg?cu cật vom vinde ură, iar, pentru o iubire nouă, cật vom da?grădină noastră, mare, cật rod de bucurie și durere-o mai avea?pe hornul << mănăstirii >>, cật fum mai curge în amurg?iar trebile rămase le-om trece-n vagul testament?le-om incrusta, pe glie, cu litere de-o șchioapa?o, Doamne, necuvậntul, să nu-l așezi în groapă,să ardă că o torța
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
cunoscut bine, ajunsese la vârsta pensionării, dar asta nu mai are nici o importanță că în locul odihnei sale binemeritate după o viață de muncă, s-a dus în locul fiului său la închisoare. Dacă o barză care își face cuibul fie în hornuri, fie deasupra stâlpilor electrici, vede că acesta ia foc și nu își poate salva puii, atunci îi protejează cu aripile sale, până când piere și ea în flăcări. Noi am înnăbușit acest sentiment cunoscut și de viețuitoare, în favoarea unui egoism care
ŞI TOTUŞI IUBIREA de ION UNTARU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356752_a_358081]
-
care sunt cuprinse atât plăcerile trecute cât și cele viitoare. Plăcerea particulară o dorim pentru ea însăși, în timp ce fericirea este dorită nu pentru ea, ci pentru plăcerile particulare". Asemenea elemente găsim în poezia "Decembrie": "Și mână fotoliul spre sobă,/ La horn să ascult vijelia,/ Sau zilele mele - tot una/ Aș vrea să le-nvăț simfonia". Modurile verbale folosite exprimă diversele nivele ale situării eului față de plăcerea prezentă în contextul unei fericiri conjuncturale: "Eu nu mă mai duc azi acasă.../ Potop e
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
în: Ediția nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Cade-ncet din cer zăpada Totu-i alb imaculat, Nici o pată de culoare Nu se vede peste sat! Geme casa sub zăpada Ce s-a pus pe-acoperiș, Nici hornul nu se mai vede, Iese fumul pe furiș! Gem copacii sub zăpada Așezată peste ram, Și-au lăsat crengile-n jos, Până aproape de geam! Râd copiii prin zăpada De pe ulițe și drum, Gata, nu mai stau în casă: Merg la
TABLOU DE IARNĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368844_a_370173]
-
vârstă fragedă plânsul mamei și vuietul strașnic al tancurilor și altei tehnici militare sovietice, care trecea pe valea sărăturilor, iar căsuța noastră se cutremura, scârțâind toată din încheieturi. Tata a astupat ambele ferestre de la dormitorul cu «lejancă»* și cuptor cu horn, în care mama ne cocea pâine și plăcinte, dar asta mai târziu... Atunci, în octombrie 1956 sute de mii de unguri au cerut demisia guvernului bolșevic opresiv, fiind susținuți, chiar în aceeași zi, de majoritatea populației. Drapelul maghiar cu emblema
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
ziduri de cetăți. Gerul aspru, care face să scrâșnească încheieturile caselor, face atmosfera de afară de neuitat. Nici câinii, altfel agitați, nu se mai aud. S-au îngrămădit în culcușuri ferite de ger. La fel au procedat și orătăniile din bătătură. Hornurile caselor scot un fum gros aidoma unei locomotive care urcă pe cărbune, care urcă cu greu în pantă. Sobele din case gem sub furia focului. Căldura lui la gura sobei ne deapănă amintiri plăcute... ca o alinare a sufletului. Mi-
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369517_a_370846]
-
Acasă > Stihuri > Semne > AUTOSTOP Autor: Râul Bâz Publicat în: Ediția nr. 1273 din 26 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Mâine în zori măvoi duce săfac autostopul în creierii munților. Știu exact brânele pe care trebuie sămăstrecor, hornurile din care la ora aceea izvorăsc norii de mare înălțime, smocurile de iarbă înșelătoare și micile platforme pe care se însoresc paianjenii de stâncă. Știu păsările care-mi vor străbate respirația și fluturii care vor chicoti în spatele meu ca niște
AUTOSTOP de RAUL BAZ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368241_a_369570]
-
zgribulite stau sub streșini pitite Moțăie și tot visează că pe câmp e Vara trează... În grădină margarete și-au pus galbenul în plete Sunt fragile și cochete, dar au apă și în ghete... Vântul spulberă cărarea, îngustată trece zarea, Hornul caselor fumează ca să țină lumea trează! Grâul bun a umplut sacul că să aibe și săracul Pita mare și gustoasă să crească la el pe masă, Calendarul rupe foi pentru vremurile noi, Un noiembrie grăbit parcă-n în gară s-
OCTOMBRIE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368248_a_369577]
-
