1,133 matches
-
a treia cale - aceea pe care căutăm să o identificăm și să o recomandăm ca o formă de maturitate a unei literaturi - e a romanului-roman, ireductibil la o povestire sau la o nuvelă mai amplă. Dintre interbelici, Camil Petrescu și Hortensia Papadat-Bengescu lucrează astfel, iar dintre contemporani Nicolae Breban și Augustin Buzura. Explorarea romanului-roman e deopotrivă retrospectivă, introspectivă și prospectivă. Construcția e foarte complexă, fără fragmente detașabile. Nici o secvență nu reflectă întregul ca în romanul-nuvelă. Fluxul narativ nu merge într-o
Starea prozei (file dintr-un carnet) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9309_a_10634]
-
din Caragiale și având în spate un decor levantin legitimat de Mircea Cărtărescu, Crima din strada Uranus instaurează o farsă luată în serios de toate personajele sale. Cine sunt acestea? Citiți și vă mirați: Alexandru Macedonski, Otilia Cazimir, Calistrat Hogaș, Hortensia Papadat-Bengescu, Urmuz și Zaharia Stancu. Unul dintre ei l-a ucis, într-un imobil de pe celebra stradă cu nume de zeu și de planetă, pe - iarăși surpriză - Vasile Cârlova. Teste peste teste, percheziții peste percheziții, detectoare de minciuni și infidelități
Primul risipitor al țării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9373_a_10698]
-
contează mai mult istoria națională, deși plasată în fundal, decât genealogia Cozienilor, familia luată drept pretext evocator. Comăneștenii lui Duiliu Zamfirescu se integrează într-o sociologie, o viziune specifică autorului despre idealismul vieții la țară, îndatorată poporanismului și tolstoianismului. Hallipii Hortensiei Papadat-Benges-cu sunt studiați prin prisma biologică a degenerării ereditare, o viziune sumbră deloc străină de naturalismul zolist. Cozienii lui Petru Dumitriu verifică justețea marxismului, adică sunt obiectul de aplicație a unei politizări a socialului, din perspectiva realismului socialist. Rezultă de
Sindromul de captivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9494_a_10819]
-
dar - atenție la acest aspect! - ignorând ei înșiși regimul, fie că au mai scris, fie că nu, fie că au fost reeditați în timpul vieții lor, fie că au murit total uitați: Ion Barbu (1961), Ion Vinea (1964), Adrian Maniu (1968), Hortensia Papadat-Bengescu (1955), Ionel Teodoreanu (1954), Dan Botta (1958), Ion Marin Sadoveanu (1964), Radu Stanca (1962), Emil Botta (1977). Dintre criticii vechi, rămași în umbră, i-aș aminti pe D. Caracostea (1964), D. Popovici (1952). Am selectat aici, într-o primă
Antologia demnității scriitorului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8166_a_9491]
-
și - lucru aproape de necrezut - omenia." Minulescu, și din nou Caragiale, dîndu-i girul literar. După ani mulți, "am avut voluptatea să trăiesc însfârșit și eu în țara mea, din produsul materiei mele cenușii!". Ce timpuri... Vremurile cînd un scriitor, o scriitoare (Hortensia Papadat-Bengescu) putea spune "nu, nu mi-e nimic străin din tot ce se publică la noi. Citesc orice. Citesc pe oricine." Dumnezeule, ce supliciu! Fiindcă, într-adevăr, aplecarea spre a scrie - orice, oricît - e singura confirmare a prea naivei aprecieri
Reporter de leat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8199_a_9524]
-
încetează apariția), unde este redactor; colaborează rodnic, cu unul sau două articole săptămânal, la "Viața literară", desfășurând primul stagiu de cronicar literar, până la sfârșitul anului 1929. Tot în 1927 începe colaborarea intermitentă la revista "Gândirea" (cu articole despre V. Pârvan, Hortensia Papadat-Bengescu, E. Lovinescu, I. Teodoreanu, L. Blaga, Em. Bucuța, M. Ralea, Nichifor Crainic), sistată în 1929. Din aprilie 1930 până la începutul anului următor colaborează la "Vremea". În 1930 face o experiență nouă: scoate revista proprie "Capricorn", din care însă nu
Modelul călinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9726_a_11051]
-
a cunoscut-o pe soția acestuia, Lili Theodoreanu, care i-a schițat portretul mult persuasivului și impetuosului avocat și al romancierului, mare consumator de cafea, care-și scria cărțile în două-trei luni de vacanță. Chestionându-l pe N. Carandino despre Hortensia Papadat-Bengescu, pasiune constantă a Eugeniei Tudor Anton, - ea a realizat ediția critică de Opere în 5 vol. - descoperă un fapt puțin obișnuit, mai piperat, și anume, că distinsa și inabordabila doamnă atât de respectată la "Sburătorul", s-ar fi lăsat
Între bucurie și nemulțumire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9777_a_11102]
-
vechiul nume: Observație: Se fac fișe de trimitere la cel de al doilea nume. Dacă limba autorului este: româna, ceha, maghiara, italiana sau spaniola, vedeta uniformă se întocmește la: primul nume, numele de domnișoară, urmat de numele obținute după căsătorie: Hortensia Papadat-Bengescu, PAPADAT-BENGESCU, Hortensia Observație: Se fac fișe de trimitere 3. Numele cu prefixe (prepoziții, articole) se notează potrivit uzanțelor țării al cărei cetățean este autorul 3.1. Autori din țări de limbi romanice (română, franceză, italiană, spaniolă, portugheză, retoromană) Observații
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Se fac fișe de trimitere la cel de al doilea nume. Dacă limba autorului este: româna, ceha, maghiara, italiana sau spaniola, vedeta uniformă se întocmește la: primul nume, numele de domnișoară, urmat de numele obținute după căsătorie: Hortensia Papadat-Bengescu, PAPADAT-BENGESCU, Hortensia Observație: Se fac fișe de trimitere 3. Numele cu prefixe (prepoziții, articole) se notează potrivit uzanțelor țării al cărei cetățean este autorul 3.1. Autori din țări de limbi romanice (română, franceză, italiană, spaniolă, portugheză, retoromană) Observații: Ø Numele moderne
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
și din cîte-un Morgenstimmung rătăcit într-o literatură altminteri pragmatică, părînd a ține, în ciuda poporului ei, cu furnica, nu cu greierele, ies romanele muzicale. Puține la număr, definind, fiecare, cîte o nișă, în felul ei, altminteri decît dramele fiziologizante ale Hortensiei, însoțite de discrete partituri funerare. Primul, deși nimic din titlul lui nu o spune, e Craii de Curtea Veche, o poveste cantabilă, cu ritm și măsură, cu dodecafonii cu schepsis, la care rezistă doar connaisseur-ii. Nu degeaba Domnișoara Hus, o
Sunetul muzicii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9194_a_10519]
-
cele mai mici detalii care le compun, la cele care adăpostesc vieți fericite, în provincie, pe care le frînge prima dramă (la Ionel Teodoreanu, bunăoară). Conace și curți domnești, sau mănăstiri, la Sadoveanu. Interioare feminine, absorbind confesiuni, la Camil, la Hortensia. Decoruri minimale, în culorile clocotitoare ale pasiunii și ale morții, sau în cele placide, ale spleen-ului, la Sebastian, Bonciu, Fântâneru. Destrămânde, la Arghezi. După război, în fel și chip. Stabilitatea bătăturii lui Moromete, pe care numai fonciirea ce mai
Case din cărți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9220_a_10545]
-
barbar“, vor scrie ziarele, „fusese pricinuit de niște spirite dedate la anarhism, dacă nu de niște precupeți de flori“. La mormântul Marietei vor fi depuse jerbe de flori albe și roșii, ramuri de cetină proaspăt retezate, lalele și crizanteme, tuberoze, hortensii azurii, decadenți stânjenei secesioniști, un dezmăț floral, zambile și inabordabile lalele negre, regine ale nopții, lugubri crini cerați, floarea neprihanei A Primei Comuniuni, liliac violaceu, atât de sensibil la descompunere, hortensii destrăbălate și gladiole crâmpoțite (majoritatea) absolut divine În nuanțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