sub streașină păsări măiestre și-au făcut cuib... Tot seninul ți-a îmbrățișat creația cu bucuria sinceră din ochi de copil! fără de arhitect planul casei a crescut din poeme... De ce plânge petecul de cer înnegrit de fumul scos pe-un horn de lut? Ai ars cuvinte din poeme care erau temelia de vis... Mă pierd fără de muză, mă rătăcește vântul mă rarefiez și cerul plânge peste mine cu lacrimi în formă de inimă, reamintindu-mă... reamintidu-mă, în emoția primului : Te iubesc
CASA IUBIRII de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362678_a_364007]
-
discret mânuțe, Fără teamă un trandafir Se tot ceartă cu-n ciulin... Vântul parcă-i la paradă A ieșit subit în stradă Suflă-n ceafa unui pom A crezut că este-un Om... Norii suri îmbracă zarea Și alungă resemnarea Hornul fumegă-n tăcere Toamna parcă-i o părere... foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: O părere... / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1785, Anul V, 20 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea : Toate Drepturile
O PĂRERE... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353269_a_354598]
-
Stihiile răscolite din adâncuri răzbună intenția mârșavă a lui Iagelo: „Un vuiet părea că vine din marginea pământului, câinii începură să urle, caii să necheze prelung, iar celelalte animale stârneau larmă asurzitoare. Sub picioarele tuturor, pământul începu a se clătina, hornul de pe casă se prăbuși, tavanul din bârne se desfăcu peste mesele cu bucate zdrobindu-le, pereții hornului se crăpau, pământul se scutură fără măsură.” În timp ce solii poloni se întorc într-o noapte de groază, în mijlocul unei păduri urlete prinseră a
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
pământului, câinii începură să urle, caii să necheze prelung, iar celelalte animale stârneau larmă asurzitoare. Sub picioarele tuturor, pământul începu a se clătina, hornul de pe casă se prăbuși, tavanul din bârne se desfăcu peste mesele cu bucate zdrobindu-le, pereții hornului se crăpau, pământul se scutură fără măsură.” În timp ce solii poloni se întorc într-o noapte de groază, în mijlocul unei păduri urlete prinseră a se auzi, urlete flămânde de lupi.. „Umbre de lupi țâșniră din întuneric ca niște năluci. Unul din
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
aflat că este prima noastră icoană, apărută înaintea celei bizantine. Este delimitată în zona etnografică Gorj-Dolj-Argeș-Dâmbovița, locul ei fiind în jurul vetrei și focului deschis, folosită ca scut spiritual, să nu ia casa foc și să nu intre duhul rău pe horn. Pe prima lucrare văzută era scrijelit, abia se observa un serafim cu șase aripi. Icoana de vatră reprezintă o sculptură în lemn, nu este pictură. Este făcută din lemn de esență tare (stejar, frasin, ulm, carpen, salcâm), rezistent la cald
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
și maro pictate. E toamnă deplină, și-i soare-n amiezi, Rămas-au, din toate, trei frunze mai verzi. Spre seară, pe ramui, păsari s-adună, Acolo-noptează, sub clarul de lună. În zori, cade bruma și ceața se lasă, Din horn iese fumul, ce bine e-n casă! Stau vitele-n grajduri, oile-n saivane, De pază sunt câinii hrăniți cu ciolane. Acum, recolta-i strânsă-n hambare, Și-n beci totu-i pus la păstrare. Bem mustul ce fierbe-n
TOAMNA de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353148_a_354477]
-
93), deci e vorba de substratul mediteranean, în cazul de față semitic. La fel lat. decanus poate fi legat împreună cu gr. dekan nu de numeralul decem, deka „10“, ci de ugaritic dkn „bătrân“, corespunzător ebraicului zakan „bătrân“. Lat. cornu, germ. horn, gr. keras-atos, sl. rog., v. ind. cringa „corn de animal“ au legătură cu semitic keren „corn“. C. Tagliavini are dreptate când afirmă: „Numele însuși de Roma, cu toate că cercetările etimologice moderne nu au dus la rezultate concordante și indiscutabile, nu numai
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
bogată și albă ca untul; O plapumă albă-nvelește pământul Și curge întruna zăpada domoală. Pornește acuma să sufle și vântul, Vin îmbujorați copiii de la școală; Bunica își ține nepoțelu-n poală Și îi spune basmul și-i veghează gândul. Prin hornuri casele mai fumegă încet, În ochi le-au înflorit gingașe flori de gheață Și-s singure și reci în alb și pur balet. Cântă răgușit cocoșii-n dimineață, Ziua vine albă, în pași de menuet Și-un cântec se aude
SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357784_a_359113]