ramuri de cetină proaspăt retezate, lalele și crizanteme, tuberoze, hortensii azurii, decadenți stânjenei secesioniști, un dezmăț floral, zambile și inabordabile lalele negre, regine ale nopții, lugubri crini cerați, floarea neprihanei A Primei Comuniuni, liliac violaceu, atât de sensibil la descompunere, hortensii destrăbălate și gladiole crâmpoțite (majoritatea) absolut divine În nuanțe pastelate, pecetluite parcă de simbolul mistic spada‑și‑trandafirul, toate aceste gladiole cu aură macabră aflate sub pecetea umbroaselor vile somptuoase, stropite cu sudoarea grădinarilor trudiți, apoi trandafirii Împroșcați de ploaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
trandafirilor, să smulgă lalelele laolaltă cu bulbul, să frângă cu dinții garoafele, să și le dea unii altora, din mână În mână, apoi pe brațe. Curând avea să se ivească o movilă de flori și verdeață, un rug de lalele, hortensii și trandafiri, un osuar de gladiole, iar crucea care se Înălța deasupra purcoiului proaspăt, movila Însăși, va dispărea sub uriașul stog care exala miasma putridă a liliacului veștejit. Când va interveni poliția, zona distinsă a cimitirului era deja despuiată, prădată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
memorabile, tipologii, caractere, notații de adîncime, planuri epice fin structurate, lumea de marionete, familia și societatea, monolog interior, problematica specială a cuplului, explorarea feminității în pîrg sau în surpare -, în tradiția pe care va fi deschis-o, în proza noastră, Hortensia Papadat-Bengescu, continuată, apoi, de (uitatele?) Ticu Archip, Maria-Luiza Cristescu, Eugenia Tudor-Anton, Gabriela Adameșteanu, Dana Dumitriu, Alexandra Târziu, Adriana Bittel, Adina Kenereș și, iată, Doina Popa a cărei carte, "Ca frunza-n vînt" (Editura Junimea, 2016), nu face decît să confirme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
lui care lucrase în învățământ își botezase toți fiii cu nume extrase din literatură. Astfel exista el, Dimitrie, un frate mai mare Eliade, și un altul mai mic, Duiliu, apoi sora lor născută la o diferență foarte mare de ei, Hortensia. Ceea ce era frapant pentru toți și de-a dreptul șocant pentru mamă, fusese faptul că nici unul dintre frați nu dovediseră aptitudini pentru literatură, toți fuseseră atrași de științele exacte, deși în casa lor era o adevărată istorie literară. Fana îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Școala de cadeți de la Viena. Preot de țară, a fost deportat la Borisfalva, comitatul Sopron. S-a Întors din detenție după șapte luni, pe jos și bolnav: părea un sfânt pământean În drum spre cele veșnice. Din căsătoria lui cu Hortensia Șildan, fiica notarului din Vinț și sora viitorului avocat Onofrei Șildan din Apud, s-au născut trei feciori: Semproniu, Liciniu și Coriolan. Primii doi au urmat liceul „Sf. Sava” din București, apoi s-au Înscris la Drept. Au intrat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
care l-au frămîntat o viață întreagă" . Traian Șelmaru alias... (nu mai spun cum, aș fi acuzată de antisemitism!) avea în putință să acorde pensii de stat dacă scriitorul "colabora". Cu articole apel pentru încetarea războiului din Coreea, de exemplu. Hortensia Papadat-Bengescu se zbătea în mizerie. Murea de foame într-o casă sordidă. Partidul îi dăduse, vorba lui Croh din '60, "altă condiție socială". Și "boieroaica prozei românești" a fost nevoită să semneze un astfel de apel. Cine i l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
măcelări până la ultimul. Ceea ce e mai sus e un vis frumos al cuiva ce era fericit. Ea trăia. Sau se va păstra urma a ceea ce a avut întotdeauna nobil rasa albă: intelectualitatea, istețimea, frumusețea, securitatea? "Miorița", Coșbuc, Arghezi, C. Petrescu, Hortensia P. Bengescu, Rebreanu. Drumul de la bunica. De câte ori nu am mers pe el și de câte ori nu am simțit acea liniște și bucurie interioară pe care numai o imensă dragoste de viață ți le poate da.... Și de câte ori nu a fost decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
șuvițele vopsite într-o sobră nuanță violet (părul tău auriu, Margarete...), își dau coate. Afară, în Orcus, cerberii, în fuste roșii sau galbene, străjuiesc neobosit bulevardul. Sendai, 2005, toamna. Frunzele de arțar (momiji) au însângerat deja intrările la temple, înlocuind hortensiile baroce din vară. Japonia începe să respire aerul melancolic-tezist al declinului anotimpului, când soarele apare din ce în ce mai sceptic în privința propriilor aptitudini calorice și când, la capătul zilei, contrastul dintre căldura luminii și frigul întunericului este înregistrat neplăcut de porii epidermei. Totuși
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Benga") și de la numele lui toponimul Bengești (comună în Gorj). Iată cum porecla creează denumire geografică. În cazul parveniților, în loc de domeniu li se agață de nume ocupația joasă cu care au început. Așa sînt Vasilescu-Lumînărarul la Camil Petrescu sau, la Hortensia Papadat-Bengescu, Făinăreasa Ada Razu, devenită prin căsătorie, mă rog, prințesă. Sînt cîteva opere literare care au ca titlu porecla personajului central. Între ele Omul cu mîrțoaga de G. Ciprian și Bietul Ioanide. În acest din urmă roman, G. Călinescu creează
Personajele Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7864_a_9189]
-
literară, "amoroasă", "de identificare", "creatoare". Această Ťdragosteť - punem cuvântul între ghilimele, semn că și noi ne temem puțin de el, atât de tari sunt prejudecățile - o descoperim în formele unei grave devoțiuni, în textele lui E. Lovinescu despre Rebreanu și Hortensia Papadat-Bengescu, în Viața lui Eminescu de G. Călinescu, în Goethe de Gundolf, în marile analize tematiste ale lui Jean Pierre Richard". Lucian Raicu susține în repetate rânduri ideea foarte răspândită (dar nu de toți admisă) a criticii creatoare, numai că
Arta de a admira literatura by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7285_a_8610]
-
nu mă îndoiesc că își citea cu alți ochi decât ai criticului pe contemporani, îi respecta cu atât mai mult cu cât n-ar fi recurs niciodată la formulele ori stilul acestora, cum reiese din mărturiile despre Mihail Sadoveanu și Hortensia Papadat-Bengescu, Cezar Petrescu și Ionel Teodoreanu. Prețuiește romanele și dramaturgia lui Camil Petrescu și comentează cu finețe opera lui Panait Istrati, are politicoase rezerve față de romanele scrise de critici. Descoperim în Rebreanu un observator atent al vieții literare și al
„Dialog peste generații“ by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7343_a_8668]
-
din dicționarele generale, imaginile din internet). Termenul bleumarin/bleu marine apare la mai mulți scriitori interbelici (dintre cei sensibili la dramele intelectuale și la nuanțele de culori): la Camil Petrescu (în Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război), la Hortensia Papadat-Bengescu (în Fecioarele despletite), la Gib Mihăescu (în Donna Alba) etc. După cel de-al doilea război mondial, atât bleu, cât și bleumarin sunt înregistrați în diferite îndreptare și dicționare: în Micul dicționar ortografic din 1953 și în Dicționarul ortoepic
Culoare înșelătoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7367_a_8692]
-
către dialogul interpretărilor. Opțiunea lui Manolescu nu ține însă, cum s-ar putea crede, de imperativele influenței de gen. Istoria lui nu privilegiază magnetic istoriile altora. Dovadă că, prezent în secțiunea dedicată Marilor scriitori interbelici (alături de Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Tudor Arghezi, George Bacovia, Mateiu I. Caragiale, Ion Pillat, Camil Petrescu, Lucian Blaga, Ion Barbu, Anton Holban, M. Blecher), teoreticianul, criticul și istoricul literar Călinescu e citit simultan ca romancier, poet și dramaturg. Poligrafia triumfă, în toate cazurile, în fața
Câteva constatări by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7470_a_8795]